Știri
Știri din categoria Diverse
Plafonul neaccizat pentru alcoolul tradițional produs în gospodărie urcă la 200 de litri pe an, o schimbare de reglementare care lărgește semnificativ scutirea de la plata accizelor pentru producția destinată consumului propriu, potrivit Digi24.
Legea promulgată joi de președintele Nicușor Dan prevede că gospodăriile înscrise în Registrul agricol pot beneficia de scutire pentru cel mult 200 de litri de băuturi alcoolice tradiționale pe an, cu condiția ca acestea să nu fie vândute. Până acum, Codul fiscal scutea de la plata accizelor cel mult 50 de litri de alcool din fructe pe an.
Noua limită se aplică pentru băuturi alcoolice tradiționale precum țuica, rachiul sau pălinca și este stabilită la 200 de litri pe an. Potrivit articolului, plafonul:
Condițiile exacte și documentele necesare pentru înregistrare și justificarea cantităților urmează să fie stabilite prin normele metodologice de aplicare.
Actul normativ aprobă Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Codului fiscal. Măsura va produce efecte numai după publicarea legii în Monitorul Oficial și intrarea ei în vigoare.
Digi24 notează că legea a fost trimisă anterior înapoi Parlamentului spre reexaminare, după ce proiectul fusese votat inițial în luna mai. Ulterior, Senatul a eliminat prevederea privind scutirea pentru cei 200 de litri, iar Camera Deputaților a reintrodus-o în forma adoptată final.
Legea mai include o prevedere tehnică: cantitatea de băuturi tradiționale produsă într-o gospodărie și nedestinată vânzării nu va fi inclusă în calculul volumelor comerciale folosite pentru încadrarea unui producător ca „mic producător independent” de băuturi fermentate.
În articol sunt menționate și plafoane maxime pentru operatori economici (de exemplu, pentru bere, vinuri și alte băuturi fermentate), însă acestea sunt separate de limita pentru gospodării; pentru producția necomercializată în gospodărie, plafonul rămâne de 200 de litri pe an.
Amendamentul privind scutirea de accize a fost propus de deputatul PSD Mircea Govor, care a susținut că măsura ar permite promovarea, prezentarea și degustarea băuturilor tradiționale fără comercializarea lor. Potrivit motivării citate de Digi24, cantitatea exceptată „nu ar avea un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare”, iar regula ar clarifica folosirea acestor produse la evenimente tradiționale de familie.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere coordonare instituțională mai strânsă împotriva dezinformării , pe care o descrie drept o amenințare de securitate națională cu efecte directe asupra încrederii în instituții și asupra sprijinului public pentru parteneriatele strategice, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis în cadrul conferinței „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, organizată la Universitatea Națională de Apărare „Carol I ”, și a fost prezentat de Martina Orlea, consilier de stat în Departamentul Securității Naționale. De ce contează: dezinformarea, tratată ca risc de securitate, nu doar ca problemă politică În mesajul său, șeful statului susține că impactul dezinformării asupra democrației este „profund” deoarece nu urmărește doar influențarea unui vot, ci slăbirea încrederii cetățenilor în instituții, prin „relativizarea faptelor” și amplificarea confuziei. În plus, afirmă că efectele depășesc sfera politică, pentru că „produc costuri reale” în domeniul securității naționale, unde narațiunile false ar urmări să reducă sprijinul public pentru parteneriatele strategice. Președintele mai spune că nu este vorba despre episoade izolate, ci despre „operațiuni coordonate”, desfășurate pe mai multe planuri și sprijinite de tehnologie. Ce măsuri indică: reacție rapidă și coerentă, educație și transparență Nicușor Dan leagă explicit fenomenul de cadrul de planificare strategică al statului, afirmând că Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030 identifică „campaniile coordonate de dezinformare” ca parte a războiului hibrid împotriva României. În acest context, el cere o coordonare mai strânsă între instituțiile cu atribuții, astfel încât detectarea și reacția să fie „rapide și coerente, nu fragmentate”. Pe termen lung, președintele enumeră direcții precum educația media și digitală „începând din școală”, sprijin pentru jurnalismul independent și pentru cei care verifică informațiile, transparență din partea platformelor online și un parteneriat între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. Context european: „ Scutul european pentru democrație ” În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că România nu acționează singură și invocă „Scutul european pentru democrație”, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care propune o abordare pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor/alegerilor libere/presei independente și creșterea rezilienței societății și a implicării civice. Președintele susține, totodată, că combaterea dezinformării nu înseamnă îngrădirea libertății de exprimare, ci protejarea ei, prin garantarea dreptului cetățenilor de a decide pe baza unor informații corecte. [...]
