Știri
Știri din categoria Diverse
Nicușor Dan ar putea desemna luni un premier independent, cu profil economic, ceea ce ar muta presiunea pe formarea rapidă a unei majorități de 233 de voturi în Parlament, potrivit Digi24, care citează surse apropiate de Administrația Prezidențială.
Conform informațiilor publicației, președintele ar putea anunța luni, 7 septembrie, numele premierului desemnat, iar la Palatul Cotroceni se discută inclusiv varianta unui premier independent „care să strângă voturile necesare în Parlament”.
Sursele citate indică mai multe criterii pe care Nicușor Dan le-ar avea în vedere:
Accentul pus pe un profil economic și pe acceptabilitate externă sugerează că miza imediată este credibilitatea viitorului executiv, însă criteriul decisiv rămâne unul operațional: obținerea unei majorități parlamentare suficiente pentru votul de învestitură. În lipsa unei susțineri politice anunțate, nominalizarea ar putea deschide o etapă de negocieri accelerate pentru a coagula cele 233 de voturi.
Digi24 mai scrie că Nicușor Dan ar fi avut în ultimele zile discuții neoficiale cu o parte dintre liderii fostei coaliții, fără anunț public. Consultările oficiale nu au mai avut loc, iar surse din Administrația Prezidențială susțin că președintele a fost sfătuit să convoace partidele la consultări, însă nu este clar dacă va face acest lucru sau va anunța direct nominalizarea.
Recomandate
Negocierile pentru viitorul guvern se mută pe profilul premierului, cu accent pe credibilitatea economică , iar PSD și PNL își condiționează sprijinul în funcție de arhitectura politică a Executivului, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Conform surselor citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar avea pe listă un „nume-surpriză” pentru funcția de prim-ministru, iar dacă negocierile se complică din nou ar urma să opteze pentru un independent. Profilul descris: o persoană capabilă să strângă o majoritate parlamentară, cu experiență în domeniul economic și cu o imagine bună în relația cu partenerii externi. În același timp, Alexandru Nazare „nu a ieșit din calcule”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: miza economică devine criteriu de selecție În logica discutată în spațiul politic, alegerea unui independent ar fi menită să aducă voturi suplimentare într-un Parlament în care formarea unei majorități s-a dovedit dificilă după adoptarea moțiunii de cenzură. Jurnalista Digi24 Ema Stoica a explicat că „principala caracteristică” urmărită ar fi capacitatea viitorului premier de a obține suficiente voturi pentru a trece de Parlament. Un alt criteriu central, potrivit explicațiilor din material, este gestionarea situației economice și a finanțelor publice, ceea ce ar explica reapariția numelui lui Alexandru Nazare în discuții. Pe lângă componenta internă, contează și percepția externă — relația cu partenerii europeni și cu SUA fiind menționată ca element de plus pentru viitorul premier. Stadiul discuțiilor: fără desemnare, consultări oficiale amânate Până la momentul publicării informațiilor, nu exista o desemnare oficială. Potrivit surselor Digi24, Nicușor Dan ar fi discutat neoficial în ultimele zile cu o parte dintre liderii fostei coaliții, fără anunț public. Consultările oficiale anunțate anterior de președinte nu au mai avut loc. Surse din Administrația Prezidențială susțin că șeful statului ar fi fost sfătuit să convoace partidele la consultări, însă nu este clar dacă va face acest lucru sau va anunța direct nominalizarea. Condițiile PSD: sprijin doar dacă partidul intră la guvernare În intervenția de la Digi24, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus că partidul își dorește o nominalizare rapidă și că prima opțiune rămâne Sorin Grindeanu. Totodată, Zamfir a indicat că PSD nu exclude un alt premier, însă cu o condiție explicită: guvernul să fie „în jurul PSD” și partidul să participe la guvernare. „Sigur, nu excludem acest lucru. (...) Un guvern în jurul PSD, poate cu un alt prim-ministru, dar, evident, în jurul Partidului Social Democrat. (...) nu vom vota un guvern din care Partidul Social Democrat (...) să nu participe.” Poziția PNL: votul, decis în partid; condițiile sunt în discuție Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a transmis că decizia privind votul aparține Biroului Politic Național al partidului și a vorbit despre existența unor condiții, însă fragmentul de text furnizat este întrerupt înainte ca acestea să fie detaliate. În lipsa unei nominalizări și a consultărilor oficiale, următorul pas rămâne decizia președintelui privind formula de premier — iar semnalul principal din informațiile prezentate este că „profilul economic” și capacitatea de a coagula o majoritate au devenit criterii de negociere, nu doar numele. [...]
