Știri
Știri din categoria Diverse
Kelemen Hunor cere o lege a lobby-ului după controversa zborului privat București–Mykonos, susținând că lipsa de reguli lasă loc unor situații „legal” discutabile, dar problematice moral, potrivit Digi24.
Președintele UDMR a declarat la Parlament că senatorul UDMR István-Loránt Antal „nu a avut niciun mandat” din partea partidului să se afle în avionul pe ruta București–Mykonos și că „nu avea ce căuta” acolo, în calitate de senator și președinte de comisie. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres.
Controversa a pornit după ce, potrivit presei centrale, un zbor cu un avion privat pe ruta București–Mykonos a atras atenția mediului politic, pe lista pasagerilor fiind menționați un judecător al Curții Constituționale, foști miniștri, parlamentari și oameni de afaceri, între care și senatorul UDMR. Digi24 a relatat anterior despre lista pasagerilor într-un material separat, disponibil aici.
În acest context, Kelemen Hunor a reluat ideea adoptării unei legi a lobby-ului (reglementarea activității de influențare a deciziilor publice), argumentând că, în lipsa unui cadru legal, pot apărea situații în care cineva să invoce că „legal n-am făcut nimic rău”, deși rămân probleme de moralitate și „incompatibilități nescrise”.
„România ar trebui să aibă o lege a lobby-ului. (...) Dacă ceva nu este reglementat (...) poți să spui că «legal n-am făcut nimic rău», dar există și moralitate, există și incompatibilități nescrise.”
Kelemen Hunor a spus că senatorul i-a trimis un mesaj despre situație, dar că nu au discutat mai mult. Liderul UDMR a insistat că prezența lui Antal în acel avion a fost „o greșeală” și a adăugat că, în acea componență, deplasarea „n-avea niciun sens politic”.
Totodată, el a evitat să comenteze „calitatea și prezența altor persoane” și a punctat că „electoratul va sancționa pe noi, pe fiecare, pentru ceea ce face”.
Recomandate
Rusia susține că Putin i-a indicat lui Trump ce ar putea face SUA pentru o oprire rapidă a războiului din Ucraina , într-o convorbire telefonică de o oră, pe fondul unei noi inițiative diplomatice americane care ar putea influența inclusiv reluarea legăturilor economice dintre Washington și Moscova, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de agenția rusă TASS , care îl citează pe consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov. Acesta a afirmat că Vladimir Putin „și-a împărtășit opinia despre ce ar putea face partea americană în mod realist pentru a pune capăt rapid operațiunilor militare din Ucraina” și că liderul rus a prezentat „o analiză obiectivă” a situației din zona de conflict și a perspectivelor. Miza: încetarea războiului, cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–Rusia Potrivit lui Ușakov, Donald Trump ar fi „promovat ideea unei încheieri rapide a conflictului ucrainean”. În relatarea preluată de BBC , Putin i-ar fi explicat în detaliu viziunea sa asupra stării de fapt din război. Consilierul de la Kremlin a legat explicit o eventuală încheiere a conflictului de relansarea relațiilor bilaterale, inclusiv pe componenta economică, susținând că Trump ar fi spus că oprirea războiului ar deschide perspective pentru restabilirea legăturilor dintre Rusia și SUA, cu „beneficii enorme” pentru ambele țări. „Donald Trump a pledat în mod clar pentru o încetare rapidă a conflictului, ceea ce ar deschide imediat perspective impresionante și de anvergură pentru o restabilire completă a relațiilor americano-ruse. În opinia sa, acest lucru ar avea un impact deosebit asupra legăturilor comerciale și economice, care promit beneficii colosale pentru ambele țări.” Context: emisarii lui Trump, discuții la Moscova și Kiev, fără rezultate anunțate Ușakov a mai spus că cei doi lideri au discutat rezultatele vizitei la Moscova și Kiev, din weekendul precedent, a reprezentanților lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a descris convorbirea drept „deschisă și constructivă”, iar potrivit TVPWorld , emisarii s-au întâlnit cu Putin la Moscova și ulterior au mers la Kiev pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Nu a fost anunțată „nicio realizare semnificativă”, însă Zelenski a declarat că emisarii ar fi prezentat câteva „idei bune” pentru a avansa negocierile, conform aceleiași relatări. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, nu sunt detaliate public „măsurile realiste” pe care Putin ar fi spus că le poate lua partea americană. De asemenea, relatarea se bazează pe declarațiile Kremlinului și pe preluări din presa internațională citată, fără o confirmare independentă a conținutului discuției. Convorbirea a avut loc la câteva ore după reluarea atacurilor rusești asupra Kievului, după o pauză de trei zile legată de vizita emisarilor americani; autoritățile ucrainene au anunțat trei morți și 19 răniți, potrivit Digi24. [...]
