Știri
Știri din categoria Diverse
Palantir susține că NATO are control operațional deplin asupra sistemului său de AI, pe fondul temerilor europene că tehnologia americană ar putea fi „închisă” din motive politice, după episoadele recente legate de serviciile SpaceX în Ucraina, potrivit Digi24.
Îngrijorările s-au amplificat după ce Ucraina a raportat, săptămâna trecută, restricționarea utilizării Starshield (serviciu de comunicații prin satelit de nivel militar care folosește constelația Starlink), ceea ce a făcut ca unele terminale să nu mai funcționeze pe platforme cu mișcare rapidă. Potrivit informațiilor din articol, acest lucru a îngreunat misiuni precum folosirea dronelor de interceptare împotriva atacurilor rusești.
În acest context, Louis Mosley, vicepreședinte executiv al Palantir pentru Marea Britanie și Europa, a declarat pentru Reuters că nici compania, nici guvernul SUA nu ar putea dezactiva platforma „Maven Smart System”, utilizată de cartierul general militar al NATO și de mai multe forțe armate europene.
„Nu există comutatoare de oprire. Nici Palantir, nici guvernul SUA nu au posibilitatea de a interveni și a-l opri.”
Potrivit articolului, oficiali americani și ucraineni, precum și Elon Musk, au oferit explicații contradictorii privind întreruperea, iar oficiali ucraineni și europeni au spus că suspectează un motiv politic. Suspiciunile ar fi apărut după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești.
Pentru Europa, miza este dacă infrastructura și software-ul de apărare furnizate de companii americane pot fi limitate sau întrerupte, ceea ce ar reduce capacitatea de reacție și apărare în situații critice.
Sistemul Maven procesează volume mari de date provenite de la sateliți, radare și alți senzori, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra câmpului de luptă și pentru a accelera luarea deciziilor, conform descrierii din articol.
NATO a achiziționat Maven pentru Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) în 2025 și a anunțat că sistemul a atins „capacitatea operațională tehnică deplină” în iunie 2026.
Materialul notează că unele state europene membre NATO, inclusiv Germania și Franța, nu au adoptat Maven pentru propriile forțe armate, invocând îngrijorări legate de dependența de o companie americană, pe fondul tensiunilor frecvente dintre Trump și liderii europeni.
În aprilie 2026, șeful comandamentului cibernetic german a exclus achiziționarea sistemului, considerând „de neconceput” ca angajații unei companii private să aibă acces la baza de date militară națională.
Mosley a mai spus că implicarea angajaților Palantir în operarea sistemului este „la discreția exclusivă a clientului” și că aceștia ar fi cetățeni ai țării respective, cu autorizațiile de securitate necesare. În plus, a susținut că sistemul poate fi operat independent de Palantir, iar compania ar avea clienți care procedează astfel atât în zona militară, cât și în cea corporativă.
Recomandate
NATO deschide Ucrainei accesul la achiziții centralizate , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își poate procura armament și muniție, printr-un cadru folosit de statele aliate, potrivit Digi24 . Mecanismul vizează Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA), structura centralizată de achiziții a Alianței, prin care Ucraina ar urma să poată cumpăra „armament, muniție și echipamente militare” direct de la furnizorii NATO. Informația este relatată de Financial Times , preluată de Reuters , conform aceleiași surse. Ce se schimbă, concret, pentru Ucraina Prin accesul la NSPA, Ucraina ar primi un cadru mai „structurat” pentru achiziții și suport, inclusiv acces la baza industrială a Alianței, a declarat Jacqueline Borsboom, directoarea pentru asistență la operațiuni a NSPA. „Acest lucru asigură Ucrainei capacitatea de a avea un cadru mai structurat pentru a valorifica o gamă largă de capacităţi pe care le oferim: specializare în achiziţii, servicii de asistenţă şi acces la o bază industrială solidă.” Contextul deciziei Permisiunea este acordată pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington, după ce președintele american Donald Trump a anunțat în această lună importuri de motorină din Rusia, cu obiectivul de a reduce prețurile carburanților în Statele Unite, mai notează Digi24. [...]
