Știri
Știri din categoria Diverse
Criticile lui Cristian Tudor Popescu indică o strategie de „țap ispășitor” în noua coaliție, cu potențial de a muta rapid costurile politice ale guvernării către Ilie Bolojan, în timp ce deciziile sunt revendicate de PSD și de „oportuniștii din PNL”, potrivit Libertatea. Gazetarul susține că, după blocarea lui Bolojan pentru funcția de premier, ar exista o încercare de a-l transforma în ținta nemulțumirilor publice.
Într-o postare pe Facebook, Popescu afirmă că PSD și un grup din PNL – pe care îl numește „Cașcavalerii” – ar încerca să „dea de mâncare” publicului ideea că „scade prețul la carne”, în timp ce îl folosesc pe Bolojan ca figură de sacrificiu. În același timp, el notează că liderul liberal este atacat și de unii susținători pentru că a votat guvernul condus de PSD.
„PSD și grupul Cașcavalerilor din PNL, după ce l-au dat afară pe Bolojan din postul de premier, vor să-l dea de mâncare cetățenilor, ca să aibă impresia că scade prețul la carne.”
Miza, în lectura lui Popescu, este una de funcționare politică a noii puteri: cine își asumă deciziile și cine plătește costurile. El argumentează că votul lui Bolojan pentru cabinet nu ar fi un semn de slăbiciune, ci expresia unei „rațiuni mai înalte” legate de viitorul României, în pofida unei „campanii abjecte” îndreptate împotriva sa de social-democrați.
Popescu îl ironizează și pe președintele Nicușor Dan, spunând că formula „Dragi membri ai guvernului...” i-a amintit de tonalitatea ceaușistă a „dragilor tovarăși și prieteni”. În acest context, el critică „falsitatea” unei deschideri afișate față de figuri controversate din noul executiv, pe care le enumeră: Daniel Zamfir, Florin Barbu, Natalia Intotero și Marian Neacșu.
Materialul nu oferă reacții din partea celor vizați de aceste afirmații și nici detalii suplimentare despre eventuale decizii concrete care ar urma să confirme scenariul descris de gazetar.
Recomandate
Datele Eurostat plasează România la un deficit trimestrial de 9,2% din PIB , iar disputa politică internă se mută pe terenul credibilității politicilor fiscale, potrivit Digi24 . PSD îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că măsurile de austeritate adoptate în timpul guvernării sale nu au redus deficitul bugetar și susține că datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie arată „eșecul” acestei abordări. Formațiunea afirmă că România a avut în trimestrul al doilea din 2026 un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai ridicat din Uniunea Europeană. PSD compară acest nivel cu deficitul de 7,7% din PIB din trimestrul al doilea din 2025, pe care îl atribuie perioadei în care guverna Marcel Ciolacu, și susține că în 2026 deficitul ar fi urcat de la 5,5% în trimestrul I la 9,2% în trimestrul II. „Eurostat a aprins lumina pe deficitul lăsat de guvernarea Bolojan! Datele publicate pe 21 octombrie arată că Guvernul Bolojan lasă în urmă un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai mare din Uniunea Europeană (...)”, se arată în comunicatul PSD. Ce măsoară, de fapt, indicatorul de 9,2% În material se precizează că procentul de 9,2% reprezintă deficitul aferent strict trimestrului al doilea, exprimat ca pondere în PIB-ul perioadei și ajustat sezonier, nu deficitul cumulat pe primele șase luni și nici cel pentru întreg anul 2026. Totodată, PSD arată că datele pentru trimestrul I din 2026 au fost revizuite de la 3,6% la 5,5% din PIB și susține că deficitul trimestrial al României a depășit media Uniunii Europene (3,5% din PIB) și media zonei euro (3,3% din PIB). Context economic invocat: contracție, inflație, consum În același comunicat, PSD leagă nivelul deficitului de evoluții economice nefavorabile și critică efectele majorărilor de taxe și ale reducerilor de cheltuieli. Formațiunea invocă: contracția economiei României cu 2% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce economia UE ar fi crescut cu 1,4%; rata armonizată a inflației de 6,5% în septembrie, față de media europeană de 3,8%; scăderea vânzărilor cu amănuntul cu 5,7% în iulie, comparativ cu iulie 2025. „Raportarea Eurostat expune eșecul de proporții al austerității! Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite!”, susține PSD. Ce urmează, în termenii dezbaterii fiscale PSD folosește noile date pentru a cere schimbarea direcției de guvernare: înlocuirea austerității cu măsuri care, în viziunea partidului, să protejeze puterea de cumpărare și să sprijine „economia productivă”, inclusiv prin plata la timp a facturilor statului către economie și programe de sprijin pentru industrie și micii antreprenori. [...]
