Știri
Știri din categoria Diverse
Ieșirea lui Ilie Bolojan din Guvern mută presiunea în PNL spre „resursele” din teritoriu, iar miza imediată devine dacă partidul își poate păstra coeziunea și direcția în opoziție până în 2028, potrivit unei analize Digi24. În partid se discută deja, informal, despre un nou Congres care să-i reconfirme mandatul, în timp ce o parte dintre contestatari ar prefera amânarea confruntării interne.
După plecarea de la Palatul Victoria, Bolojan revine în Parlament, la mandatul de senator obținut în 2024. Surse citate de Digi24 susțin că nu se pune problema să revină la șefia Senatului, funcție care ar urma să rămână la Mircea Abrudean.
Analistul politic Andrei Țăranu atrage atenția că presiunea asupra conducerii PNL vine și din teritoriu, pe fondul unei probleme financiare: partidul are datorii de 14 milioane de lei, după ce a pierdut un proces cu AEP, bani folosiți pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă. În acest context, liderii locali care sprijină și au sprijinit financiar partidul ar putea cere revenirea la guvernare, implicit accesul la „resurse”.
Țăranu descrie mecanismul drept unul specific partidelor „extractive”, care urmăresc să transforme renta în voturi:
„Marea problemă a partidelor din România este că ele sunt niște partide extractive. Ele doresc să extragă rentă, astfel încât să o transforme mai devreme sau mai târziu în voturi.”
În PNL circulă două scenarii pentru un Congres de reconfirmare: fie în primăvara anului viitor, fie chiar în acest an, potrivit surselor Digi24. Nu toată conducerea ar susține însă această variantă.
Tabăra care se opune lui Bolojan ar prefera ca un Congres să nu aibă loc înainte de vara lui 2027, pentru a câștiga timp și a testa dacă ieșirea de la guvernare erodează sprijinul intern. Logica este că, pe măsură ce nemulțumirile legate de opoziție cresc, crește și vulnerabilitatea liderului.
Politologul Adrian Zăbavă consideră că, pe termen scurt, nu există șanse ca Bolojan să fie înlăturat de la șefia PNL, deși vor exista încercări în acest sens. În opinia sa, cheia rămâne „scorul acceptabil” al partidului și dacă opoziția aduce un plus de popularitate până în 2028.
Într-o altă cheie, Andrei Țăranu spune că adversarii interni ar putea decide următoarea mutare în funcție de cum evoluează guvernarea: dacă lucrurile merg bine, ar putea încerca să-l elimine pe Bolojan și să se apropie de PSD; dacă merg rău, PNL ar putea încerca să capitalizeze din opoziție, inclusiv în perspectiva unor alegeri anticipate sau la termen.
Pentru PNL, miza imediată nu este doar o reglare de putere la vârf, ci capacitatea de a gestiona presiunea financiară și a organizației din teritoriu fără avantajele guvernării — un test care poate decide dacă partidul rămâne unit în jurul lui Bolojan sau intră într-o competiție internă accelerată.
Recomandate
USR își asumă rolul de opoziție cu miza declarată de a bloca o formulă de guvernare dominată de PSD , iar Dominic Fritz susține că noul Cabinet Niculescu va fi „evident controlat” de social-democrați, potrivit Digi24 . Mesajul vine în ziua în care membrii noului guvern își preiau mandatele, după ieșirea USR de la guvernare. Într-o conferință de presă la care au participat Fritz și foștii miniștri USR din guvernul condus de Ilie Bolojan , liderul partidului a acuzat PSD că își „acoperă propria incompetență” prin atacuri la adresa miniștrilor USR, pe care i-a descris drept „performanți”. Costuri și control politic în noua formulă guvernamentală Fritz a afirmat că premierul Luca Niculescu nu ar avea „libertate” de decizie și că ar fi „constant șantajat” de PSD, partid care „va avea grijă doar de propriile interese”. În același context, el a indicat o extindere a aparatului guvernamental: „cinci secretari de stat în plus”; „doi miniștri în plus”. Potrivit lui Fritz, această creștere arată „nevoia de control” a PSD și „costă”, fără ca în material să fie precizat un impact bugetar cuantificat. Strategia USR în opoziție și relația cu PNL Președintele USR a spus că partidul va face „o opoziție curajoasă”, „focusată pe soluții și rezultate”, pe care o delimitează de AUR, despre care afirmă că „stârnește emoție” pentru a ascunde o colaborare cu PSD. În relația cu PNL, Fritz a vorbit despre o „colaborare constructivă” cu Ilie Bolojan și a susținut că obiectivul comun ar fi un guvern „fără PSD și fără AUR”, care „să facă reforme reale” și „să facă acest stat să funcționeze în favoarea cetățenilor”. Totodată, el a exclus o fuziune USR–PNL și a spus că respectă decizia liberalilor de a vota învestirea guvernului condus de Luca Niculescu. „Obiectivul nostru politic este clar: O guvernare fără PSD și AUR care să facă reforme reale și să facă acest stat să funcționeze în favoarea cetățenilor. Ce formule se vor găsi, vom vedea”, a declarat Dominic Fritz. Fritz a adăugat că, în opinia sa, ar fi fost „mai onest” să se ajungă la alegeri anticipate, însă PNL „a ales o altă cale”. [...]
