Știri
Tag: costuri finantare
Știri despre „costuri finantare”
Euro urcă la peste 5,34 lei pe interbancar, înaintea deciziei S&P - BNR ar putea interveni, după o scădere de 4,8 mld. euro a rezervei valutare
Deprecierea leului peste 5,34 lei/euro ridică miza pentru costurile de finanțare și prețuri , într-un moment în care piața așteaptă verdictul S&P Global privind ratingul României, potrivit HotNews . Pe piața interbancară, euro a trecut vineri dimineață de 5,34 lei, într-o sesiune de depreciere a monedei naționale, cu câteva ore înainte ca S&P Global să anunțe dacă menține România pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor sau o retrogradează. În acest context, BNR ar putea interveni pentru a atenua mișcarea, după ce rezerva valutară a scăzut luna trecută cu 4,8 miliarde de euro. Banca centrală nu comentează intervențiile, dar operează în regim de „flotare controlată”, care permite intervenții când volatilitatea este ridicată — iar volatilitatea, prin definiție, complică planificarea cheltuielilor și veniturilor, pentru că face cursul mai greu de anticipat. „Ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a declarat la Digi24 Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR. Același oficial a explicat că deciziile BNR influențează lichiditatea din piață, cu efecte posibile asupra finanțării economiei și chiar a bugetului. Ce înseamnă practic euro la 5,34 lei HotNews arată că trecerea de la 5,27 lei la 5,34 lei înseamnă un plus de 7 bani pe euro, adică aproximativ 1,33%. Totodată, publicația precizează că valoarea de 5,34 lei este din piața interbancară, în timp ce cursul BNR de joi, 1 octombrie, a fost de 5,2777 lei; raportat la acesta, creșterea este de aproximativ 1,18%. Cursul efectiv la bănci sau case de schimb poate diferi. Efectele imediate, la nivel de gospodărie, depind de structura veniturilor și plăților: dacă ai salariul în lei și plăți în euro, pierzi putere de cumpărare pentru acele plăți; dacă ai venituri sau economii în euro, acestea valorează mai mult în lei; o rată stabilită în lei nu crește automat doar din cauza cursului. De ce contează pentru companii și stat La nivel macroeconomic, un leu mai slab tinde să împingă în sus costurile în lei pentru importuri (dacă prețurile în euro rămân aceleași), iar firmele pot fie să absoarbă diferența, fie să o transfere treptat în prețuri. În același timp, datoriile în euro devin mai costisitoare pentru companii și pentru stat dacă sunt plătite din venituri în lei. Exportatorii pot încasa mai mulți lei pentru euro primiți, însă avantajul se reduce dacă producția depinde de materiale importate. Publicația subliniază că o depreciere de 1,33% nu înseamnă o scumpire automată și imediată a tuturor prețurilor cu 1,33%: efectul depinde de cât timp rămâne cursul la acest nivel. Dacă mișcarea persistă sau continuă, presiunea asupra bugetelor se acumulează. [...]
