Știri
Știri din categoria Diverse

Datele Eurostat plasează România la un deficit trimestrial de 9,2% din PIB, iar disputa politică internă se mută pe terenul credibilității politicilor fiscale, potrivit Digi24. PSD îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că măsurile de austeritate adoptate în timpul guvernării sale nu au redus deficitul bugetar și susține că datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie arată „eșecul” acestei abordări.
Formațiunea afirmă că România a avut în trimestrul al doilea din 2026 un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai ridicat din Uniunea Europeană. PSD compară acest nivel cu deficitul de 7,7% din PIB din trimestrul al doilea din 2025, pe care îl atribuie perioadei în care guverna Marcel Ciolacu, și susține că în 2026 deficitul ar fi urcat de la 5,5% în trimestrul I la 9,2% în trimestrul II.
„Eurostat a aprins lumina pe deficitul lăsat de guvernarea Bolojan! Datele publicate pe 21 octombrie arată că Guvernul Bolojan lasă în urmă un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai mare din Uniunea Europeană (...)”, se arată în comunicatul PSD.
În material se precizează că procentul de 9,2% reprezintă deficitul aferent strict trimestrului al doilea, exprimat ca pondere în PIB-ul perioadei și ajustat sezonier, nu deficitul cumulat pe primele șase luni și nici cel pentru întreg anul 2026.
Totodată, PSD arată că datele pentru trimestrul I din 2026 au fost revizuite de la 3,6% la 5,5% din PIB și susține că deficitul trimestrial al României a depășit media Uniunii Europene (3,5% din PIB) și media zonei euro (3,3% din PIB).
În același comunicat, PSD leagă nivelul deficitului de evoluții economice nefavorabile și critică efectele majorărilor de taxe și ale reducerilor de cheltuieli. Formațiunea invocă:
„Raportarea Eurostat expune eșecul de proporții al austerității! Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite!”, susține PSD.
PSD folosește noile date pentru a cere schimbarea direcției de guvernare: înlocuirea austerității cu măsuri care, în viziunea partidului, să protejeze puterea de cumpărare și să sprijine „economia productivă”, inclusiv prin plata la timp a facturilor statului către economie și programe de sprijin pentru industrie și micii antreprenori.
Recomandate

Ieșirea lui Ilie Bolojan din Guvern mută presiunea în PNL spre „resursele” din teritoriu , iar miza imediată devine dacă partidul își poate păstra coeziunea și direcția în opoziție până în 2028, potrivit unei analize Digi24 . În partid se discută deja, informal, despre un nou Congres care să-i reconfirme mandatul, în timp ce o parte dintre contestatari ar prefera amânarea confruntării interne. După plecarea de la Palatul Victoria , Bolojan revine în Parlament, la mandatul de senator obținut în 2024. Surse citate de Digi24 susțin că nu se pune problema să revină la șefia Senatului, funcție care ar urma să rămână la Mircea Abrudean . Presiunea financiară: datoriile și „resursele” guvernării Analistul politic Andrei Țăranu atrage atenția că presiunea asupra conducerii PNL vine și din teritoriu, pe fondul unei probleme financiare: partidul are datorii de 14 milioane de lei, după ce a pierdut un proces cu AEP, bani folosiți pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă. În acest context, liderii locali care sprijină și au sprijinit financiar partidul ar putea cere revenirea la guvernare, implicit accesul la „resurse”. Țăranu descrie mecanismul drept unul specific partidelor „extractive”, care urmăresc să transforme renta în voturi: „Marea problemă a partidelor din România este că ele sunt niște partide extractive. Ele doresc să extragă rentă, astfel încât să o transforme mai devreme sau mai târziu în voturi.” Congres mai devreme sau mai târziu: calcule de putere în interior În PNL circulă două scenarii pentru un Congres de reconfirmare: fie în primăvara anului viitor, fie chiar în acest an, potrivit surselor Digi24. Nu toată conducerea ar susține însă această variantă. Tabăra care se opune lui Bolojan ar prefera ca un Congres să nu aibă loc înainte de vara lui 2027, pentru a câștiga timp și a testa dacă ieșirea de la guvernare erodează sprijinul intern. Logica este că, pe măsură ce nemulțumirile legate de opoziție cresc, crește și vulnerabilitatea liderului. Cât de solidă e poziția lui Bolojan fără funcția de premier Politologul Adrian Zăbavă consideră că, pe termen scurt, nu există șanse ca Bolojan să fie înlăturat de la șefia PNL, deși vor exista încercări în acest sens. În opinia sa, cheia rămâne „scorul acceptabil” al partidului și dacă opoziția aduce un plus de popularitate până în 2028. Într-o altă cheie, Andrei Țăranu spune că adversarii interni ar putea decide următoarea mutare în funcție de cum evoluează guvernarea: dacă lucrurile merg bine, ar putea încerca să-l elimine pe Bolojan și să se apropie de PSD; dacă merg rău, PNL ar putea încerca să capitalizeze din opoziție, inclusiv în perspectiva unor alegeri anticipate sau la termen. Pentru PNL, miza imediată nu este doar o reglare de putere la vârf, ci capacitatea de a gestiona presiunea financiară și a organizației din teritoriu fără avantajele guvernării — un test care poate decide dacă partidul rămâne unit în jurul lui Bolojan sau intră într-o competiție internă accelerată. [...]