Prețurile la pompă au rămas blocate în marile orașe , iar motorina nu s-a mișcat de aproape două săptămâni, într-un context în care șoferii văd diferențe mici între rețele, dar și „insule” de preț minim la nivel național, potrivit Libertatea . În București, joi, 22 octombrie 2026, cea mai ieftină benzină standard este la 10,06 lei/l (Petrom), nivel similar cu cel din weekend. În același timp, cea mai ieftină motorină standard din Capitală este 10,86 lei/l (tot Petrom), preț menținut din 8 octombrie, iar publicația notează că motorina a rămas neschimbată pentru a 12-a zi consecutiv în București și în orașele mari. Cum arată prețurile în București, pe principalele rețele La benzină standard, Libertatea indică următoarele repere: Petrom: 10,06 lei/l (cel mai mic preț menționat în București) Socar: 10,06 lei/l la stația de pe str. Vasile Lascăr nr. 141A; 10,09 lei/l în alte stații Rompetrol: 10,12 lei/l OMV: 10,12 lei/l MOL: 10,12 lei/l Lukoil: 10,12 lei/l La motorină standard, nivelurile minime menționate sunt: Petrom: 10,86 lei/l (cel mai mic preț menționat în București) Socar: 10,86 lei/l la stația de pe str. Vasile Lascăr nr. 141A; 10,89 lei/l în alte stații Rompetrol: 10,92 lei/l OMV: 10,92 lei/l MOL: 10,92 lei/l Lukoil: 10,92 lei/l Unde sunt cele mai mici prețuri, la nivel național Diferențele între orașe rămân reduse, dar există două repere care coboară sub nivelurile din Capitală: Cea mai ieftină benzină standard din România : 9,99 lei/l, la stația DHR din Cluj-Napoca (str. Plopilor nr. 64), în scădere față de ziua anterioară (10,04 lei/l), conform datelor centralizate de Peco Online . Cea mai ieftină motorină din România : 10,75 lei/l, la stația VhExtraOil din Eforie Nord (DN 39), preț neschimbat față de miercuri. Pe orașe, publicația mai arată că benzina minimă este 9,99 lei/l în Cluj-Napoca (cu 0,07 lei sub nivelul de sâmbătă), iar la motorină minimul coboară la 10,83 lei/l în Timișoara și la 10,84 lei/l în Cluj-Napoca. De ce contează pentru costurile de transport Stabilizarea prețurilor la pompă, în special la motorină (carburant-cheie pentru transport), înseamnă predictibilitate pe termen scurt pentru șoferi și pentru operatorii care au costuri directe cu alimentarea. În același timp, Libertatea amintește că Ministerul Finanțelor a prelungit până la 31 octombrie 2026 reducerea accizei la motorină, măsură care vizează temperarea presiunii fiscale asupra prețului. Notă: prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate; șoferii sunt sfătuiți să verifice tarifele înainte de alimentare. [...]