Președintele Nicușor Dan cere menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei , argumentând că presiunea financiară rămâne necesară în lipsa unor semnale că Moscova ar fi pregătită să negocieze un acord de pace, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului american Newsmax , șeful statului a salutat eforturile lui Donald Trump de a opri războiul din Ucraina, dar s-a declarat sceptic că Rusia va accepta „masa dialogului”. Dan a spus că implicarea SUA în demersurile de pace este „foarte binevenită”, invocând efectele războiului asupra economiei regionale și globale. Totuși, el a adăugat că nu vede Rusia pregătită pentru negocieri, în pofida inițiativelor diplomatice în curs. De ce contează: sancțiunile rămân instrumentul de presiune În interviu, președintele a susținut continuarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, pe fondul evaluării că Rusia „suferă din punct de vedere economic”. Mesajul plasează România pe linia menținerii presiunii economice ca pârghie politică, în paralel cu eforturile diplomatice conduse de Washington. Declarațiile vin în contextul în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit cu Vladimir Putin, după discuții avute la începutul săptămânii cu Volodimir Zelenski, menționează materialul. NATO și bugetele de apărare: România este la 2,5% din PIB și vrea mai mult Nicușor Dan a fost de acord cu solicitarea lui Donald Trump ca statele europene din NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. El a recunoscut că Europa nu a contribuit suficient la apărarea colectivă și a spus că inclusiv România conștientizează nevoia de creștere a cheltuielilor. În prezent, România alocă aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare și intenționează să majoreze acest procent, a precizat președintele. Presiune la graniță: drone rusești și consolidarea apărării Șeful statului a vorbit și despre riscurile de securitate la frontiera cu Ucraina și în zona Mării Negre, menționând intensificarea incursiunilor dronelor rusești pe teritoriul României. Potrivit datelor citate de jurnaliștii americani în timpul interviului, România ar fi avut 35 de incursiuni neautorizate de la începutul acestui an, față de nouă în 2025. Dan a afirmat că România nu a avut inițial o apărare adecvată, dar și-a consolidat capacitățile cu sprijinul aliaților din NATO și a indicat că au existat interceptări în apropierea graniței de-a lungul Dunării, precum și îmbunătățiri ale reacției la incidente deasupra Mării Negre. [...]
Germania și Franța împing extinderea UE spre un model „cu beneficii înainte de aderare” , condiționat de reforme, într-o încercare de a accelera integrarea Balcanilor de Vest și de a crește presiunea pentru schimbări interne, potrivit Digi24 . Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, în Muntenegru, la începutul unui summit cu liderii din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, că aderarea lor la UE este un obiectiv susținut de Berlin. În același timp, el a cerut celor șase state să continue reformele necesare pentru aderare. „Puteți conta pe sprijinul Germaniei și pe al meu personal.” Merz a insistat că, din perspectiva UE, „partea” de făcut de către blocul comunitar este îndeplinită, dar că reformele și voința politică trebuie să vină din regiune. Ce se schimbă în abordarea extinderii: integrare „în trepte” În relatarea citată de Digi24, Germania și Franța susțin acordarea unor beneficii de integrare înainte ca statele candidate să devină membre cu drepturi depline. Ideea este să existe stimulente concrete pentru continuarea reformelor, într-un proces care durează de ani și în care țările din Balcanii de Vest sunt în etape diferite. Conform unui document comun de poziție menționat în material, îndeplinirea unor criterii ar putea fi recompensată prin: acces privilegiat la piața unică a UE; participarea reprezentanților statelor candidate ca observatori la activitatea instituțiilor europene. Context: Procesul de la Berlin și calendarul Muntenegrului Summitul are loc în cadrul Procesului de la Berlin, format lansat în 2014 de Angela Merkel pentru a sprijini cooperarea regională și integrarea europeană a celor șase state din Balcanii de Vest. Muntenegru este prezentat drept cel mai avansat candidat, iar negocierile sale de aderare „ar urma” să se încheie anul viitor, potrivit estimărilor menționate în relatare. În iunie, Germania și Franța au lansat o nouă inițiativă pentru accelerarea apropierii regiunii de Uniunea Europeană. [...]
Parlamentul European pune pe agenda UE o posibilă operațiune navală în Marea Neagră , într-un demers cu potențial de impact direct asupra siguranței rutelor comerciale și, implicit, asupra costurilor și riscurilor pentru transportul maritim din proximitatea României și Bulgariei, potrivit Digi24 . Rezoluția a fost adoptată cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri și condamnă atacurile soldate cu victime asupra navelor comerciale, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc. Eurodeputații indică Rusia drept principal factor responsabil pentru deteriorarea situației de securitate și susțin că incidentele recente fac parte dintr-o escaladare a atacurilor asupra transportului maritim civil din vestul Mării Negre. Ce ar însemna pentru navigația comercială În document, Parlamentul European cere UE și statelor membre să analizeze posibilitatea unei operațiuni navale în regiune, cu obiectivul declarat de a proteja libertatea de navigație și de a consolida securitatea maritimă. Rezoluția leagă explicit siguranța transportului comercial de securitatea flancului estic al NATO, a Mării Negre și a Deltei Dunării. Pe linie NATO, eurodeputații menționează și o posibilă inițiativă dedicată Mării Negre, pe baza discuțiilor privind o operațiune de tip „ Santinelă la Marea Neagră ”. În paralel, este indicată ca „esențială” o cooperare mai strânsă între România, Bulgaria și Turcia pentru un răspuns regional eficient la amenințările asupra transportului naval. Finanțare și capabilități: SAFE și bugetul UE Un punct central al rezoluției este sprijinul pentru România și Bulgaria în detectarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care amenință navele comerciale. Eurodeputații cer implicarea statelor membre în cooperare cu NATO și propun utilizarea fondurilor necheltuite din instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare. Documentul mai cere ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene să reflecte nevoile de securitate și apărare din regiunea Mării Negre. Infrastructură critică și reacția Bulgariei Rezoluția solicită și operaționalizarea rapidă a inițiativei privind centrul de securitate maritimă în Marea Neagră, care ar urma să contribuie la protejarea transportului naval, a infrastructurii maritime critice și a mediului marin. O atenție specială este acordată infrastructurii submarine, inclusiv cablurilor de telecomunicații și de date, precum și conexiunilor pentru transportul energiei electrice, prin consolidarea supravegherii maritime și a mecanismelor de intervenție rapidă. În același timp, eurodeputații critică modul în care autoritățile bulgare au gestionat amenințările din regiune, considerând insuficient răspunsul diplomatic al Sofiei față de Rusia și cerând Bulgariei să nu mai amâne participarea la inițiativa antidrone a NATO. [...]