România a avut în septembrie unele dintre cele mai mici scumpiri lunare la carburanți din UE , un semnal care poate tempera presiunile de cost pentru transport și logistică pe termen scurt, potrivit datelor Eurostat citate de Știrile Pro TV . În septembrie 2026 față de august 2026, benzina s-a scumpit în România cu 4,2%, sub media UE de 6,7%. La motorină, România a fost între țările cu cele mai mici creșteri lunare: +3,0%, în condițiile în care, la nivelul UE, motorina s-a scumpit cu 5,9% față de luna anterioară. Cum arată comparația în UE: România, în grupul cu scumpiri mici Eurostat arată că, între august și septembrie 2026, prețurile la motorină au crescut în 26 de state membre. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Suedia: 12,8% Letonia: 10,3% Polonia: 9,7% Cele mai mici creșteri la motorină au fost în: Spania: 2,4% Croația: 2,5% România: 3,0% La benzină, cele mai mari majorări au fost consemnate în: Suedia: 13,8% Polonia: 9,7% Estonia: 9,5% Cele mai mici creșteri la benzină au fost raportate în: Cipru: 3,8% România: 4,2% Slovenia: 4,6% Dincolo de luna la lună: scumpiri anuale încă ridicate Deși dinamica lunară a fost mai blândă decât media UE, pe termen de 12 luni România a rămas pe creștere. Raportat la septembrie 2025, prețurile la combustibili pentru transportul personal au urcat cu 29,4%, față de 26,7% în august (comparativ cu august 2025), potrivit datelor citate de News.ro . La nivelul UE, Eurostat indică pentru septembrie 2026 o creștere anuală de 31,4% la combustibili și lubrifianți pentru transportul personal, după +23,8% în august și +16,9% în iulie (ambele față de lunile corespunzătoare din 2025). În septembrie 2026, față de septembrie 2025, trei țări au avut scumpiri de peste 40%: Bulgaria: 42,2% Estonia: 40,6% Lituania: 40,2% Cele mai mici creșteri anuale au fost consemnate în: Ungaria: 6,9% Irlanda: 17,7% Suedia: 19,9% Pentru companii, datele sugerează o posibilă relaxare a ritmului de creștere a costurilor cu carburantul de la o lună la alta, însă nivelul anual rămâne suficient de ridicat încât să continue să conteze în bugetele de transport și distribuție. [...]