Blocajul legii salarizării unitare riscă să se transforme într-o presiune fiscală suplimentară , pe fondul pierderii unor bani din PNRR și al obligației de a ține cheltuielile bugetare în limitele agreate cu Comisia Europeană , potrivit Știrile Pro TV . Europarlamentarul AUR/ECR Adrian Axinia susține că eșecul pe componenta de reformă ar putea fi folosit ca „pretext” pentru noi taxe și impozite. În declarațiile citate, Axinia acuză PSD, PNL, USR și UDMR că au „sacrificat” reforma din calcule electorale și că, după cinci ani în care nu ar fi dus la capăt angajamentul, au lăsat „o notă de plată” de aproape 800 de milioane de euro (aprox. 4 miliarde lei). Materialul menționează că informațiile sunt relatate de Agerpres. Miza economică: bani pierduți din PNRR și risc de compensare prin taxe Articolul indică faptul că România a pierdut 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR din cauza legii salarizării. La 26 august, președintele Nicușor Dan a anunțat că partidele nu au ajuns la un consens și „și-au asumat” pierderea sumei, potrivit textului. În același mesaj, șeful statului a precizat că partidele și-au asumat adoptarea legii până la finalul acestui an și respectarea „anvelopei salariale” agreate cu Comisia Europeană — adică plafonul total al cheltuielilor cu salariile în sectorul public, care limitează cât poate crește masa salarială. Ce spune europarlamentarul AUR despre mecanismul care ar duce la majorări de taxe Axinia afirmă că, după eșecul legii salarizării, ar fi apărut o lege promovată de partidele menționate, care ar impune ministerelor să reducă cheltuieli dacă nu se realizează anumite venituri din PNRR; iar dacă reducerile nu sunt posibile, soluția ar deveni creșterea taxelor și impozitelor. „Veți vedea că, nu peste mult timp, ne vor explica faptul că eșecul PNRR se va transforma în prilej de mărire a impozitelor.” El mai susține că salariile medicilor, profesorilor și angajaților din sistemul de ordine publică ar putea fi majorate prin „reforme reale”, inclusiv prin reducerea aparatului administrativ și eliminarea „sinecurilor de partid”. Unde este, oficial, procesul: tehnic aproape gata, decizia rămâne politică Potrivit mesajului președintelui Nicușor Dan, legea salarizării ar fi „aproape finalizată din punct de vedere tehnic”, însă „decizia politică” ar urma să stabilească distribuirea anvelopei salariale între categoriile profesionale și, implicit, nivelul veniturilor. În lipsa unui consens politic, riscul imediat rămâne dublu: pierderea de fonduri din PNRR și tensionarea bugetului, într-un context în care orice compensare prin venituri suplimentare poate readuce în discuție creșteri de taxe. [...]