Alexandru Nazare spune că România a rămas în țintele fiscale înainte de verdictul S&P - incertitudinea politică poate cântări în rating și în costurile de finanțare
România așteaptă vineri seară decizia S&P, iar miza este costul de finanțare al statului , în condițiile în care o eventuală retrogradare ar împinge țara în categoria „junk”, cu acces mai scump și mai dificil la bani de pe piețe, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România a transmis agențiilor de rating un „mesaj foarte bun” prin faptul că, în acest an, nu a avut „derapaj fiscal” și s-a încadrat în țintele asumate, deși a funcționat cu un guvern interimar. El afirmă că execuția bugetară a fost principalul argument prezentat în discuțiile cu Standard & Poor’s , care urmează să publice raportul vineri seară. Nazare a indicat însă și factorul care apasă în evaluare: incertitudinea politică. În același timp, ministrul susține că partea fiscal-bugetară oferă „argumente solide” și că proiecțiile prezentate agenției sunt „serioase” și „credibile”, deși admite că nu poate anticipa concluzia finală, invocând și regimul de confidențialitate. De ce contează verdictul S&P pentru finanțarea României În material se arată că Fitch și Moody’s au menținut România în categoria recomandată investițiilor. În schimb, o retrogradare din partea S&P ar putea plasa țara în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), ceea ce ar însemna, potrivit Digi24, costuri mai mari de finanțare și acces redus la anumite categorii de investitori . Ce spune Ministerul Finanțelor că a livrat în discuțiile cu agenția Nazare afirmă că discuțiile cu Standard & Poor’s au fost „intensive”, inclusiv printr-o misiune în format fizic în România, și că echipa ministerului a prezentat proiecțiile și execuția bugetară. El a mai spus că situația finanțelor este „mult mai bună” decât în vara anului trecut și că problemele rămase sunt „manageriabile”. Totodată, ministrul a reiterat un mesaj de continuitate fiscală, amintind că, după întâlnirea din 24 septembrie cu reprezentanții S&P, a susținut că România nu ar trebui să transforme progresele recente într-o „relaxare prematură” a politicii fiscale. Decizia Standard & Poor’s privind ratingul suveran al României este așteptată în seara zilei de 2 octombrie, conform articolului. [...]
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că România poate menține ratingul de țară - agențiile ar considera realizabile țintele de deficit, în ciuda dobânzilor peste 7%
Ministerul Finanțelor avertizează că scumpirea împrumuturilor apasă bugetul , chiar dacă, „în acest moment”, nu vede un risc imediat pentru plata pensiilor și salariilor, potrivit Digi24 . Declarațiile vin înaintea unei noi evaluări de rating, într-un context de instabilitate politică, depreciere a leului și creștere a costurilor de finanțare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România are „argumente serioase” pentru menținerea ratingului de țară, dar admite că piețele urmăresc îndeaproape problema stabilității și că aceasta influențează direct condițiile în care statul se împrumută. Costurile de finanțare au urcat, iar presiunea se vede în buget Nazare a comentat randamentele de peste 7% pentru obligațiunile României pe 10 ani și a respins ideea unui risc imediat pentru plata cheltuielilor rigide ale statului (pensii și salarii), însă a punctat că majorarea dobânzilor nu poate fi ignorată. „Nu este un risc pentru pensii și salarii în acest moment, dar nici nu putem ignora faptul că ne cresc costurile de finanțare.” Ministrul a mai spus că scumpirea finanțării „nu este un lucru ușor de dus” și că efectele se vor vedea, subliniind că evoluția dobânzilor are atât cauze interne, cât și externe. În logica prezentată de el, reducerea incertitudinii politice ar ajuta la temperarea presiunii pe costurile de împrumut. Argumentul-cheie pentru rating: țintele de deficit, considerate realizabile În perspectiva evaluării de rating care urmează „în perioada următoare”, Nazare a indicat execuția bugetară și respectarea țintelor de deficit drept principalele elemente de susținere în discuțiile cu agențiile de rating . El a afirmat că țintele de deficit (atât pe metodologie „cash”, cât și ESA – standardul european de raportare) sunt văzute ca realizabile și că, spre deosebire de anii trecuți, diferențele dintre estimările autorităților și cele ale agențiilor ar fi acum mai mici. Concret, ministrul a spus că agențiile au încredere că România poate încheia anul la un deficit de 6,6% (cash și ESA). Leul și investitorii, sensibili la instabilitatea politică Nazare a legat deprecierea leului și episoadele de volatilitate din ultimele luni de perioada în care România a funcționat cu guvern interimar, dar și de factori externi și decizii ale investitorilor. Mesajul central: stabilitatea este urmărită de investitori și creditori, iar rezolvarea rapidă a acestei „ecuații” ar reduce tensiunile din piață. Ce contează pentru economie Din perspectiva impactului economic, mesajul ministrului este că România încearcă să apere ratingul prin disciplina de deficit, însă costul datoriei a crescut deja, iar această creștere se traduce în presiune suplimentară asupra bugetului. Următorul test rămâne evaluarea agențiilor de rating, în condițiile în care percepția de risc influențează direct dobânzile la care se finanțează statul. [...]