PSD încearcă să închidă disputa privind „integritatea” în Guvern și susține că Marian Neacșu , ministru de Interne și vicepremier în Cabinetul Luca Niculescu, are „cazierul judiciar curat”, după ce pentru condamnarea din 2016 ar fi intervenit reabilitarea de drept, potrivit Digi24 . Miza politică imediată este menținerea legitimității numirii într-o funcție-cheie, în contextul atacurilor venite din partea USR. Într-o postare pe Facebook, PSD acuză „ipocrizie fără limite” și afirmă că reabilitarea de drept „nu este o interpretare politică”, ci un fapt consemnat inclusiv în motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 24 din 22 ianuarie 2020, pronunțată după o sesizare formulată de USR. Social-democrații mai susțin că, timp de trei ani, între 2016 și 2019, Neacșu nu ar fi ocupat nicio funcție publică. Argumentul PSD: condamnarea era cunoscută, reabilitarea intervenise PSD afirmă că aceiași oameni care îl critică acum pe Marian Neacșu ar fi votat în Parlament numirea lui în Guvern și ar fi colaborat cu el în perioada guvernării. În același mesaj, partidul spune că Ilie Bolojan i-ar fi adresat „mulțumiri speciale” la momentul demisiei lui Neacșu, iar întrebarea ridicată de PSD este „ce s-a schimbat între timp”, în condițiile în care condamnarea ar fi fost cunoscută și atunci. Contraatacul către USR: cazul Dominic Fritz În aceeași poziționare, PSD mută discuția spre USR și afirmă că, „când vine vorba despre integritate”, partidul ar ignora „condamnații proprii”. Ca exemplu, PSD invocă situația lui Dominic Fritz, despre care susține că Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi confirmat definitiv existența unui conflict de interese administrativ, iar cu toate acestea Fritz ar continua să conducă partidul. În lipsa altor detalii în material despre pașii instituționali care ar urma (de exemplu, o procedură formală de verificare sau contestare), disputa rămâne, deocamdată, la nivel de acuzații și argumente politice privind standardele de integritate aplicate în numirile guvernamentale. [...]

Declarațiile liderei AfD despre Deveselu și „îngrijorările Rusiei” reintroduc în dezbatere un subiect sensibil de securitate, cu potențial de presiune politică asupra sprijinului european pentru Ucraina , într-un moment în care Berlinul este prezentat de ea drept principalul finanțator al Kievului, potrivit Digi24 . Alice Weidel , lidera partidului german de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a spus într-un interviu acordat publicației The Economist că NATO nu ar fi luat în seamă o „problemă” invocată repetat de Rusia, referindu-se la extinderea Alianței spre granița cu Rusia, și a menționat explicit sistemul Aegis de la Baza Militară de la Deveselu. Mesajul politic: mai mulți bani pentru apărare, dar nu pentru Ucraina În același interviu, Weidel a susținut, în principiu, creșterea cheltuielilor pentru apărare, însă a argumentat că acestea ar trebui direcționate către consolidarea capacităților proprii ale Germaniei, nu către Ucraina. Ea a afirmat că Germania ar fi „în prezent” principalul finanțator și furnizor de muniție pentru Ucraina și a cerut „impunerea” unor negocieri de pace pentru a opri războiul. Deveselu, folosit ca exemplu în critica la adresa NATO Weidel a legat „contextul istoric” al războiului de extinderea NATO și a adus în discuție amplasarea de sisteme de rachete „la granițe”, menționând România și sistemul Aegis de la Deveselu, despre care a sugerat că ar fi devenit capabil să transporte dispozitive nucleare. Tot în interviu, ea a spus că, pentru a asigura pacea în Ucraina, ar trebui luate în seamă și interesele de securitate ale Rusiei și a criticat atacurile cu drone pe teritoriul Rusiei, pe care le-a descris drept o „strategie extrem de riscantă pentru întreaga Europă”. În aceeași logică, a refuzat să califice Rusia drept o amenințare dincolo de granițele Ucrainei și a rezumat poziția prin formula: „Nu este războiul nostru”. Contextul scutului de la Deveselu și poziția Rusiei Scutul de la Deveselu a fost instalat oficial în România în mai 2016 și a devenit complet operațional în octombrie 2017. În februarie 2019, Rusia a cerut explicit SUA să distrugă scutul, mai notează Digi24. În 2022, Vladimir Putin a reluat afirmația că scuturile anti-rachetă din România și Polonia ar putea opera rachete Tomahawk, susținând că, în acest scenariu, „amenințările cresc exponențial” și ar exista riscul unui atac „spontan”. De ce contează Prin trimiterea la Deveselu și prin argumentul că NATO ar fi ignorat „îngrijorările” Rusiei, Weidel introduce o justificare de tip „cauzal” pentru război, care poate alimenta presiunea politică internă din Germania pentru reducerea sprijinului către Ucraina și pentru reorientarea bugetelor de apărare exclusiv către priorități naționale. În măsura în care această linie câștigă teren, ea poate influența atât deciziile de finanțare, cât și coeziunea europeană pe dosarul Ucraina. [...]