Parlamentul European pune pe agenda UE o posibilă operațiune navală în Marea Neagră , într-un demers cu potențial de impact direct asupra siguranței rutelor comerciale și, implicit, asupra costurilor și riscurilor pentru transportul maritim din proximitatea României și Bulgariei, potrivit Digi24 . Rezoluția a fost adoptată cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri și condamnă atacurile soldate cu victime asupra navelor comerciale, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc. Eurodeputații indică Rusia drept principal factor responsabil pentru deteriorarea situației de securitate și susțin că incidentele recente fac parte dintr-o escaladare a atacurilor asupra transportului maritim civil din vestul Mării Negre. Ce ar însemna pentru navigația comercială În document, Parlamentul European cere UE și statelor membre să analizeze posibilitatea unei operațiuni navale în regiune, cu obiectivul declarat de a proteja libertatea de navigație și de a consolida securitatea maritimă. Rezoluția leagă explicit siguranța transportului comercial de securitatea flancului estic al NATO, a Mării Negre și a Deltei Dunării. Pe linie NATO, eurodeputații menționează și o posibilă inițiativă dedicată Mării Negre, pe baza discuțiilor privind o operațiune de tip „ Santinelă la Marea Neagră ”. În paralel, este indicată ca „esențială” o cooperare mai strânsă între România, Bulgaria și Turcia pentru un răspuns regional eficient la amenințările asupra transportului naval. Finanțare și capabilități: SAFE și bugetul UE Un punct central al rezoluției este sprijinul pentru România și Bulgaria în detectarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care amenință navele comerciale. Eurodeputații cer implicarea statelor membre în cooperare cu NATO și propun utilizarea fondurilor necheltuite din instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare. Documentul mai cere ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene să reflecte nevoile de securitate și apărare din regiunea Mării Negre. Infrastructură critică și reacția Bulgariei Rezoluția solicită și operaționalizarea rapidă a inițiativei privind centrul de securitate maritimă în Marea Neagră, care ar urma să contribuie la protejarea transportului naval, a infrastructurii maritime critice și a mediului marin. O atenție specială este acordată infrastructurii submarine, inclusiv cablurilor de telecomunicații și de date, precum și conexiunilor pentru transportul energiei electrice, prin consolidarea supravegherii maritime și a mecanismelor de intervenție rapidă. În același timp, eurodeputații critică modul în care autoritățile bulgare au gestionat amenințările din regiune, considerând insuficient răspunsul diplomatic al Sofiei față de Rusia și cerând Bulgariei să nu mai amâne participarea la inițiativa antidrone a NATO. [...]