NATO deschide Ucrainei accesul la achiziții centralizate , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își poate procura armament și muniție, printr-un cadru folosit de statele aliate, potrivit Digi24 . Mecanismul vizează Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA), structura centralizată de achiziții a Alianței, prin care Ucraina ar urma să poată cumpăra „armament, muniție și echipamente militare” direct de la furnizorii NATO. Informația este relatată de Financial Times , preluată de Reuters , conform aceleiași surse. Ce se schimbă, concret, pentru Ucraina Prin accesul la NSPA, Ucraina ar primi un cadru mai „structurat” pentru achiziții și suport, inclusiv acces la baza industrială a Alianței, a declarat Jacqueline Borsboom, directoarea pentru asistență la operațiuni a NSPA. „Acest lucru asigură Ucrainei capacitatea de a avea un cadru mai structurat pentru a valorifica o gamă largă de capacităţi pe care le oferim: specializare în achiziţii, servicii de asistenţă şi acces la o bază industrială solidă.” Contextul deciziei Permisiunea este acordată pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington, după ce președintele american Donald Trump a anunțat în această lună importuri de motorină din Rusia, cu obiectivul de a reduce prețurile carburanților în Statele Unite, mai notează Digi24. [...]
Comisia Europeană a deschis o anchetă oficială asupra Booking.com pentru posibile încălcări ale Legii Serviciilor Digitale (DSA), cu miză directă pe protecția consumatorilor și pe obligațiile de transparență ale platformelor online foarte mari, potrivit Libertatea . Investigația vizează, în esență, dacă Booking.com a evaluat și a gestionat „corespunzător riscurile” legate de distribuirea conținutului ilegal pe platformă, inclusiv listări false (de exemplu, proprietăți inexistente) sau oferte care nu respectă normele legale. Comisia spune că va verifica și dacă au fost implementate măsuri eficiente pentru eliminarea acestor listări și reducerea riscurilor pentru utilizatori. Phishing și utilizarea datelor de rezervare, în centrul verificărilor Un capitol distinct al anchetei privește riscurile de phishing (escrocherii prin care atacatorii încearcă să obțină date sau bani folosind mesaje care par legitime), care ar exploata datele de rezervare și informațiile oaspeților. Comisia analizează modul în care Booking.com gestionează datele utilizatorilor în relația cu furnizorii de cazare, dar și „designul și funcționarea” sistemului intern de mesagerie al platformei. „Vom verifica dacă Booking.com a implementat măsuri suficiente pentru a preveni utilizarea abuzivă a datelor clienților în scopuri frauduloase, precum solicitarea plăților neautorizate”, se arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene. Transparența reclamelor: listările promovate trebuie să fie identificabile Comisia verifică și respectarea obligațiilor de transparență din DSA privind publicitatea. În material se arată că, pe Booking.com, furnizorii de cazare pot plăti comisioane mai mari pentru a-și crește vizibilitatea în rezultatele căutărilor, iar ancheta urmărește dacă aceste listări sunt marcate clar ca reclame. În plus, Comisia vrea să stabilească dacă utilizatorii pot identifica: cine este responsabil pentru reclamele afișate; de ce le văd; cum pot schimba setările pentru afișarea acestor anunțuri. Ce riscă platforma și ce urmează Dacă suspiciunile se confirmă, Booking.com ar putea fi găsită vinovată de încălcarea articolelor 34 și 35 din DSA (obligații privind identificarea, evaluarea și atenuarea riscurilor sistemice) și a articolului 26(1) privind identificarea clară a reclamelor pentru utilizatori. Comisia Europeană spune că va continua colectarea de dovezi prin solicitări suplimentare de informații, interviuri sau inspecții. Deschiderea procedurilor îi permite să ia măsuri de aplicare a legii, inclusiv decizii de neconformitate sau măsuri interimare, și să accepte angajamente din partea Booking.com pentru remedierea situației, fără ca acest pas să „prejudec[e] rezultatul final” al investigației. Decizia vine după o investigație preliminară care a analizat rapoarte de evaluare a riscurilor transmise de Booking.com între 2023 și 2026, rapoarte de transparență și răspunsuri la cereri oficiale de informații trimise pe 23 septembrie 2025 și 26 mai 2026. Booking.com a fost desemnată „Platformă Online Foarte Mare” în cadrul DSA la 25 aprilie 2023, iar Comisia colaborează în supraveghere cu Autoritatea pentru Consumatori și Piețe din Olanda , unde compania își are sediul. [...]
