Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul Niculescu pune pe agendă atragerea de investiții americane, după ce premierul Luca Niculescu l-a primit la Palatul Victoria pe ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, potrivit Libertatea. Întâlnirea a avut loc joi, 22 octombrie, la două zile după învestirea noului Guvern, și a fost prezentată de premier ca un demers cu miză inclusiv economică.
În mesajul publicat pe Facebook, Niculescu a spus că relația cu Statele Unite este „o prioritate fundamentală” și că există „multe proiecte de dezvoltat împreună”, enumerând domenii precum economia, energia, infrastructura și educația.
„Un loc important în discuția noastră l-a ocupat dimensiunea economică a parteneriatului. Am convenit că trebuie să facem mai mult pentru a atrage investiții americane în România, investiții care să contribuie la relansarea economiei, la dezvoltarea unor sectoare strategice și la crearea de noi locuri de muncă.”
Pe lângă componenta economică, premierul a indicat că discuțiile au inclus securitatea României și „importanța prezenței militare americane”, precum și cooperarea în domeniul apărării, inclusiv proiecte de înzestrare a Armatei Române.
Niculescu a mai afirmat că a fost stabilită o rutină de lucru cu ambasadorul SUA:
„Am stabilit să ne întâlnim periodic, pentru a urmări progresele proiectelor comune și pentru a identifica noi oportunități de cooperare.”
Publicația notează că premierul nu a precizat dacă Statele Unite au avut vreo cerință sau dacă ambasadorul american a transmis un mesaj în timpul discuțiilor.
Întâlnirea este prezentată ca prima vizită a unui oficial străin de rang înalt la Palatul Victoria după învestirea noului Guvern. Executivul condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, 20 octombrie, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă.
Recomandate
Guvernul vrea să accelereze atragerea de investiții americane în România , după o întâlnire la Palatul Victoria între premierul Luca Niculescu și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , potrivit Digi24 . Miza, conform mesajului public al premierului, este ca parteneriatul să producă „rezultate concrete”, inclusiv prin proiecte cu impact economic și prin crearea de locuri de muncă. Niculescu a spus că relația cu Statele Unite este o „prioritate fundamentală” pentru Guvern și că există „multe proiecte de dezvoltat împreună”, de la securitate și apărare la economie, energie, infrastructură și educație. Dimensiunea economică: investiții și sectoare strategice În mesajul publicat pe Facebook, premierul afirmă că un punct important al discuției a fost componenta economică a parteneriatului româno-american. El susține că România și SUA au convenit că este nevoie de mai mult efort pentru a atrage investiții americane, care să sprijine relansarea economiei, dezvoltarea unor sectoare strategice și crearea de noi locuri de muncă. Totodată, Niculescu spune că a fost stabilit un calendar de întâlniri periodice pentru monitorizarea proiectelor comune și identificarea de noi oportunități de cooperare. Context: securitate, apărare și proiecte de înzestrare Pe agenda discuțiilor a fost și securitatea României, inclusiv prezența militară americană, pe care premierul afirmă că Guvernul dorește să o vadă „consolidată”. În același cadru, Niculescu menționează cooperarea în domeniul apărării, inclusiv proiecte de înzestrare a Armatei Române. În comunicarea sa, premierul l-a felicitat pe ambasador pentru „dinamismul” cu care promovează relațiile bilaterale și pentru colaborarea cu autoritățile române. [...]