Aprovizionarea globală cu motorină rămâne tensionată până la începutul lui 2027 , pe fondul unui deficit de capacități de rafinare și al unor șocuri de ofertă care împing prețurile și marjele la niveluri ridicate, potrivit Digi24 , care citează declarații ale unor directori din industria petrolieră preluate de Reuters . Problema, spun executivii, este că piața produselor rafinate (în special motorina) este mai vulnerabilă decât cea a țițeiului: există mai puțină capacitate disponibilă de procesare, iar întreruperile de producție și restricțiile comerciale se traduc rapid în lipsuri și scumpiri, mai ales înaintea vârfului de cerere din sezonul rece. De ce se strânge oferta: rafinare insuficientă și exporturi blocate Printre factorii care mențin presiunea pe piață se numără lipsa capacităților de rafinare care să compenseze deficitul, decizia Rusiei de a interzice exporturile de motorină și apropierea iernii, când consumul crește. Rafinăriile din Rusia și Orientul Mijlociu au fost afectate de războaiele din Ucraina și Iran, iar marjele la motorină au urcat la niveluri record în Europa și SUA, în paralel cu reducerea livrărilor de țiței către Asia, potrivit informațiilor citate. Directorul general al traderului de petrol Vitol , Russell Hardy, a indicat un deficit de produse petroliere, invocând lipsa a două milioane de barili pe zi din Rusia și aproape două milioane de barili pe zi din Orientul Mijlociu. „Încă nu avem suficiente capacităţi de rafinare pentru a contracara aceste lipsuri. Continuăm să consumăm din surplusul existent în întreaga lume şi suntem practic la sfârşitul stocurilor noastre.” Hardy a mai spus că aprovizionarea cu țiței stă mai bine decât cea cu produse rafinate, deoarece Orientul Mijlociu exportă zilnic aproximativ nouă milioane de barili de țiței și doar un milion de barili de produse rafinate. Efectul în piață: marje record și risc de cerere mai mică În SUA, majoritatea rafinăriilor funcționează deja la capacitate maximă, a declarat Mark Senn, vicepreședinte la Phillips 66, care avertizează că tensiunile pot continua dacă stocurile de motorină intră în iarnă la niveluri scăzute. Publicația notează că prețurile motorinei au atins un nivel record în SUA la sfârșitul săptămânii trecute, iar „spread-urile” la motorină (diferențe de preț folosite ca indicator al profitabilității rafinăriilor) au ajuns la un record de 108,02 dolari pe baril miercuri (aprox. 497 lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). Pe acest fundal, Russell Hardy anticipează că prețurile ridicate și lipsa livrărilor disponibile de combustibili ar urma să reducă cererea globală de petrol cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi în 2026 față de 2025. Ce urmează: presiune până trece iarna Mesajul executivilor este că piața motorinei intră în sezonul rece cu stocuri subțiri și cu puține „supape” rapide de creștere a ofertei, ceea ce poate prelungi tensiunile până la începutul anului viitor. În același timp, Hardy se așteaptă ca diferența dintre importurile de țiței ale Chinei din 2025 și 2026 (de cinci până la șase milioane de barili pe zi) să se reducă spre final de an, astfel încât China să aibă suficient combustibil pentru iarnă. [...]
