Știri
Știri din categoria Diverse
PNL și USR cer declanșarea unei anchete interne la CCR după apariția informațiilor despre deplasările judecătorului constituțional Cristian Deliorga cu avioane private, un demers care pune presiune instituțională pe Curtea Constituțională și deschide o nouă dispută pe tema integrității și a potențialelor conflicte de interese, potrivit Digi24.
Cele două partide anunță că sesizează CCR și solicită o verificare internă privind deplasările lui Deliorga cu zboruri private către Mykonos, invocând „posibilele efecte ale relațiilor sale cu politicieni și oameni de afaceri asupra imparțialității deciziilor sale”. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, citat de News.ro.
Pe lângă ancheta internă la CCR, PNL spune că va cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să analizeze prezența președintelui Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru, în deplasarea descrisă drept „de lux”, menționând că aceasta ar fi fost „plătită de o entitate privată”.
Totodată, PNL anunță că va solicita Camerei de Comerț și Industrie a României explicații privind:
USR, prin lidera deputaților Diana Stoica, afirmă că PNL și USR vor depune și o cerere pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă „care să facă lumină în acest caz”.
Conform informațiilor prezentate, judecătorul CCR Cristian Deliorga, fostul prim-ministru Victor Ponta, fostul ministru al Muncii Florin Manole, un senator UDMR (István-Loránt Antal), președintele Camerei de Comerț și Industrie, precum și „oameni de afaceri controversați” ar fi zburat cu un avion privat către Mykonos în luna iulie.
O parte dintre ei, inclusiv Deliorga și președintele Camerei de Comerț și Industrie, ar fi zburat și la Nisa, cu câteva zile înainte, tot cu un avion privat.
Din informațiile disponibile, pașii anunțați sunt sesizarea CCR pentru o anchetă internă, solicitarea către CSM de a analiza participarea președintelui Tribunalului Constanța și inițierea unei comisii parlamentare de anchetă. Nu sunt prezentate, în acest stadiu, concluzii ale unor verificări oficiale sau un calendar al procedurilor.
Recomandate
PSD susține că numirile făcute de USR în consiliile de administrație ale companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei ajung la venituri cumulate de aproximativ 276.000 de lei pe lună , potrivit Digi24 . Tema are miză de guvernanță corporativă în sectorul public: cine controlează conducerile și ce costuri salariale generează numirile politice în companiile de stat. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, PSD acuză USR de „dublu standard” și afirmă că partidul ar fi plasat „32 de persoane în 38 de poziții” în consiliile de administrație ale unor companii de stat aflate în coordonarea Ministerului Economiei, poziții despre care PSD spune că sunt „bine remunerate”. Ce sume și exemple invocă PSD Social-democrații susțin că o parte dintre persoanele numite ar fi „foști parlamentari, persoane condamnate penal sau membri de partid”, iar în text sunt oferite câteva exemple de venituri lunare atribuite unor numiri: Nicu Fălcoi, descris ca fost parlamentar USR: „24.000 de lei” venit lunar total din consilii de administrație; Adriana Miron, despre care PSD afirmă că este „condamnată penal pentru abuz în serviciu”: „aproape 20.000 de lei” lunar din două funcții de administrator special la Pirochim Victoria și IOR S.A.; PSD adaugă faptul că ar fi avut și funcția de secretar general al Ministerului Economiei până la învestirea noului Guvern; Ion Daniel Popescu: „22.000 de lei” lunar din două consilii de administrație (Uzina Mecanică București și Sanevit), numiri despre care PSD spune că au fost făcute la propunerea ministrului USR; Aurora-Speranța Munteanu: „17.000 de lei” lunar ca administrator special la Romarm; PSD menționează că este pensionară și că a fost consilier onorific al fostei viceprim-ministre Oana Gheorghiu. Unde spune PSD că USR ar fi dominat consiliile de administrație PSD mai afirmă că, în unele companii, USR ar fi numit aproape întregul consiliu de administrație. Sunt date două exemple: Societatea Națională de Radiocomunicații : „6 dintre cei 7 membri” ar fi fost numiți de USR, cu o „indemnizație lunară de 14.000 de lei”; Societatea Națională a Apelor Minerale : PSD susține că „toți membrii CA sunt USR” și îl menționează între aceștia pe fostul senator USR Cristian Bordei. Materialul redă acuzațiile PSD; în conținutul citat nu apare o poziție a USR la aceste afirmații. [...]