Declarațiile liderei AfD despre Deveselu și „îngrijorările Rusiei” reintroduc în dezbatere un subiect sensibil de securitate, cu potențial de presiune politică asupra sprijinului european pentru Ucraina , într-un moment în care Berlinul este prezentat de ea drept principalul finanțator al Kievului, potrivit Digi24 . Alice Weidel , lidera partidului german de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a spus într-un interviu acordat publicației The Economist că NATO nu ar fi luat în seamă o „problemă” invocată repetat de Rusia, referindu-se la extinderea Alianței spre granița cu Rusia, și a menționat explicit sistemul Aegis de la Baza Militară de la Deveselu. Mesajul politic: mai mulți bani pentru apărare, dar nu pentru Ucraina În același interviu, Weidel a susținut, în principiu, creșterea cheltuielilor pentru apărare, însă a argumentat că acestea ar trebui direcționate către consolidarea capacităților proprii ale Germaniei, nu către Ucraina. Ea a afirmat că Germania ar fi „în prezent” principalul finanțator și furnizor de muniție pentru Ucraina și a cerut „impunerea” unor negocieri de pace pentru a opri războiul. Deveselu, folosit ca exemplu în critica la adresa NATO Weidel a legat „contextul istoric” al războiului de extinderea NATO și a adus în discuție amplasarea de sisteme de rachete „la granițe”, menționând România și sistemul Aegis de la Deveselu, despre care a sugerat că ar fi devenit capabil să transporte dispozitive nucleare. Tot în interviu, ea a spus că, pentru a asigura pacea în Ucraina, ar trebui luate în seamă și interesele de securitate ale Rusiei și a criticat atacurile cu drone pe teritoriul Rusiei, pe care le-a descris drept o „strategie extrem de riscantă pentru întreaga Europă”. În aceeași logică, a refuzat să califice Rusia drept o amenințare dincolo de granițele Ucrainei și a rezumat poziția prin formula: „Nu este războiul nostru”. Contextul scutului de la Deveselu și poziția Rusiei Scutul de la Deveselu a fost instalat oficial în România în mai 2016 și a devenit complet operațional în octombrie 2017. În februarie 2019, Rusia a cerut explicit SUA să distrugă scutul, mai notează Digi24. În 2022, Vladimir Putin a reluat afirmația că scuturile anti-rachetă din România și Polonia ar putea opera rachete Tomahawk, susținând că, în acest scenariu, „amenințările cresc exponențial” și ar exista riscul unui atac „spontan”. De ce contează Prin trimiterea la Deveselu și prin argumentul că NATO ar fi ignorat „îngrijorările” Rusiei, Weidel introduce o justificare de tip „cauzal” pentru război, care poate alimenta presiunea politică internă din Germania pentru reducerea sprijinului către Ucraina și pentru reorientarea bugetelor de apărare exclusiv către priorități naționale. În măsura în care această linie câștigă teren, ea poate influența atât deciziile de finanțare, cât și coeziunea europeană pe dosarul Ucraina. [...]
Elon Musk a escaladat conflictul cu democrații americani, pe fondul riscului de anchete asupra companiilor sale , după informații că Partidul Democrat ar pregăti extinderea investigațiilor parlamentare dacă va câștiga alegerile legislative din SUA din 3 noiembrie, potrivit Digi24 . Miliardarul a publicat pe rețeaua X mesaje cu ton de amenințare, inclusiv formula „Cei care vor scoate sabia de sabie vor pieri”, în contextul în care este prezentat drept un susținător major al campaniei republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului. Într-un alt mesaj, Musk afirmă că îi va „ataca” pe cei care îl atacă, nu doar „marionetele” lor. De ce contează: presiune politică cu potențial de reglementare și costuri pentru business Miza imediată este posibilitatea ca o serie de comisii din Congres să intensifice controlul asupra lui Musk și a companiilor sale, ceea ce poate însemna audieri, solicitări de documente și presiune publică pe contracte și subvenții federale – elemente sensibile pentru grupul său de afaceri. Potrivit materialului citat, reacția lui Musk vine după ce site-ul american Politico a relatat că „membri de rang înalt” ai Partidului Democrat analizează cum ar putea fi vizat Musk și „o serie largă” dintre întreprinderile sale, în scenariul unei victorii democrate la 3 noiembrie. Ce ar putea intra în vizorul anchetelor În articol sunt enumerate câteva teme care ar putea deveni subiecte de investigație parlamentară: rolul lui Elon Musk în limitarea recentă, în Ucraina, a rețelei sale satelitare Starshield ; tăierile drastice operate în 2025 în Guvern de către Comisia sa a Eficacității Guvernamentale (DOGE); posibile conflicte de interese legate de contracte federale și subvenții acordate SpaceX sau Tesla. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau forma exactă a acestor anchete, rămâne neclar cât de rapid s-ar putea transforma discuțiile politice în proceduri concrete în Congres. [...]