ANPC avertizează că mesajele de tip „Ultima șansă” pot împinge consumatorii spre decizii proaste , iar în perioada Black Friday 2026 riscul de a cumpăra sub presiune crește, pe fondul campaniilor care simulează urgența și „oferta limitată”, potrivit Digi24 . Instituția recomandă verificarea reducerilor, compararea prețurilor și calcularea costului final înainte de plasarea comenzii. ANPC spune că formulări precum „Doar astăzi!”, „Ultima șansă!”, „Profită înainte să expire oferta!” sau „Doar 3 bucăți disponibile!” sunt folosite pe perioade variabile — de la câteva ore la săptămâni — și nu sunt specifice doar unei singure zile de promoții. Mesajul autorității este că urgența indusă de aceste campanii nu suspendă drepturile consumatorilor, nici în timpul Black Friday, nici în afara lui. „Nu vă grăbiţi să cumpăraţi. Mesaje precum «Ultima şansă!» sau «Oferta expiră!» pot crea presiunea unei decizii imediate.” Ce ar trebui verificat înainte de comandă Recomandările ANPC vizează, în principal, reducerea riscului de a plăti mai mult decât pare „în reclamă” și de a intra în dispute la livrare sau retur. Printre pașii indicați: verificarea dacă reducerea este reală și compararea prețurilor; reținerea faptului că reducerile trebuie raportate la cel mai scăzut preț practicat de comerciant în ultimele 30 de zile înainte de reducere; analiza prețului final, inclusiv costurile de livrare; verificarea condițiilor de plată și a politicii de retur înainte de confirmarea comenzii; verificarea comerciantului: date de identificare, informații de contact și politici clare privind termenii și condițiile, returul și confidențialitatea. ANPC mai recomandă planificarea cumpărăturilor (listă și buget) și cumpărarea în funcție de nevoi reale, nu de impuls. Instituția atrage atenția și asupra promovărilor din mediul online, care pot avea scop comercial și ar trebui tratate cu prudență. Context: când este Black Friday 2026 Black Friday este în acest an pe 6 noiembrie, însă autoritatea amintește că mulți comercianți rulează oferte cu mult înainte și după această dată, ceea ce prelungește perioada în care consumatorii sunt expuși la mesaje promoționale care creează presiune de cumpărare. [...]
Guvernul vrea să accelereze atragerea de investiții americane în România , după o întâlnire la Palatul Victoria între premierul Luca Niculescu și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , potrivit Digi24 . Miza, conform mesajului public al premierului, este ca parteneriatul să producă „rezultate concrete”, inclusiv prin proiecte cu impact economic și prin crearea de locuri de muncă. Niculescu a spus că relația cu Statele Unite este o „prioritate fundamentală” pentru Guvern și că există „multe proiecte de dezvoltat împreună”, de la securitate și apărare la economie, energie, infrastructură și educație. Dimensiunea economică: investiții și sectoare strategice În mesajul publicat pe Facebook, premierul afirmă că un punct important al discuției a fost componenta economică a parteneriatului româno-american. El susține că România și SUA au convenit că este nevoie de mai mult efort pentru a atrage investiții americane, care să sprijine relansarea economiei, dezvoltarea unor sectoare strategice și crearea de noi locuri de muncă. Totodată, Niculescu spune că a fost stabilit un calendar de întâlniri periodice pentru monitorizarea proiectelor comune și identificarea de noi oportunități de cooperare. Context: securitate, apărare și proiecte de înzestrare Pe agenda discuțiilor a fost și securitatea României, inclusiv prezența militară americană, pe care premierul afirmă că Guvernul dorește să o vadă „consolidată”. În același cadru, Niculescu menționează cooperarea în domeniul apărării, inclusiv proiecte de înzestrare a Armatei Române. În comunicarea sa, premierul l-a felicitat pe ambasador pentru „dinamismul” cu care promovează relațiile bilaterale și pentru colaborarea cu autoritățile române. [...]