PNL și USR cer declanșarea unei anchete interne la CCR după apariția informațiilor despre deplasările judecătorului constituțional Cristian Deliorga cu avioane private, un demers care pune presiune instituțională pe Curtea Constituțională și deschide o nouă dispută pe tema integrității și a potențialelor conflicte de interese, potrivit Digi24 . Cele două partide anunță că sesizează CCR și solicită o verificare internă privind deplasările lui Deliorga cu zboruri private către Mykonos, invocând „posibilele efecte ale relațiilor sale cu politicieni și oameni de afaceri asupra imparțialității deciziilor sale”. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, citat de News.ro. Ce solicită PNL și USR și de ce contează instituțional Pe lângă ancheta internă la CCR, PNL spune că va cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să analizeze prezența președintelui Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru, în deplasarea descrisă drept „de lux”, menționând că aceasta ar fi fost „plătită de o entitate privată”. Totodată, PNL anunță că va solicita Camerei de Comerț și Industrie a României explicații privind: costurile suportate, criteriile de selectare a participanților, beneficiile concrete obținute în urma deplasării. USR, prin lidera deputaților Diana Stoica, afirmă că PNL și USR vor depune și o cerere pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă „care să facă lumină în acest caz”. Contextul zborurilor menționate Conform informațiilor prezentate, judecătorul CCR Cristian Deliorga, fostul prim-ministru Victor Ponta, fostul ministru al Muncii Florin Manole, un senator UDMR (István-Loránt Antal), președintele Camerei de Comerț și Industrie, precum și „oameni de afaceri controversați” ar fi zburat cu un avion privat către Mykonos în luna iulie. O parte dintre ei, inclusiv Deliorga și președintele Camerei de Comerț și Industrie, ar fi zburat și la Nisa, cu câteva zile înainte, tot cu un avion privat. Ce urmează Din informațiile disponibile, pașii anunțați sunt sesizarea CCR pentru o anchetă internă, solicitarea către CSM de a analiza participarea președintelui Tribunalului Constanța și inițierea unei comisii parlamentare de anchetă. Nu sunt prezentate, în acest stadiu, concluzii ale unor verificări oficiale sau un calendar al procedurilor. [...]
Google a demonstrat pe Pixel 11 o traducere în timp real a limbajului semnelor , o funcție care, dacă ajunge în produsul final, poate schimba concret modul în care utilizatorii cu deficiențe de auz comunică în situații de zi cu zi, potrivit Android Headlines . Informația disponibilă în materialul sursă este însă limitată în acest moment: textul extras din articol este trunchiat și nu include detalii despre cum funcționează efectiv demonstrația (de exemplu, ce limbaj al semnelor a fost folosit, dacă traducerea este bidirecțională, dacă rulează pe dispozitiv sau în cloud ori ce aplicație o oferă). De ce contează: impact operațional, nu doar „o funcție nouă” O traducere „în timp real” a limbajului semnelor, demonstrată în direct, indică faptul că Google împinge capabilitățile de recunoaștere vizuală și interpretare a gesturilor spre utilizare practică, nu doar spre scenarii de laborator. În termeni operaționali, o astfel de funcție ar putea reduce dependența de interpret uman în interacțiuni scurte și repetitive (de exemplu, la ghișee, în retail sau în conversații rapide), dacă acuratețea și latența (întârzierea) sunt suficient de bune. Ce știm și ce nu știm, din sursa disponibilă Din informația accesibilă reiese doar că: este vorba despre seria Google Pixel 11; funcția de traducere a limbajului semnelor a fost „demonstrată în timp real”. Nu apar în textul extras elemente esențiale pentru evaluarea utilității și a limitărilor, precum disponibilitatea pe piețe, limbile suportate, condițiile de utilizare (lumină, unghi, distanță), cerințe de conectivitate sau calendarul de lansare. Ce urmează Pentru ca demonstrația să se transforme într-un avantaj competitiv real, rămâne de văzut dacă Google va integra funcția în software-ul comercial al Pixel 11 și în ce formă (aplicație dedicată, componentă a sistemului de operare sau parte dintr-un pachet de servicii). Până la apariția unor detalii complete, informația trebuie tratată ca o prezentare punctuală, nu ca o confirmare a unei funcții livrate utilizatorilor. [...]