Criticile lui Cristian Tudor Popescu indică o strategie de „țap ispășitor” în noua coaliție , cu potențial de a muta rapid costurile politice ale guvernării către Ilie Bolojan , în timp ce deciziile sunt revendicate de PSD și de „oportuniștii din PNL”, potrivit Libertatea . Gazetarul susține că, după blocarea lui Bolojan pentru funcția de premier, ar exista o încercare de a-l transforma în ținta nemulțumirilor publice. Într-o postare pe Facebook, Popescu afirmă că PSD și un grup din PNL – pe care îl numește „Cașcavalerii” – ar încerca să „dea de mâncare” publicului ideea că „scade prețul la carne”, în timp ce îl folosesc pe Bolojan ca figură de sacrificiu. În același timp, el notează că liderul liberal este atacat și de unii susținători pentru că a votat guvernul condus de PSD. „PSD și grupul Cașcavalerilor din PNL, după ce l-au dat afară pe Bolojan din postul de premier, vor să-l dea de mâncare cetățenilor, ca să aibă impresia că scade prețul la carne.” De ce contează: semnal despre stabilitatea și responsabilitatea guvernării Miza, în lectura lui Popescu, este una de funcționare politică a noii puteri: cine își asumă deciziile și cine plătește costurile. El argumentează că votul lui Bolojan pentru cabinet nu ar fi un semn de slăbiciune, ci expresia unei „rațiuni mai înalte” legate de viitorul României, în pofida unei „campanii abjecte” îndreptate împotriva sa de social-democrați. Critici și la nivel de discurs public: „falsitatea” deschiderii afișate Popescu îl ironizează și pe președintele Nicușor Dan , spunând că formula „Dragi membri ai guvernului...” i-a amintit de tonalitatea ceaușistă a „dragilor tovarăși și prieteni”. În acest context, el critică „falsitatea” unei deschideri afișate față de figuri controversate din noul executiv, pe care le enumeră: Daniel Zamfir, Florin Barbu, Natalia Intotero și Marian Neacșu. Materialul nu oferă reacții din partea celor vizați de aceste afirmații și nici detalii suplimentare despre eventuale decizii concrete care ar urma să confirme scenariul descris de gazetar. [...]
Palantir susține că NATO are control operațional deplin asupra sistemului său de AI , pe fondul temerilor europene că tehnologia americană ar putea fi „închisă” din motive politice, după episoadele recente legate de serviciile SpaceX în Ucraina, potrivit Digi24 . Îngrijorările s-au amplificat după ce Ucraina a raportat, săptămâna trecută, restricționarea utilizării Starshield (serviciu de comunicații prin satelit de nivel militar care folosește constelația Starlink), ceea ce a făcut ca unele terminale să nu mai funcționeze pe platforme cu mișcare rapidă. Potrivit informațiilor din articol, acest lucru a îngreunat misiuni precum folosirea dronelor de interceptare împotriva atacurilor rusești. În acest context, Louis Mosley, vicepreședinte executiv al Palantir pentru Marea Britanie și Europa, a declarat pentru Reuters că nici compania, nici guvernul SUA nu ar putea dezactiva platforma „Maven Smart System”, utilizată de cartierul general militar al NATO și de mai multe forțe armate europene. „Nu există comutatoare de oprire. Nici Palantir, nici guvernul SUA nu au posibilitatea de a interveni și a-l opri.” De ce contează: dependența tehnologică devine risc operațional și politic Potrivit articolului, oficiali americani și ucraineni, precum și Elon Musk, au oferit explicații contradictorii privind întreruperea, iar oficiali ucraineni și europeni au spus că suspectează un motiv politic. Suspiciunile ar fi apărut după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești. Pentru Europa, miza este dacă infrastructura și software-ul de apărare furnizate de companii americane pot fi limitate sau întrerupte, ceea ce ar reduce capacitatea de reacție și apărare în situații critice. Ce este Maven și unde este folosit în NATO Sistemul Maven procesează volume mari de date provenite de la sateliți, radare și alți senzori, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra câmpului de luptă și pentru a accelera luarea deciziilor, conform descrierii din articol. NATO a achiziționat Maven pentru Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) în 2025 și a anunțat că sistemul a atins „capacitatea operațională tehnică deplină” în iunie 2026. Reticențe în Europa: Germania și Franța nu l-au adoptat pentru armatele lor Materialul notează că unele state europene membre NATO, inclusiv Germania și Franța, nu au adoptat Maven pentru propriile forțe armate, invocând îngrijorări legate de dependența de o companie americană, pe fondul tensiunilor frecvente dintre Trump și liderii europeni. În aprilie 2026, șeful comandamentului cibernetic german a exclus achiziționarea sistemului, considerând „de neconceput” ca angajații unei companii private să aibă acces la baza de date militară națională. Mosley a mai spus că implicarea angajaților Palantir în operarea sistemului este „la discreția exclusivă a clientului” și că aceștia ar fi cetățeni ai țării respective, cu autorizațiile de securitate necesare. În plus, a susținut că sistemul poate fi operat independent de Palantir, iar compania ar avea clienți care procedează astfel atât în zona militară, cât și în cea corporativă. [...]
