Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, invocând efecte directe asupra costurilor de finanțare și a încrederii investitorilor, potrivit Libertatea. Întrebat dacă este pregătit să asigure interimatul la Palatul Victoria până la finalul anului, Bolojan a respins scenariul și a cerut o soluție rapidă pentru ieșirea din blocajul politic.
Într-o conferință de presă susținută joi, 23 iulie, Bolojan a spus că „nu cred că se pune această problemă” în privința unui interimat prelungit și a argumentat că un executiv cu mandat deplin ar trebui să „garanteze politicile predictibile” și să ofere asigurări agențiilor de rating că măsurile începute vor continua.
„Avem nevoie de menținerea și de creșterea gradului de încredere […] pentru că asta înseamnă dobânzi mai mici pe care le plătește România, dobânzi mai mici pe care le plătesc companiile în piață și lucruri mai bune pentru cetățeni”.
Mesajul central al premierului interimar este că prelungirea interimatului riscă să afecteze predictibilitatea politicilor publice, cu impact în lanț asupra:
Bolojan nu a detaliat, în declarațiile citate, un mecanism concret prin care se poate ajunge rapid la un guvern „plin”, în condițiile în care partidele și președintele Nicușor Dan nu au ajuns la un consens.
Întrebat de ce nu pleacă din fruntea Guvernului, Bolojan a susținut că nu el a declanșat criza și că o eventuală demisie nu ar debloca situația.
„Dacă mâine aş pleca, să ştiţi că nu se rezolvă nicio problemă. Problema se rezolvă în condiţiile în care ai un guvern stabil, ori nu eu am contribuit la această situaţie”.
El a mai spus că discuțiile despre „blocarea” unor funcții ar trebui evitate și a cerut „mai puține claxoane și mai multă muncă și seriozitate” pentru a ajunge la o formulă de guvern stabil.
Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, după ce PSD i-a retras sprijinul politic pe 20 aprilie, iar miniștrii PSD au demisionat pe 23 aprilie. Moțiunea depusă de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, iar de atunci România nu are un guvern cu puteri depline.
Negocierile și consultările de la Cotroceni au produs mai multe variante care au eșuat (inclusiv nominalizările Eugen Tomac și Adrian Veștea), iar ulterior PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. Ultima rundă de negocieri menționată a avut loc pe 13 iulie, fără rezultat, iar președintele Nicușor Dan nu a exclus alegerile anticipate.
În acest context, Libertatea notează că Bolojan ar putea rămâne premier interimar până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare, programată să înceapă pe 1 septembrie.
Recomandate
Refuzul lui Ilie Bolojan de a aproba o cheltuială de 200.000 de euro (aprox. 1 milion de lei) cerută de ANCOM pentru o deplasare readuce în discuție controlul asupra bugetelor și cheltuielilor de protocol ale autorităților autonome, într-un context în care astfel de instituții gestionează sume publice cu o autonomie ridicată, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, într-un interviu exclusiv pentru Digi24, că în ultima ședință de guvern a cabinetului său ar fi apărut „peste noapte” pe ordinea de zi un proiect care viza cheltuieli de protocol pentru o deplasare în țările arabe. Bolojan afirmă că nu a aprobat măsura. Publicația notează că a solicitat o reacție din partea ANCOM, însă până la momentul difuzării știrii instituția nu a transmis un răspuns. Interviul integral cu Ilie Bolojan urmează să fie difuzat în aceeași zi, de la ora 21:00. Ce spune Bolojan că a făcut în ședința de guvern Conform relatării, Bolojan susține că a observat proiectul pe ordinea de zi fără să fi fost informat în prealabil și că, după ce a verificat conținutul, a decis să nu îl aprobe. În varianta relatată de HotNews, care citează declarațiile lui Bolojan pentru Digi24, fostul premier a afirmat că a scos proiectul de pe ordinea de zi și că ulterior ar fi fost criticat public de un vicepreședinte al ANCOM pentru refuz. De ce contează: precedent pentru cheltuieli de protocol la autorități autonome Miza nu este doar suma invocată, ci mecanismul: cheltuieli de protocol propuse de o autoritate autonomă și introduse pe agenda Guvernului fără o informare prealabilă, în versiunea prezentată de Bolojan. Episodul ridică întrebări despre filtrul de oportunitate și transparență pentru astfel de cheltuieli și despre cât de ușor pot reveni în discuție odată cu schimbarea executivului. Bolojan a sugerat, potrivit HotNews, că un nou guvern ar putea repune cheltuiala în analiză, fără ca în materialul Digi24 să existe, deocamdată, o confirmare din partea ANCOM. [...]