Ieșirea lui Ilie Bolojan din Guvern mută presiunea în PNL spre „resursele” din teritoriu , iar miza imediată devine dacă partidul își poate păstra coeziunea și direcția în opoziție până în 2028, potrivit unei analize Digi24 . În partid se discută deja, informal, despre un nou Congres care să-i reconfirme mandatul, în timp ce o parte dintre contestatari ar prefera amânarea confruntării interne. După plecarea de la Palatul Victoria , Bolojan revine în Parlament, la mandatul de senator obținut în 2024. Surse citate de Digi24 susțin că nu se pune problema să revină la șefia Senatului, funcție care ar urma să rămână la Mircea Abrudean . Presiunea financiară: datoriile și „resursele” guvernării Analistul politic Andrei Țăranu atrage atenția că presiunea asupra conducerii PNL vine și din teritoriu, pe fondul unei probleme financiare: partidul are datorii de 14 milioane de lei, după ce a pierdut un proces cu AEP, bani folosiți pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă. În acest context, liderii locali care sprijină și au sprijinit financiar partidul ar putea cere revenirea la guvernare, implicit accesul la „resurse”. Țăranu descrie mecanismul drept unul specific partidelor „extractive”, care urmăresc să transforme renta în voturi: „Marea problemă a partidelor din România este că ele sunt niște partide extractive. Ele doresc să extragă rentă, astfel încât să o transforme mai devreme sau mai târziu în voturi.” Congres mai devreme sau mai târziu: calcule de putere în interior În PNL circulă două scenarii pentru un Congres de reconfirmare: fie în primăvara anului viitor, fie chiar în acest an, potrivit surselor Digi24. Nu toată conducerea ar susține însă această variantă. Tabăra care se opune lui Bolojan ar prefera ca un Congres să nu aibă loc înainte de vara lui 2027, pentru a câștiga timp și a testa dacă ieșirea de la guvernare erodează sprijinul intern. Logica este că, pe măsură ce nemulțumirile legate de opoziție cresc, crește și vulnerabilitatea liderului. Cât de solidă e poziția lui Bolojan fără funcția de premier Politologul Adrian Zăbavă consideră că, pe termen scurt, nu există șanse ca Bolojan să fie înlăturat de la șefia PNL, deși vor exista încercări în acest sens. În opinia sa, cheia rămâne „scorul acceptabil” al partidului și dacă opoziția aduce un plus de popularitate până în 2028. Într-o altă cheie, Andrei Țăranu spune că adversarii interni ar putea decide următoarea mutare în funcție de cum evoluează guvernarea: dacă lucrurile merg bine, ar putea încerca să-l elimine pe Bolojan și să se apropie de PSD; dacă merg rău, PNL ar putea încerca să capitalizeze din opoziție, inclusiv în perspectiva unor alegeri anticipate sau la termen. Pentru PNL, miza imediată nu este doar o reglare de putere la vârf, ci capacitatea de a gestiona presiunea financiară și a organizației din teritoriu fără avantajele guvernării — un test care poate decide dacă partidul rămâne unit în jurul lui Bolojan sau intră într-o competiție internă accelerată. [...]