Volodimir Zelenski mizează pe sancțiuni ca pârghie americană pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri, sugerând că Donald Trump ar putea accelera un deznodământ dacă își schimbă retorica și folosește instrumentele deja adoptate de SUA, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat „ The Diary of CEO ”, președintele ucrainean a spus că Trump „îl poate convinge” pe Putin „foarte ușor” să se așeze la masa negocierilor, dacă aplică față de liderul de la Kremlin aceeași linie dură pe care o folosește în raport cu el. Zelenski a indicat explicit sancțiunile ca instrument la dispoziția președintelui american, subliniind că acestea au fost votate de Congres. „Trump îl poate convinge pe Putin să se așeze la masa negocierilor foarte ușor. Trump trebuie să aplice față de Putin aceeași retorică pe care o folosește în privința mea. Are la îndemână sancțiunile împotriva Rusiei – nu el a votat asta, ci Congresul – și poate face acest lucru.” Disputa pe tema motorinei și „armistițiul energetic” Zelenski a respins afirmațiile lui Trump potrivit cărora liderul ucrainean ar fi vinovat de creșterea prețurilor la motorină în Statele Unite, calificând acuzația drept nedreaptă. El a susținut că Ucraina lovește motorina rusă ca răspuns la atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene și a spus că un „armistițiu energetic” ar putea schimba situația. Totuși, Zelenski a afirmat că Trump nu a reușit să obțină un acord cu Putin pe această temă, deoarece liderul rus ar refuza. „Președintele Trump nu poate ajunge la un acord în această privință cu Putin. Putin refuză. De aceea, președintele decide să arunce vina nu pe Putin, ci pe mine.” Context: o posibilă întâlnire Trump–Putin–Xi, invocată de presa americană În același context, Digi24 notează că The Wall Street Journal a relatat că Putin ar fi propus organizarea, luna viitoare, a unei întâlniri cu Trump și cu liderul chinez Xi Jinping pentru a discuta despre încetarea războiului din Ucraina. Separat, este menționat că Trump a declarat anterior că Zelenski nu ar dori să pună capăt războiului și că Ucraina „se află în ruine”, afirmație făcută după ce președintele american a spus că a discutat cu liderul Rusiei și că ar fi ajuns la un acord privind livrările de motorină rusească către piețele americane și mondiale. [...]