Guvernul vrea să evite întârzieri la banii din PNRR , pe fondul unui calendar strâns în noiembrie pentru cererea de plată 6 și al unor clarificări încă deschise la cererea 5, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu le-a cerut ministerelor să urgenteze măsurile necesare pentru încasarea ultimelor fonduri, într-o ședință de lucru la Palatul Victoria. Miza este una operațională: România trebuie să închidă rapid probleme tehnice și legislative care pot întârzia accesarea banilor, în condițiile în care serviciile Comisiei Europene ar urma să finalizeze evaluarea cererii de plată nr. 6 pe 6 noiembrie, iar decizia oficială este programată pentru 20 noiembrie. Calendarul din noiembrie și blocajele rămase Pentru cererea de plată nr. 5, discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene continuă pentru cinci „ținte și jaloane” (obiective și etape asumate) care nu au fost încă clarificate. Guvernul spune că urmărește soluționarea lor cât mai rapidă, astfel încât România să poată primi fondurile aferente. În ședința de la Guvern au fost analizate și riscurile care pot produce întârzieri, inclusiv din zona de legislație și documentație. Ce li se cere ministerelor: răspunsuri mai rapide și documente verificate Executivul cere ministerelor să răspundă mai repede solicitărilor Comisiei Europene și să trimită documente complete și verificate, pentru a evita blocaje în evaluare. O atenție specială urmează să fie acordată proiectelor care trebuie să demonstreze respectarea cerințelor de protecție a mediului și a standardelor de eficiență energetică. Guvernul mai vrea să evite modificări legislative care ar putea pune în pericol reformele deja asumate prin PNRR, dar pregătește schimbări pentru prelungirea termenului în care ministerele pot efectua plăți către beneficiarii proiectelor, cu scopul de a crește volumul fondurilor utilizate. O altă măsură vizează menținerea echipelor care gestionează PNRR în ministere și suplimentarea personalului acolo unde este necesar, pentru ca procedurile de închidere a programului să nu fie blocate. Mesajul premierului și discuțiile cu Comisia Europeană În declarația citată, premierul a legat direct absorbția PNRR de investiții și de nevoia economiei de finanțare europeană: „Economia României are nevoie vitală de banii europeni. Trebuie să închidem rapid procedurile de absorbție a fondurilor PNRR.” În perioada următoare, ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu urmează să aibă discuții cu responsabilii Comisiei Europene, dedicate finalizării procedurilor și clarificării problemelor rămase în cadrul PNRR. [...]
Președintele Nicușor Dan a decis schimbarea conducerii Jandarmeriei București prin trecerea în rezervă a șefului instituției, o mișcare cu impact operațional direct asupra structurii care gestionează ordinea publică în Capitală, potrivit Digi24 . Decretul semnat de șeful statului îl vizează pe generalul de brigadă (cu o stea) Constantin Marius-Cezar Toma , din Ministerul Afacerilor Interne. Conform informațiilor citate de Digi24 din Agerpres, decizia urmează să se aplice începând cu 25 octombrie. Toma fusese împuternicit la 31 octombrie 2025 să ocupe funcția de director general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București. Anterior, el a fost inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș. În ianuarie 2026, Nicușor Dan i-a acordat lui Marius Cezar Toma gradul de general de brigadă – cu o stea, mai notează aceeași sursă. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că Rusia mizează pe provocări în UE, iar răspunsul trebuie calibrat pentru a evita escaladarea , în condițiile în care statele europene își ajustează deja postura de securitate la riscuri precum drone, atacuri cibernetice și dezinformare, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Bloomberg Television și Bloomberg Radio , Nicușor Dan a spus că „rușii încearcă să escaladeze situația, să provoace toate țările europene” și că „nu trebuie să intrăm în acest proces de escaladare”. În același timp, el a indicat că statele membre NATO au ajuns la concluzia că este nevoie de o pregătire mai bună „pentru a răspunde acestor provocări și a ne păstra calmul”. Ce înseamnă „calm” în practică: apărare și reacție la atacuri hibride Președintele a descris o abordare în care reducerea tensiunilor merge în paralel cu pregătirea pentru „atacuri hibride” (acțiuni sub pragul unui război declarat, care combină mijloace militare și non-militare). În această categorie, el a inclus: incursiuni ale dronelor; atacuri cibernetice; campanii de dezinformare. În acest context, Nicușor Dan a afirmat că România vrea „să doboare dronele care pătrund pe teritoriul nostru și în apele noastre teritoriale”, menținând totodată o atitudine de evitare a escaladării. Contextul diplomatic: inițiative SUA, scepticism privind disponibilitatea Rusiei Digi24 notează că, deși au existat eforturi diplomatice repetate pentru pace, războiul din Ucraina se apropie de cinci ani. Cele mai recente inițiative pentru un acord ar veni din partea Statelor Unite, iar președintele Donald Trump ar pune responsabilitatea ajungerii la o înțelegere mai degrabă pe umerii Ucrainei decât ai Rusiei. Nicușor Dan a spus că speră ca Trump să reușească să medieze un acord, dar nu consideră că Rusia este, în prezent, pregătită pentru acest lucru. Expunere externă: interviuri în presa din SUA În aceeași săptămână, Nicușor Dan a acordat interviuri pentru News Nation, pentru The Julie Mason Show (SiriusXM) și pentru Newsmax și a publicat un editorial în The Daily Signal, în care a argumentat de ce o consolidare a trupelor americane în România ar fi benefică pentru SUA, mai arată articolul. [...]