Alexandru Nazare spune că inflația anuală a coborât la 6,2% în august - deficitul pe primele 7 luni este cu 37% mai mic, dar scumpirea combustibililor rămâne presiunea majoră
Scăderea inflației la 6,2% în august și reducerea deficitului pun presiune pe continuarea corecției fiscale , în condițiile în care șocul din prețurile la carburanți poate eroda rapid câștigurile recente, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România „nu își permite să revină la dezechilibrele” din care a pornit și cere menținerea disciplinei bugetare. Nazare afirmă că, în ultimele luni, România a înregistrat „cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani” și o scădere accentuată a deficitului, dar avertizează că populația nu resimte pe deplin îmbunătățirea indicatorilor din cauza contextului internațional care a împins în sus prețurile la combustibili. Ce arată datele invocate de Ministerul Finanțelor Ministrul indică o decelerare rapidă a inflației anuale, cu o dinamică puternică în trei luni consecutive: 6,2% în august 8,2% în iulie peste 10% în iunie El susține că, spre deosebire de episoadele anterioare, scăderea nu ar proveni din „plafonări administrative”, ci dintr-o „corecție reală” a echilibrelor economice. O parte din reducere ar avea, totuși, o explicație statistică (ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut), iar restul ar ține de fundamente: cerere internă temperată, deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici. Nazare mai afirmă că, fără componenta combustibililor, prețurile de consum ar fi scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară, iar prețurile alimentelor ar fi coborât cu 0,7% într-o singură lună. În același timp, presiunea rămasă ar veni „aproape integral” din piața externă a petrolului, benzina și motorina fiind singurele capitole cu creșteri de două cifre, potrivit ministrului. De ce contează deficitul: dobânzile „mănâncă” spațiul bugetar Pe partea de finanțe publice, Nazare spune că în primele șapte luni ale acestui an deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice ar fi crescut cu 15 miliarde de lei. Un element central al mesajului său este costul datoriei: aproape jumătate din deficitul din acest an, „aproximativ 3% din PIB”, ar reprezenta plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți. În această logică, reducerea costurilor de finanțare ar elibera resurse pentru cheltuieli productive (infrastructură, educație, sănătate), însă ministrul nu oferă în material un calendar sau măsuri punctuale suplimentare. Riscul imediat: dezinflația nu înseamnă ieftinire, iar șocul la combustibili rămâne Nazare subliniază că o inflație de 6,2% rămâne ridicată și că scăderea din august nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare, ci doar încetinirea ritmului de creștere. El indică și faptul că media inflației pe ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, ceea ce se vede „în facturi și la raft”. În acest context, ministrul cere continuarea „eforturilor de corecție”, pe care le leagă de disciplină la cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice „dinspre consum pe datorie către investiții”, pentru a evita reapariția dezechilibrelor. [...]