Polonia amenință cu sancțiuni financiare platformele sociale pentru că, în opinia autorităților, nu reacționează suficient de rapid la conturile false și rețelele de boți care distribuie propagandă rusă, potrivit Digi24 . Miza pentru companii este una de reglementare: Varșovia cere schimbări operaționale concrete în moderare și avertizează că neconformarea poate declanșa proceduri de penalizare. Ministrul polonez al afacerilor digitale, Krzysztof Gawkowski , le-a cerut platformelor să își consolideze echipele de moderare și să elimine mai repede conturile false și rețelele de boți. El a susținut că, în contextul unui „război digital”, platformele ajung să funcționeze ca „aliat tăcut” al boților ruși și al GRU (serviciul de informații militare al Rusiei). „Este în desfășurare un război digital cu Rusia (...). Pe acest front al dezinformării, există un aliat tăcut al boților ruși și al GRU-ului de la Kremlin: platformele de social media.” Ce arată datele invocate de Polonia Datele Institutului Național de Cercetare NASK din Polonia, citate în material, indică faptul că platformele au luat măsuri în mai puțin de un sfert dintre cele peste 65.000 de sesizări privind conturi false și dezinformare transmise în prima jumătate a anului 2026. Conform acelorași date, platformele ar fi: eliminat 7% dintre cazurile raportate; aplicat măsuri de moderare în peste 17% dintre cazuri. Gawkowski a acuzat platformele că ar trata dezinformarea ca pe o sursă de venit, sugerând că lipsa de reacție nu ar fi doar un eșec, ci o conduită intenționată. Ce schimbări cere guvernul și ce urmează Ministrul a cerut înființarea unor echipe eficiente de moderare în limba poloneză și o legătură directă, „în timp real”, cu instituțiile și organizațiile care raportează conținut suspect. Pe lista solicitărilor mai intră eliminarea procedurilor de apel descrise drept „fictive”, ștergerea imediată a rețelelor de boți identificate și reducerea timpilor de răspuns la sesizările autorităților. „În plus, am precizat clar că orice solicitare a statului care rămâne nesatisfăcută de aceste platforme va declanșa proceduri de impunere a unor sancțiuni financiare asupra acestora.” Potrivit Reuters, citată de Digi24, Discord, Google, Meta, X, Telegram și TikTok nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. În lipsa unor detalii despre nivelul amenzilor sau calendarul exact, rămâne de urmărit dacă Varșovia va trece de la avertismente la proceduri efective de sancționare și ce obligații concrete vor fi impuse platformelor. [...]
Președintele Nicușor Dan cere coordonare instituțională mai strânsă împotriva dezinformării , pe care o descrie drept o amenințare de securitate națională cu efecte directe asupra încrederii în instituții și asupra sprijinului public pentru parteneriatele strategice, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis în cadrul conferinței „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, organizată la Universitatea Națională de Apărare „Carol I ”, și a fost prezentat de Martina Orlea, consilier de stat în Departamentul Securității Naționale. De ce contează: dezinformarea, tratată ca risc de securitate, nu doar ca problemă politică În mesajul său, șeful statului susține că impactul dezinformării asupra democrației este „profund” deoarece nu urmărește doar influențarea unui vot, ci slăbirea încrederii cetățenilor în instituții, prin „relativizarea faptelor” și amplificarea confuziei. În plus, afirmă că efectele depășesc sfera politică, pentru că „produc costuri reale” în domeniul securității naționale, unde narațiunile false ar urmări să reducă sprijinul public pentru parteneriatele strategice. Președintele mai spune că nu este vorba despre episoade izolate, ci despre „operațiuni coordonate”, desfășurate pe mai multe planuri și sprijinite de tehnologie. Ce măsuri indică: reacție rapidă și coerentă, educație și transparență Nicușor Dan leagă explicit fenomenul de cadrul de planificare strategică al statului, afirmând că Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030 identifică „campaniile coordonate de dezinformare” ca parte a războiului hibrid împotriva României. În acest context, el cere o coordonare mai strânsă între instituțiile cu atribuții, astfel încât detectarea și reacția să fie „rapide și coerente, nu fragmentate”. Pe termen lung, președintele enumeră direcții precum educația media și digitală „începând din școală”, sprijin pentru jurnalismul independent și pentru cei care verifică informațiile, transparență din partea platformelor online și un parteneriat între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. Context european: „ Scutul european pentru democrație ” În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că România nu acționează singură și invocă „Scutul european pentru democrație”, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care propune o abordare pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor/alegerilor libere/presei independente și creșterea rezilienței societății și a implicării civice. Președintele susține, totodată, că combaterea dezinformării nu înseamnă îngrădirea libertății de exprimare, ci protejarea ei, prin garantarea dreptului cetățenilor de a decide pe baza unor informații corecte. [...]