Greva transportatorilor a început să blocheze aprovizionarea în sudul Italiei , cu efecte directe în comerț și energie, potrivit Digi24 . În mai multe localități, magazinele au rămas fără produse de bază, iar benzinăriile au început să rămână fără benzină și motorină, pe fondul protestelor declanșate de prețurile ridicate la combustibil. În retail, localnicii spun că sunt nevoiți să meargă dintr-un magazin în altul pentru a găsi alimente. Printre produsele care lipsesc „în primul rând” sunt laptele, carnea, ouăle și pâinea, bunuri care, în mod normal, sunt livrate frecvent, uneori chiar zilnic. Presiune pe lanțul logistic și pe alimentarea cu combustibil Greva durează de aproape o săptămână, iar criza nu se limitează la rafturile din magazine. Situația s-a extins și în sectorul carburanților: dacă inițial problemele afectau în principal sudul Italiei, ulterior s-au propagat spre nord, până în provincia Napoli, unde aproape toate benzinăriile ar fi anunțat că au rămas fără benzină și motorină. Problemele de aprovizionare ating și infrastructura aeriană. În sudul Italiei, rezervele de kerosen sunt în scădere, iar mai multe aeroporturi din regiune i-ar fi avertizat pe piloți să ia în calcul escale pentru realimentare înainte de a ateriza în zonă, conform informațiilor prezentate în reportaj. Măsuri anunțate de guvern și revendicarea transportatorilor Guvernul italian a anunțat măsuri de sprijin, inclusiv fonduri suplimentare de „sute de milioane de euro”. Transportatorii susțin însă că nu au nevoie de noi fonduri, ci de reducerea prețurilor la pompă, pentru a-și putea continua activitatea. În paralel, autoritățile au anunțat măsuri restrictive ca răspuns la blocarea drumurilor publice. Potrivit reportajului, peste 1.300 de șoferi ar fi fost reținuți în urma protestelor. Publicația mai notează că proteste violente au avut loc și în Spania, unde sute de manifestanți s-au confruntat cu poliția. [...]

Hamas transmite un mesaj de escaladare care ridică riscul de securitate și incertitudinea regională , după ce a avertizat Israelul că s-ar putea confrunta cu un nou atac de amploarea celui din 7 octombrie 2023, potrivit Digi24 . Informația a fost relatată de publicația israeliană ynet, citată de dpa, iar amenințarea ar fi fost transmisă în cadrul unei întâlniri care a implicat un oficial al autorității israeliene responsabile de afacerile palestiniene ( COGAT ) și trimisul ONU pentru Orientul Mijlociu, Ramiz Alakbarov , care ar fi discutat cu membri de rang înalt ai Hamas săptămâna trecută. Relatarea, notează sursa, nu a putut fi verificată independent. Potrivit ynet, mesajul Hamas ar fi fost că un atac similar „ar putea avea loc oriunde”, inclusiv în Israel, în Cisiordania ocupată sau în străinătate. Conducerea politică și agențiile de securitate ale Israelului ar fi fost informate imediat despre amenințare. Contextul invocat și miza operațională Amenințarea este asociată, conform relatării, cu acțiunile armatei israeliene, care ar ocupa în continuare mai mult de jumătate din Fâșia Gaza la un an după ce a fost anunțat un armistițiu. Un alt motiv menționat este anularea alegerilor palestiniene programate inițial pentru luna noiembrie, iar Hamas „nu ar mai fi dispus să accepte această situație”, potrivit aceleiași surse. Rămâne însă o întrebare majoră legată de capacitatea reală a Hamas de a executa un atac de amploare, după trei ani de război. Digi24 notează că unii experți consideră discutabilă această capacitate: există informații despre recrutarea de noi combatanți, dar s-ar spune că aceștia au puțină experiență sau pregătire militară. Reperele din 7 octombrie 2023 La 7 octombrie 2023, comandouri Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în Israel și au luat peste 250 de ostatici, duși în Gaza. Atacul a declanșat războiul din Fâșia Gaza, iar de atunci „peste 74.000 de palestinieni au fost uciși”, potrivit autorității sanitare din Gaza, condusă de Hamas, mai arată sursa. În paralel, situația umanitară din Fâșia Gaza este descrisă ca „extrem de precară”, cu zone extinse în ruine și populație care trăiește în corturi și depinde de ajutor umanitar. [...]