Guvernul își schimbă vocea publică , după ce premierul Luca Niculescu l-a numit pe Dan Cărbunaru în funcția de purtător de cuvânt al Executivului, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: comunicarea oficială a Guvernului trece la un purtător de cuvânt cu experiență anterioară în aceeași poziție. Decizia urmează să fie publicată vineri în Monitorul Oficial , conform informării citate de publicație. Cărbunaru a mai deținut funcția de purtător de cuvânt al Guvernului în perioada Guvernului Nicolae Ciucă. În prezentarea parcursului profesional, Executivul arată că Dan Cărbunaru este jurnalist, cu peste 20 de ani de experiență în afaceri europene, politică internă și relații transatlantice. A lucrat la principalele agenții de presă din România și a fost ulterior gazda emisiunii TV „Calea Europeană”, un talkshow despre afaceri europene. În 2007, și-a extins activitatea ca director al Departamentului de Comunicare din Ministerul Afacerilor Interne, unde a organizat prima Conferință de Comunicare în domeniul afacerilor interne la nivel european, inițiativă susținută și apreciată de EUROPOL și de Ambasada Marii Britanii în România. Din 2009, a dezvoltat proiectul media CaleaEuropeană.ro, descris în informarea Executivului ca o publicație axată pe afaceri europene, relații transatlantice și rolul României în Europa și în lume. [...]
Ilie Bolojan avertizează că fără reformă internă și oameni noi, partidele riscă să alimenteze votul antisistem și să piardă controlul asupra agendei politice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a legat direct această dinamică de lipsa rezultatelor în coalițiile largi și de conflictele dintre partenerii de guvernare, care ajung să se blocheze reciproc. Declarațiile au fost făcute vineri, la Summitul Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia. Bolojan a susținut că „lecțiile 2022-2025” arată cum coalițiile construite în numele stabilității pot produce efectul invers dacă partidele „își anulează unul altuia acțiunile” și nu livrează politici publice. Miza: presiune pe partide să se restructureze înainte să fie forțate Bolojan a spus că unele formațiuni își vor asuma restructurări și renunțarea la privilegii doar când vor fi constrânse de împrejurări, „cu spatele la zid”. În opinia sa, partidele ar trebui să trateze votul antisistem ca pe un semnal de avertizare și să facă schimbări înainte ca acestea să fie impuse de „realitatea politică”. În același registru, liderul PNL a pledat pentru construirea unei „alternative serioase”, cu oameni „de calitate”, care înțeleg direcția pro-occidentală a României. El a avertizat că, în lipsa adaptării, „dacă nu ținem pasul cu vremurile, ne schimbă vremurile pe noi”. De ce scade încrederea în instituții, în viziunea lui Bolojan Bolojan a pus scăderea încrederii în instituțiile statului și pe seama mediului online, care „a democratizat criticile”, dar a insistat că principala problemă ține de clasa politică: promisiuni și așteptări create de-a lungul anilor, care nu au fost ulterior onorate. „Cel mai mare rău pe care l-am făcut noi vizavi de scăderea încrederii în instituţii este crearea de aşteptări care nu pot fi onorate.” El a mai afirmat că, pe fondul neîncrederii, oamenii ajung să creadă „toate lucrurile rele despre cei din politică”, iar soluția ar fi o comunicare mai onestă, inclusiv atunci când „sună prost”. Ce urmează Din informațiile prezentate de Digi24, mesajul lui Bolojan este unul de avertisment strategic: fără rezultate concrete în guvernare, fără reducerea conflictelor din coaliții și fără reînnoire de personal politic, partidele riscă să consolideze curentele antisistem și să fie împinse spre schimbări în condiții nefavorabile. [...]