Uber și-a închis brusc operațiunile în Nigeria și Uganda, lăsând șoferii fără venituri , după ce aplicația a dispărut „peste noapte”, inclusiv în timpul curselor, potrivit Știrile Pro TV . Miza economică este directă: pentru mulți șoferi, platforma era o sursă esențială de câștig, iar oprirea a venit fără preaviz efectiv pentru majoritatea utilizatorilor. În cele două țări africane, evenimentul a fost descris drept o „răpire” a serviciului, în condițiile în care aplicația a încetat să mai funcționeze pe 2 septembrie, fără ca „marea majoritate” a nigerienilor sau ugandezilor să fi fost informată din timp. În Nigeria, Uber opera din 2014, iar în Kampala (Uganda) din 2016, serviciul fiind popular în marile orașe. Notificare minimă și întreruperea curselor Compania s-a limitat la un e-mail trimis în ziua opririi, către utilizatori, pentru a anunța că serviciul nu va mai fi disponibil, potrivit publicației de tehnologie The Register, citată de 7sur7.be. Mesajul a fost văzut de mulți abia după ce aplicația dispăruse, uneori fiind găsit în folderul de spam, unde părea un e-mail promoțional. Consecința operațională imediată a fost că unii șoferi au fost întrerupți chiar în timpul curselor și s-au trezit fără acces la platformă și, implicit, fără încasări, relatează 7sur7.be. Ce le-a transmis Uber utilizatorilor În e-mailul adresat utilizatorilor din Nigeria, compania a invocat o analiză internă și a anunțat închiderea operațiunilor începând cu 2 septembrie 2026, potrivit unei capturi de ecran obținute de TechCabal: „Cu regret, trebuie să vă anunțăm o veste proastă. După o analiză aprofundată a activității noastre, am luat dificila decizie de a ne încheia operațiunile în Nigeria, începând cu 2 septembrie 2026.” Potrivit aceleiași relatări, Uber nu a oferit o explicație detaliată pentru decizie, invocând doar o „schimbare a priorităților”. Context: o prezență locală mai amplă În Lagos, compania lansase inclusiv un serviciu de navete fluviale în 2019, pentru a ajuta utilizatorii să evite ambuteiajele, notează The Register, citată de 7sur7.be. Tocmai această integrare locală a alimentat nedumerirea și indignarea după oprirea bruscă a serviciului, în două piețe unde Uber era „bine implantată”, conform surselor citate. [...]
Cutremurul de 4,1 din Vrancea, la 149,6 km adâncime, reconfirmă activitatea seismică recentă din zonă , după o succesiune de mai multe seisme mai mici la final de august și început de septembrie, potrivit HotNews . Seismul s-a produs duminică dimineață, la ora 07.04, în zona seismică Vrancea . Conform datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului , magnitudinea a fost 4,1, iar intensitatea II, la o adâncime de 149,6 kilometri. Cutremurul a fost localizat la 54 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 59 de kilometri est de Brașov, 61 de kilometri sud de Buzău, 65 de kilometri sud de Focșani și 75 de kilometri nord de Ploiești. Context: o serie de seisme în ultimele zile În 31 august, în zona Vrancea au avut loc cinci cutremure, cu magnitudini între 3,4 și 2. În 1 septembrie s-au produs încă două seisme, cu magnitudini de 3,3 și 3, conform informațiilor citate de HotNews. [...]