Chemarea ministrului Finanțelor în Parlament pentru „cifrele execuției bugetare” ar urma să fie amânată cu cel puțin câteva săptămâni , după o decizie procedurală din Biroul Permanent al Camerei Deputaților, potrivit Digi24 . USR susține că PSD și AUR au acționat concertat pentru a bloca prezența ministrului Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, unde ar fi trebuit să explice situația execuției bugetare. Miza, din perspectiva USR, este întârzierea unei dezbateri publice în Parlament despre „execuția bugetară reală” și diferențele față de cifrele vehiculate în spațiul public, într-un moment în care tema deficitului și a „găurilor” din buget este folosită în disputele politice. Cum s-a produs amânarea: „ Ora prim-ministrului ” are prioritate Diana Stoica, lidera deputaților USR, afirmă că AUR a depus o solicitare separată pentru chemarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, tot pentru luni, 2 noiembrie, după ce USR ceruse ca ministrul Finanțelor să vină în aceeași zi la „Ora Guvernului”. Potrivit acesteia, pentru că premierul are prioritate în calendarul Camerei, solicitarea privind ministrul Finanțelor este împinsă automat, ceea ce ar duce la o amânare de „cel puțin câteva săptămâni”. În declarația citată de Digi24, Stoica acuză o colaborare PSD–AUR în Biroul Permanent: „Prin jocul făcut astăzi, PSD s-a asigurat, cu mâna AUR, că ministrul Finanţelor nu vine lunea viitoare în Parlament şi nu detaliază care sunt cifrele execuţiei bugetare reale.” Ce spune USR că urmează: redepunerea cererii, dar cu limitări de regulament USR anunță că va redepune solicitarea de chemare a ministrului Alexandru Nazare, însă Stoica susține că, „în cel mai bun caz”, „Ora Guvernului” cu ministrul ar putea avea loc peste două săptămâni, invocând prevederi din Regulamentul Camerei privind alternanța putere–opoziție pentru astfel de solicitări. Tot Stoica afirmă că, odată „confiscată” data de 2 noiembrie, ministrul ar putea veni „cel mai devreme pe la mijlocul lunii noiembrie”. Poziția AUR și stadiul solicitării AUR a cerut conducerii Camerei Deputaților invitarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului” pe 2 noiembrie, pentru a prezenta „situația reală” privind execuția bugetară, datoriile, plățile restante și nivelul deficitului bugetar. Solicitarea a fost aprobată, însă, conform informațiilor din articol, se așteaptă confirmarea premierului. Separat, USR a depus o solicitare ca ministrul Finanțelor să se prezinte la „Ora Guvernului” tot pe 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și cifrele vehiculate de PSD. [...]
USR mută disputa despre „gaura” bugetară în Parlament, cu o audiere a ministrului Finanțelor luni , într-un demers care poate influența calendarul de reforme și discuția despre taxe, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că l-a chemat pe ministrul Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, pentru o discuție „cu cifrele pe masă”. Fritz susține că PSD „se preface” că ar căuta „gaura în buget”, dar că, în realitate, ar urmări să-și construiască o justificare pentru măsuri ulterioare, inclusiv creșteri de taxe. El afirmă că valoarea „găurii” vehiculate „pe surse” ar fi crescut rapid, de la 30 de miliarde la 80 de miliarde (fără a indica în articol o sursă oficială pentru aceste sume). Ce mize bugetare invocă USR În postarea citată de Digi24, liderul USR pune în contrast promisiunile din programul PSD cu ținta de reducere a deficitului și spune că acestea ar fi greu de reconciliat fără ajustări în cheltuielile statului. Printre promisiunile enumerate de Fritz se află: pensii indexate din 2027; salarii mai mari pentru bugetari; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri; un „pachet de relansare” de 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei); angajamentul de „zero taxe noi”, atribuit lui Sorin Grindeanu; reducerea deficitului la 5,2% din PIB anul viitor (menționată ca angajament în program). Fritz afirmă că, în viziunea sa, un astfel de pachet ar presupune „tăieri reale” de cheltuieli, reducerea posturilor „inutile”, eliminarea „sinecurilor” și a contractelor „păguboase”, precum și o luptă anticorupție „pe bune”. Ce urmează: „Ora Guvernului”, luni Dominic Fritz spune că l-a chemat pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în Parlament, luni, la „Ora Guvernului”, pentru o discuție bazată pe date, în care „n-am știut” „nu mai ține”. În același mesaj, liderul USR descrie un scenariu politic în care, după invocarea „găurii”, ar urma acuzații și transferul responsabilității, iar apoi introducerea de taxe, cu impact asupra populației și mediului privat, inclusiv asupra antreprenorilor. [...]