Pentagonul pregătește un program de spionaj „sub acoperire” orientat spre război economic , o mutare care ar putea ridica miza pentru companiile din sectoare sensibile și pentru lanțurile de aprovizionare legate de China, potrivit Digi24 . Inițiativa vizează dezvoltarea unui program de spionaj mai solid decât cel existent, destinat să susțină „războiul economic” al SUA împotriva Chinei și a altor competitori. Informațiile sunt atribuite de Digi24 unei relatări The Washington Post, preluată de agenția EFE. Ce se schimbă operațional: agenți fără acoperire oficială Noul program ar urma să se bazeze pe agenți care operează fără acoperire oficială (NOC – „Non-Official Cover”, în jargonul comunității de informații), adică persoane care ar acționa sub identități false, prezentându-se drept antreprenori sau angajați din sectorul privat, fără o legătură aparentă cu guvernul SUA. Conform sursei citate, programul este descris ca o componentă secretă a campaniei de război economic derulate de Pentagon. Cine coordonează și în ce stadiu este programul Potrivit informațiilor prezentate, supravegherea inițiativei i-ar reveni lui Tom Rakusan , un fost oficial CIA cu o carieră de 39 de ani în agenție, care lucrează acum ca principal consilier al subsecretarului apărării Steve Feinberg. Sursele citate au cerut anonimatul, invocând caracterul delicat al subiectului. Programul este, deocamdată, în faza de planificare și „încă nu este operațional”, iar la el ar participa experți din mai multe ramuri ale forțelor armate, din biroul subsecretarului apărării pentru informații și securitate, precum și foști angajați ai CIA. De ce contează economic: informația devine instrument de politică industrială Contextul descris este că administrația Trump ar fi tratat „războiul economic” ca instrument central al strategiei de stat, printr-un mix de taxe vamale și controale la export, investiții în resurse și tehnologii americane critice, colaborare cu sectorul privat pentru întărirea bazei industriale de apărare și prioritizarea informațiilor economice sensibile. Pentru mediul de afaceri, o astfel de orientare sugerează o intensificare a competiției economice cu componentă de securitate, cu potențiale efecte în special asupra companiilor expuse la restricții comerciale, controale la export și zone considerate strategice de Washington. [...]
Rusia își extinde opțiunile de atac cu o rachetă de croazieră „ieftină” , iar detaliile publicate de serviciul de informații militare al Ucrainei indică o direcție operațională: producție cu elemente simplificate (inclusiv imprimare 3D) și o dependență mai mare de componente din China, potrivit Digi24 . Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a publicat un model 3D al rachetei de croazieră rusești „Filin”, împreună cu o listă de componente și echipamente electronice, informații preluate de Kyiv Independent. HUR susține că Rusia a început să folosească această rachetă la sfârșitul verii și o descrie ca parte a eforturilor Moscovei de a dezvolta „mijloace ieftine de atac aerian cu propulsie cu reacție și lansare de la sol”. Ce se știe despre „Filin”: rază, încărcătură, profil de zbor Conform datelor publicate de HUR, racheta „Filin” are: lungime de 3,5 metri și anvergura aripilor de 3 metri; focos de 50 sau 100 de kilograme; rază de acțiune de până la 1.200 de kilometri; viteză maximă de 800 km/h; capacitatea de a zbura la altitudini foarte joase sau până la 6 kilometri. Lanțul de componente: China, SUA și producători ruși HUR afirmă că unele componente par realizate prin imprimare 3D. Electronica de la bord ar fi similară cu cea de pe alte rachete rusești, dar cu o pondere mai mare de componente fabricate în China. Totodată, serviciul ucrainean spune că a identificat 35 de componente produse în SUA. În ceea ce privește producția, HUR indică: echipamente fabricate de compania rusă PLAZ LLC, care ar participa și la producția dronei Harpiya; motorul R500 produs de o altă companie rusă, Reynolds LLC. Context operațional: intensificarea atacurilor și ținte energetice În același material, se arată că Rusia folosește rachete de croazieră și balistice în atacurile asupra Ucrainei, vizând tot mai frecvent infrastructura energetică. În noaptea de miercuri spre joi, rachete balistice rusești și muniții cu dispersie au lovit infrastructura de transport și cea medicală din Kiev, în mai multe valuri; cel puțin o persoană a fost ucisă și alte 24 rănite. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat atacurile, iar Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat un atac combinat cu rachete Iskander-M, S-400, Zircon și Onyx, precum și 210 drone de diferite tip, dintre care 110 cu propulsie cu reacție. Zelenski a declarat că Rusia a lansat 21 de rachete. [...]