SUA transmit că NATO va răspunde ferm atacurilor hibride , pe fondul unor incidente recente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă cu drone la aeroportul Leipzig/Halle , ceea ce ridică presiunea asupra statelor membre să-și întărească protecția infrastructurii critice, potrivit Digi24 . Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker , a spus că incidentul de la Leipzig/Halle, pentru care Berlinul a dat vina pe Rusia, este „un semnal de alarmă” pentru Alianță și mai îngrijorător decât alte episoade recente în care drone rusești lansate spre Ucraina ar fi deviat de la traiectorie și au afectat state membre. În marja unei conferințe de afaceri din Italia, Whitaker a încadrat aceste episoade drept „acțiuni hibride” – adică operațiuni sub pragul unui atac militar clasic, care pot include sabotaj, presiune și perturbări – și a indicat că exemple similare au fost văzute și în Polonia. Ce înseamnă mesajul pentru securitatea infrastructurii Oficialul american a avertizat că infrastructura critică, inclusiv activele energetice, ar putea deveni țintă și ar trebui monitorizată de autoritățile naționale. În această logică, responsabilitatea de prim răspuns rămâne la nivel național, însă SUA susțin statele care se confruntă cu astfel de acte. Whitaker a insistat că, atunci când autoritățile pot identifica autorii – „așa cum a făcut Germania” – NATO trebuie să transmită un mesaj ferm de intoleranță față de asemenea acțiuni. Contextul incidentelor invocate Potrivit materialului, referința centrală este tentativa de atac cu drone de luna trecută de la Aeroportul Leipzig/Halle, atribuită de Germania Rusiei. Pe lângă aceasta, Whitaker a menționat și alte incidente recente legate de drone rusești care vizau Ucraina și ar fi deviat, precum și acțiuni considerate mai îngrijorătoare în Germania și Polonia. Publicația notează că declarațiile au fost relatate de Reuters. [...]
Discuțiile SUA–Rusia au intrat și pe teren economic, dar fără semne de progres politic , după întâlnirea de peste trei ore dintre Vladimir Putin și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de la Kremlin a fost că dialogul a fost „extrem de util”, însă fără indicii despre o evoluție semnificativă privind încetarea războiului din Ucraina. Miza economică invocată de Kremlin: „proiecte de anvergură” cu SUA Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a spus că discuțiile „au depășit simplul schimb de opinii” despre Ucraina și au intrat „în detaliu” în „aspecte economice” și „potențiale proiecte ruso-americane de anvergură, reciproc avantajoase”. În același timp, Ușakov nu a oferit detalii despre ce proiecte ar fi vizate și nici despre ideile prezentate de partea americană pentru o posibilă soluționare. Declarația sugerează o încercare a Moscovei de a lărgi agenda negocierilor către cooperare economică, însă, din informațiile disponibile, nu rezultă angajamente concrete sau pași operaționali. Fără detalii despre „ideile” SUA și fără calendar de acord Ușakov a afirmat că Witkoff și Kushner „au prezentat o serie de idei privind posibile căi de soluționare”, fără să precizeze conținutul acestora. Cei doi emisari, aflați la prima vizită la Moscova din ianuarie, nu au făcut comentarii publice și au plecat la scurt timp după discuții. Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Reuters că discuțiile au fost „substanțiale” și că următoarele măsuri vor fi anunțate „în săptămânile următoare”. Context militar: poziții opuse și presiune prin atacuri Potrivit relatării, Putin le-a spus emisarilor că Rusia ar înregistra „progrese reale” pe câmpul de luptă și că este încrezător că își va atinge obiectivele, reiterând necesitatea abordării „cauzelor profunde ale conflictului” — o formulă folosită frecvent de Moscova din 2022. În paralel, atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele săptămâni, deși liniile frontului ar fi rămas în mare parte neschimbate. Kremlinul a transmis că Putin a ordonat armatei ruse să nu lanseze atacuri asupra Kievului timp de trei zile, pe durata vizitei emisarilor americani, în condițiile în care capitala Ucrainei a fost bombardată „zi și noapte” în ultimele 10 zile, inclusiv cu un atac asupra sediului SBU. Pe partea ucraineană, sursa menționează atacuri asupra rafinăriilor rusești, terminalelor petroliere și depozitelor retailerului online Wildberries, cu scopul de a crește costurile războiului pentru Moscova. Volodimir Zelenski a spus că Ucraina este pregătită să se abțină de la atacuri asupra Moscovei până luni. Ce urmează Witkoff și Kushner urmau să se întâlnească duminică, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În lipsa unor detalii despre propunerile discutate și despre „proiectele economice” invocate de Kremlin, singurul reper de calendar rămâne formularea Casei Albe, care vorbește despre anunțarea următorilor pași „în săptămânile următoare”. [...]