Guvernul Niculescu pune pe agendă atragerea de investiții americane , după ce premierul Luca Niculescu l-a primit la Palatul Victoria pe ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , potrivit Libertatea . Întâlnirea a avut loc joi, 22 octombrie, la două zile după învestirea noului Guvern, și a fost prezentată de premier ca un demers cu miză inclusiv economică. În mesajul publicat pe Facebook, Niculescu a spus că relația cu Statele Unite este „o prioritate fundamentală” și că există „multe proiecte de dezvoltat împreună”, enumerând domenii precum economia, energia, infrastructura și educația. „Un loc important în discuția noastră l-a ocupat dimensiunea economică a parteneriatului. Am convenit că trebuie să facem mai mult pentru a atrage investiții americane în România, investiții care să contribuie la relansarea economiei, la dezvoltarea unor sectoare strategice și la crearea de noi locuri de muncă.” Ce s-a discutat și ce înseamnă pentru agenda economică Pe lângă componenta economică, premierul a indicat că discuțiile au inclus securitatea României și „importanța prezenței militare americane”, precum și cooperarea în domeniul apărării, inclusiv proiecte de înzestrare a Armatei Române. Niculescu a mai afirmat că a fost stabilită o rutină de lucru cu ambasadorul SUA: „Am stabilit să ne întâlnim periodic, pentru a urmări progresele proiectelor comune și pentru a identifica noi oportunități de cooperare.” Publicația notează că premierul nu a precizat dacă Statele Unite au avut vreo cerință sau dacă ambasadorul american a transmis un mesaj în timpul discuțiilor. Context: prima vizită de rang înalt după învestire Întâlnirea este prezentată ca prima vizită a unui oficial străin de rang înalt la Palatul Victoria după învestirea noului Guvern. Executivul condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, 20 octombrie, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. [...]
Criticile lui Cristian Tudor Popescu indică o strategie de „țap ispășitor” în noua coaliție , cu potențial de a muta rapid costurile politice ale guvernării către Ilie Bolojan , în timp ce deciziile sunt revendicate de PSD și de „oportuniștii din PNL”, potrivit Libertatea . Gazetarul susține că, după blocarea lui Bolojan pentru funcția de premier, ar exista o încercare de a-l transforma în ținta nemulțumirilor publice. Într-o postare pe Facebook, Popescu afirmă că PSD și un grup din PNL – pe care îl numește „Cașcavalerii” – ar încerca să „dea de mâncare” publicului ideea că „scade prețul la carne”, în timp ce îl folosesc pe Bolojan ca figură de sacrificiu. În același timp, el notează că liderul liberal este atacat și de unii susținători pentru că a votat guvernul condus de PSD. „PSD și grupul Cașcavalerilor din PNL, după ce l-au dat afară pe Bolojan din postul de premier, vor să-l dea de mâncare cetățenilor, ca să aibă impresia că scade prețul la carne.” De ce contează: semnal despre stabilitatea și responsabilitatea guvernării Miza, în lectura lui Popescu, este una de funcționare politică a noii puteri: cine își asumă deciziile și cine plătește costurile. El argumentează că votul lui Bolojan pentru cabinet nu ar fi un semn de slăbiciune, ci expresia unei „rațiuni mai înalte” legate de viitorul României, în pofida unei „campanii abjecte” îndreptate împotriva sa de social-democrați. Critici și la nivel de discurs public: „falsitatea” deschiderii afișate Popescu îl ironizează și pe președintele Nicușor Dan , spunând că formula „Dragi membri ai guvernului...” i-a amintit de tonalitatea ceaușistă a „dragilor tovarăși și prieteni”. În acest context, el critică „falsitatea” unei deschideri afișate față de figuri controversate din noul executiv, pe care le enumeră: Daniel Zamfir, Florin Barbu, Natalia Intotero și Marian Neacșu. Materialul nu oferă reacții din partea celor vizați de aceste afirmații și nici detalii suplimentare despre eventuale decizii concrete care ar urma să confirme scenariul descris de gazetar. [...]