ANAF spune că recuperarea datoriei de 14 milioane de lei de la PNL urmează aceleași reguli ca pentru orice debitor , iar executarea silită este doar una dintre etapele posibile, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de cazul punctual, este una de reglementare: instituția insistă că aplică „unitar și nediscriminatoriu” procedurile de colectare, indiferent dacă debitorul este persoană fizică, firmă sau partid politic. ANAF a transmis precizările în contextul în care președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a spus că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei și că instituția nu a putut trece la executare silită. După hotărârea definitivă, AEP a informat ANAF și și-a exprimat așteptarea ca Fiscul să înceapă procedura de executare. Ce spune ANAF despre pașii legali de recuperare În comunicatul citat, ANAF arată că existența unei datorii restante nu duce automat la popriri sau sechestru și că recuperarea se face etapizat, conform Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) . Instituția enumeră principalele etape: Constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare (inclusiv prin compensare, în condițiile legii). Începerea executării silite prin comunicarea somației , împreună cu titlul executoriu; debitorul are 15 zile pentru plată sau pentru a notifica intenția de mediere. Medierea , dacă este cerută în termenul legal, pentru clarificarea obligațiilor și identificarea unor soluții de stingere, inclusiv înlesniri la plată. Continuarea executării silite , dacă datoria nu este stinsă și nu există cauze de suspendare: popriri (inclusiv asupra conturilor bancare), poprire la terți și executarea bunurilor mobile/imobile, în condițiile legii. Eșalonarea la plată , pentru contribuabili cu dificultăți financiare; dacă este aprobată, executarea silită pentru obligațiile eșalonate se suspendă, potrivit regulilor din Cod. „Procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” Context: decizia definitivă și suma datorată În același context, Digi24 notează că PNL a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu AEP și este obligat să restituie la bugetul de stat 14.117.378,04 lei , sumă folosită pentru promovarea cărții fostului lider PNL, Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că partidul avea datorii mari la finalul lui 2024, când a preluat conducerea, și că suma de 14 milioane de lei „urmează să fie achitată”, potrivit relatării Digi24. [...]
Dominic Fritz încearcă să taie din fașă speculațiile despre „influențe externe” , folosind ironia ca răspuns public, într-un moment în care astfel de acuzații pot alimenta neîncrederea în actori politici și pot inflama agenda publică, potrivit Libertatea . Președintele USR a reacționat marți seară, într-o emisiune la TVR 1 , la scenariile apărute în spațiul public conform cărora ascensiunea sa în politica românească ar fi rezultatul unui plan al serviciilor de informații din Germania. Fritz a susținut că ipoteza este „complet absurdă” și că profilul său nu ar corespunde unei „misiuni secrete”. „Pe mine mă amuză foarte mult această teorie, pentru că eu nu mă pricep la chestii din astea de spionaj. Dar presupun, dacă eu sunt cineva care am un plan malefic pe 20 de ani, să plantez un spion în sistemul politic al României, probabil nu l-aş numi nici Fritz, nu i-aş da un CV lucrând la un fost preşedinte, adică nu ştiu, nu l-aş căsători fix cu o chinezoaică.” Declarația este atribuită de Libertatea publicației News.ro. În aceeași intervenție, Fritz a spus că intrarea sa în cursa electorală a fost determinată de organizația locală USR din Timișoara, „nicidecum serviciile secrete”. Contextul invocat de Fritz: decizia de a intra în politică în 2017 Fritz a rememorat că a ajuns la Timișoara la 19 ani, când a învățat limba română, și că a stat departe de politica românească, pe care a descris-o ca fiind greu de înțeles și „haotică”. El a indicat iarna anului 2017, în timpul protestelor împotriva guvernului condus de Sorin Grindeanu , drept momentul în care a decis să se implice. Fritz a povestit că, după ce s-a întors la Berlin, unde avea „un loc de muncă bine plătit și un trai confortabil”, s-a simțit „un pic ipocrit” cerând altora să lupte, în timp ce el privea de la distanță. Ulterior, a luat legătura cu filiala USR abia înființată la Timișoara, inițial pentru a sprijini un alt candidat la primărie, demers care a dus în final la propria candidatură. Repere din parcursul politic menționate în articol Libertatea notează că Dominic Fritz, cetățean german care a obținut ulterior și cetățenia română, a câștigat mandatul de primar al Timișoarei în 2020 și a fost reconfirmat patru ani mai târziu. Publicația mai arată că, după intrarea în vigoare a Legii ANI, Fritz a pierdut al doilea mandat în urma unei decizii de conflict de interese, pe care o contestă în instanță. [...]
Programul Rabla Auto 2026 se redeschide cu 35,389 milioane lei , bani rămași nefolosiți din sesiunea anterioară, iar persoanele fizice pot cere din nou finanțare începând de marți, 3 noiembrie, ora 10:00, în aceleași condiții, potrivit Știrile Pro TV . Suma provine din fonduri rezervate anterior pentru care nu au fost finalizate toate procedurile, conform Ministerului Mediului. Ministerul arată că reluarea sesiunii vizează în special persoanele care nu au reușit să se înscrie data trecută, iar banii „trebuie să ajungă la cetățeni, nu să rămână blocați în proceduri administrative”, după cum a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia-Elena Intotero. Cum se împart fondurile disponibile Din totalul de 35.389.000 de lei, alocările sunt împărțite pe tipuri de vehicule: 25,6 milioane de lei : autovehicule noi cu motoare termice (inclusiv GPL/GNC) și autovehicule hibride; 9,239 milioane de lei : autovehicule plug-in hibrid, electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 550.000 de lei : motociclete, inclusiv electrice. Ce ecotichete pot primi persoanele fizice În cadrul Programului Rabla Auto 2026, ecotichetele menționate sunt: 18.500 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 de lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul nou hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Înscriere și termen-limită Înscrierile se fac online, prin aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) . Sesiunea rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026, ora 23:59 , sau până la epuizarea fondurilor disponibile. [...]