Livrările globale de smartwatch-uri au scăzut cu 4% în T2 2026 , dar doi jucători mari – Huawei și Apple – au reușit să câștige teren într-o piață care dă semne de maturizare, potrivit Android Headlines , care citează un raport Counterpoint. Unghiul relevant pentru business este schimbarea de dinamică: contracția pieței nu lovește uniform, iar creșterea se concentrează la vârf, în jurul brandurilor cu ecosisteme puternice și distribuție globală. Ce arată datele: piața scade, liderii rezistă Informația centrală din raport este reculul de 4% al livrărilor globale în trimestrul al doilea din 2026. În același timp, Huawei și Apple sunt menționate ca fiind în grupul companiilor care „câștigă teren”, într-un context în care restul pieței nu mai crește la fel de ușor ca în anii anteriori. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre volume, cote de piață sau evoluții pe regiuni, astfel că amploarea exactă a câștigurilor pentru Huawei și Apple nu poate fi cuantificată pe baza sursei furnizate. De ce contează: semnal de consolidare într-o categorie „mainstream” O scădere a livrărilor la nivel global, concomitent cu avansul unor lideri, sugerează o fază de consolidare: cererea totală încetinește, iar competiția se mută mai mult pe diferențiere (funcții, integrare cu telefonul, servicii) și pe capacitatea de a menține ritmul de înlocuire a dispozitivelor deja cumpărate. Pentru producători și retail, mesajul implicit este că „creșterea pieței” nu mai poate fi presupusă automat; devine mai importantă poziționarea pe segmentele care încă trag categoria și eficiența canalelor de vânzare. Ce urmează Dacă trendul de scădere a livrărilor continuă, presiunea se poate muta spre prețuri, promoții și lansări cu îmbunătățiri mai vizibile, în special în zona de sănătate și monitorizare. În lipsa altor cifre din sursa citată, rămâne de urmărit următorul raport Counterpoint pentru a vedea dacă reculul de 4% este un episod punctual sau începutul unei perioade mai lungi de stagnare. [...]
UE a relaxat condițiile împrumutului de 90 mld. euro pentru ca Ucraina să poată finanța muniție Patriot , o derogare care mută accentul de la „cumpără european” la „cumpără disponibil”, într-un moment în care oferta UE este limitată, potrivit Digi24 . Ucraina va putea folosi următoarea tranșă, de 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei), pentru a cumpăra rachete interceptoare destinate sistemelor antiaeriene americane Patriot. Banii vin din programul european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), structurat ca împrumut. Ce se schimbă: o derogare de la regula „prioritate pentru echipamente UE” Una dintre condițiile împrumutului este ca achizițiile să favorizeze echipamente fabricate în Uniunea Europeană. Totuși, un sistem european comparabil cu Patriot, SAMP/T (franco-italian), are disponibilitate redusă, iar statele UE au acceptat o derogare care permite finanțarea interceptoarelor Patriot din fondurile împrumutului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat acordul statelor membre privind această derogare și a argumentat că tranșa de 3,2 miliarde de euro poate fi folosită pentru protejarea spațiului aerian ucrainean în fața atacurilor rusești. „Salut acordul statelor membre privind derogarea acordată Ucrainei de a cumpăra echipamente cruciale pentru sistemele de apărare aeriană Patriot” Miza operațională: apărare aeriană, dar cu livrări întinse pe ani Interceptoarele Patriot sunt descrise ca fiind foarte eficiente împotriva rachetelor balistice, lansate aproape zilnic de Rusia asupra unor ținte din Ucraina. În contextul insuficienței rachetelor Patriot, armata ucraineană a încetat să mai comunice public numărul țintelor aeriene doborâte, pentru a nu evidenția o rată redusă de interceptare. Potrivit ministrului ucrainean al apărării, Evgheni Hmara, cu fondurile eliberate Ucraina ar putea achiziționa aproximativ o mie de rachete Patriot, însă majoritatea ar urma să fie livrate abia în anii următori. În consecință, el a cerut susținătorilor Ucrainei să urgenteze ajutorul militar. Cum funcționează împrumutul și cine îl garantează Programul de 90 de miliarde de euro este împărțit astfel, conform informațiilor citate: 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziții militare, în tranșe până la finalul anului viitor; 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru acoperirea deficitului bugetar. Rambursarea împrumutului ar urma să fie făcută de Ucraina doar dacă Rusia plătește „reparații de război”; în caz contrar, plata ar reveni statelor UE care au acceptat să garanteze împrumutul. Digi24 notează că Ungaria, Cehia și Slovacia au refuzat să îl garanteze. Tranșele deja plătite Ucrainei din acest program însumează până în prezent 8,4 miliarde de euro (aprox. 42 miliarde lei). [...]