Diferența dintre deficitul „pe cash” și cel ESA riscă să schimbe miza discuției despre austeritate , după ce senatorul AUR Petrișor Peiu a invocat date Eurostat și a acuzat Guvernul Bolojan că raportează selectiv execuția bugetară, potrivit Digi24 . Peiu susține că, în timp ce guvernul ar comunica „oficial” un deficit guvernamental de 2% din PIB pe primele șase luni din 2026 (41 de miliarde de lei), Eurostat ar indica un deficit de 3,7–3,8% din PIB (75–76 de miliarde de lei) pentru aceeași perioadă. În interpretarea senatorului, diferența ar proveni din faptul că executivul publică date „pe cash” (diferența dintre cheltuieli efectiv plătite și venituri încasate), în timp ce Eurostat folosește deficitul ESA (standard european de contabilitate, care include și angajamentele de plată asumate). Ce înseamnă acuzația, în termeni operaționali Potrivit lui Peiu, guvernul ar fi „întârziat” plata a circa 35 de miliarde de lei către furnizori sau instituții de stat, deși obligațiile ar exista în baza unor contracte valabile. În această logică, deficitul ar fi „redus” în comunicarea publică prin amânarea plăților, nu prin scăderea cheltuielilor. În același mesaj, senatorul afirmă că, anualizat, deficitul ar fi fost de 7,4% din PIB la finalul trimestrului I și de 7,8% din PIB la finalul trimestrului II, iar Eurostat „ne spune” că România ar putea încheia 2026 cu un deficit „de aproape 8% din PIB”, similar cu anul precedent. Miza politică și legătura cu taxele Peiu acuză PSD că ar fi „complice” la această situație, argumentând că partidul a fost la guvernare patru luni în primele șase luni ale anului. Tot el afirmă că „toate creșterile de taxe” și „creșterea normei didactice” ar fi fost „degeaba”, deoarece guvernul „nu s-a putut înfrâna din cheltuieli”. Articolul Digi24 redă aceste afirmații ca poziție politică a senatorului AUR. Nu include un răspuns al Guvernului, al PSD sau o clarificare oficială privind diferențele de raportare menționate. [...]
Plafonul neaccizat pentru alcoolul tradițional produs în gospodărie urcă la 200 de litri pe an , o schimbare de reglementare care lărgește semnificativ scutirea de la plata accizelor pentru producția destinată consumului propriu, potrivit Digi24 . Legea promulgată joi de președintele Nicușor Dan prevede că gospodăriile înscrise în Registrul agricol pot beneficia de scutire pentru cel mult 200 de litri de băuturi alcoolice tradiționale pe an, cu condiția ca acestea să nu fie vândute. Până acum, Codul fiscal scutea de la plata accizelor cel mult 50 de litri de alcool din fructe pe an. Ce se schimbă, concret, pentru gospodării Noua limită se aplică pentru băuturi alcoolice tradiționale precum țuica, rachiul sau pălinca și este stabilită la 200 de litri pe an. Potrivit articolului, plafonul: se aplică întregii gospodării, nu fiecărui membru al familiei; este condiționat de înscrierea gospodăriei în Registrul agricol; se aplică doar dacă băuturile nu sunt comercializate. Condițiile exacte și documentele necesare pentru înregistrare și justificarea cantităților urmează să fie stabilite prin normele metodologice de aplicare. Când intră în vigoare și traseul legislativ Actul normativ aprobă Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Codului fiscal. Măsura va produce efecte numai după publicarea legii în Monitorul Oficial și intrarea ei în vigoare. Digi24 notează că legea a fost trimisă anterior înapoi Parlamentului spre reexaminare, după ce proiectul fusese votat inițial în luna mai. Ulterior, Senatul a eliminat prevederea privind scutirea pentru cei 200 de litri, iar Camera Deputaților a reintrodus-o în forma adoptată final. Clarificare pentru „micii producători” independenți Legea mai include o prevedere tehnică: cantitatea de băuturi tradiționale produsă într-o gospodărie și nedestinată vânzării nu va fi inclusă în calculul volumelor comerciale folosite pentru încadrarea unui producător ca „mic producător independent” de băuturi fermentate. În articol sunt menționate și plafoane maxime pentru operatori economici (de exemplu, pentru bere, vinuri și alte băuturi fermentate), însă acestea sunt separate de limita pentru gospodării; pentru producția necomercializată în gospodărie, plafonul rămâne de 200 de litri pe an. Amendamentul privind scutirea de accize a fost propus de deputatul PSD Mircea Govor, care a susținut că măsura ar permite promovarea, prezentarea și degustarea băuturilor tradiționale fără comercializarea lor. Potrivit motivării citate de Digi24, cantitatea exceptată „nu ar avea un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare”, iar regula ar clarifica folosirea acestor produse la evenimente tradiționale de familie. [...]
Guvernul Niculescu pune pe agendă atragerea de investiții americane , după ce premierul Luca Niculescu l-a primit la Palatul Victoria pe ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , potrivit Libertatea . Întâlnirea a avut loc joi, 22 octombrie, la două zile după învestirea noului Guvern, și a fost prezentată de premier ca un demers cu miză inclusiv economică. În mesajul publicat pe Facebook, Niculescu a spus că relația cu Statele Unite este „o prioritate fundamentală” și că există „multe proiecte de dezvoltat împreună”, enumerând domenii precum economia, energia, infrastructura și educația. „Un loc important în discuția noastră l-a ocupat dimensiunea economică a parteneriatului. Am convenit că trebuie să facem mai mult pentru a atrage investiții americane în România, investiții care să contribuie la relansarea economiei, la dezvoltarea unor sectoare strategice și la crearea de noi locuri de muncă.” Ce s-a discutat și ce înseamnă pentru agenda economică Pe lângă componenta economică, premierul a indicat că discuțiile au inclus securitatea României și „importanța prezenței militare americane”, precum și cooperarea în domeniul apărării, inclusiv proiecte de înzestrare a Armatei Române. Niculescu a mai afirmat că a fost stabilită o rutină de lucru cu ambasadorul SUA: „Am stabilit să ne întâlnim periodic, pentru a urmări progresele proiectelor comune și pentru a identifica noi oportunități de cooperare.” Publicația notează că premierul nu a precizat dacă Statele Unite au avut vreo cerință sau dacă ambasadorul american a transmis un mesaj în timpul discuțiilor. Context: prima vizită de rang înalt după învestire Întâlnirea este prezentată ca prima vizită a unui oficial străin de rang înalt la Palatul Victoria după învestirea noului Guvern. Executivul condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, 20 octombrie, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. [...]
Palantir susține că NATO are control operațional deplin asupra sistemului său de AI , pe fondul temerilor europene că tehnologia americană ar putea fi „închisă” din motive politice, după episoadele recente legate de serviciile SpaceX în Ucraina, potrivit Digi24 . Îngrijorările s-au amplificat după ce Ucraina a raportat, săptămâna trecută, restricționarea utilizării Starshield (serviciu de comunicații prin satelit de nivel militar care folosește constelația Starlink), ceea ce a făcut ca unele terminale să nu mai funcționeze pe platforme cu mișcare rapidă. Potrivit informațiilor din articol, acest lucru a îngreunat misiuni precum folosirea dronelor de interceptare împotriva atacurilor rusești. În acest context, Louis Mosley, vicepreședinte executiv al Palantir pentru Marea Britanie și Europa, a declarat pentru Reuters că nici compania, nici guvernul SUA nu ar putea dezactiva platforma „Maven Smart System”, utilizată de cartierul general militar al NATO și de mai multe forțe armate europene. „Nu există comutatoare de oprire. Nici Palantir, nici guvernul SUA nu au posibilitatea de a interveni și a-l opri.” De ce contează: dependența tehnologică devine risc operațional și politic Potrivit articolului, oficiali americani și ucraineni, precum și Elon Musk, au oferit explicații contradictorii privind întreruperea, iar oficiali ucraineni și europeni au spus că suspectează un motiv politic. Suspiciunile ar fi apărut după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești. Pentru Europa, miza este dacă infrastructura și software-ul de apărare furnizate de companii americane pot fi limitate sau întrerupte, ceea ce ar reduce capacitatea de reacție și apărare în situații critice. Ce este Maven și unde este folosit în NATO Sistemul Maven procesează volume mari de date provenite de la sateliți, radare și alți senzori, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra câmpului de luptă și pentru a accelera luarea deciziilor, conform descrierii din articol. NATO a achiziționat Maven pentru Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) în 2025 și a anunțat că sistemul a atins „capacitatea operațională tehnică deplină” în iunie 2026. Reticențe în Europa: Germania și Franța nu l-au adoptat pentru armatele lor Materialul notează că unele state europene membre NATO, inclusiv Germania și Franța, nu au adoptat Maven pentru propriile forțe armate, invocând îngrijorări legate de dependența de o companie americană, pe fondul tensiunilor frecvente dintre Trump și liderii europeni. În aprilie 2026, șeful comandamentului cibernetic german a exclus achiziționarea sistemului, considerând „de neconceput” ca angajații unei companii private să aibă acces la baza de date militară națională. Mosley a mai spus că implicarea angajaților Palantir în operarea sistemului este „la discreția exclusivă a clientului” și că aceștia ar fi cetățeni ai țării respective, cu autorizațiile de securitate necesare. În plus, a susținut că sistemul poate fi operat independent de Palantir, iar compania ar avea clienți care procedează astfel atât în zona militară, cât și în cea corporativă. [...]