Ilie Bolojan exclude demisia înainte de învestirea unui nou guvern - avertizează că prelungirea interimatului scumpește împrumuturile și poate afecta ratingul României
Ilie Bolojan exclude demisia înainte de învestirea unui nou guvern , argumentând că prelungirea interimatului la Palatul Victoria ar crește costurile de finanțare ale României și ar amplifica riscurile bugetare, potrivit HotNews . Premierul spune că ieșirea rapidă din provizorat este „necesară”, chiar dacă soluția propusă nu este „ideală”. Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că instabilitatea politică se traduce direct în dobânzi mai mari la împrumuturile de care România „este încă dependentă”, chiar și în condițiile unor „rezultate financiare” bune ale guvernului. El afirmă că „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, fără a detalia un calcul sau o estimare exactă. De ce contează: costul banilor și presiunea pe buget Premierul indică două efecte imediate ale prelungirii interimatului: scumpirea împrumuturilor , pe fondul creșterii dobânzilor alimentate de instabilitatea politică; riscuri pentru ratingul de țară , din cauza lipsei unei garanții că viitorul guvern va continua reformele. Pe lângă componenta de finanțare, Bolojan invocă și o problemă de execuție bugetară: în unele domenii, fondurile aprobate „sunt pe cale să se epuizeze”, ceea ce ar face „absolut necesară” o rectificare bugetară, menționând explicit sănătatea și transporturile . Demisia, respinsă: „Ar fi iresponsabil” Bolojan infirmă speculațiile că ar putea demisiona pentru a-l forța pe președintele Nicușor Dan să grăbească desemnarea unui nou prim-ministru. El spune că o astfel de mișcare ar adânci criza și ar bloca inclusiv activitățile curente ale guvernului. „Nu voi abandona țara și, indiferent de greutățile zilnice, îmi voi îndeplini responsabilitățile asumate până când voi putea preda mandatul succesorului meu.” În lipsa unei desemnări din partea președintelui, avertizează premierul, ar crește „nervozitatea și neîncrederea”, pe fondul prelungirii blocajului și al degradării climatului democratic. Soluția propusă: guvern „neutru” de tehnocrați, cu mandat limitat Ca ieșire din impas, Bolojan avansează varianta unui guvern neutru, format din tehnocrați , cu obiective „clare și limitate”, între care: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR ; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. El insistă însă că ar trebui să fie „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul cu miniștri „controlați din birourile PSD”. În același mesaj, Bolojan reia poziția PNL de a nu vota un guvern care include PSD și susține că două variante anterioare de deblocare (asumarea guvernării de către PSD și o „rotativă”) ar fi fost refuzate de PSD. [...]
Victor Ponta spune că un viitor guvern poate strânge majoritate fără USR - avertizează că blocajul politic afectează economia și ratingul de țară
Victor Ponta avertizează că lipsa unui guvern stabil apasă direct pe costurile de finanțare ale României și susține că blocajul politic prelungește perioada în care statul se împrumută scump și rămâne incapabil să ia decizii rapide, potrivit Adevărul . Fostul premier a legat explicit miza desemnării rapide a unui prim-ministru de percepția agențiilor internaționale de rating și de încrederea investitorilor. În opinia sa, „pentru ratingul de țară, cel mai important lucru este să ai un guvern stabil”, iar întârzierea numirii unui Executiv cu puteri depline menține România într-o situație financiară vulnerabilă, în condițiile în care „ne împrumutăm pe piețele internaționale cu o dobândă atât de mare”. Ce majoritate vede Ponta și de ce exclude USR Întrebat despre formarea unei majorități parlamentare, Ponta a susținut că un viitor guvern ar putea trece de vot fără sprijinul USR, invocând episoade recente din Senat în care, spune el, USR ar fi rămas izolat față de restul partidelor. El a rezumat ideea astfel: viitorul premier „poate fi votat de toată lumea, mai puțin USR-ul”. Pe relația PSD–USR, Ponta a criticat formula guvernamentală anterioară în care cele două partide au fost nevoite să colaboreze și a spus că un conflict era previzibil: „Dacă bagi câinele și pisica în cameră și nu te gândești că se vor omorî, înseamnă că n-ai minte, înseamnă că nu înțelegi.” În același timp, Ponta a afirmat că PSD ar trebui să discute și cu AUR, „indiferent de diferențele politice”, în logica strângerii voturilor pentru o majoritate funcțională. „Paralizie totală”: efectul interimatului asupra deciziilor din ministere Ponta a descris blocajul politic drept o problemă care depășește costul electoral pentru președintele Nicușor Dan și se transformă într-un blocaj administrativ. El a susținut că lipsa deciziilor „nici cu SRI, nici cu guvernul, nici cu politica” îl afectează politic pe șeful statului, dar mai important este efectul asupra funcționării statului. Fostul premier a argumentat că interimatul descurajează aparatul administrativ să se miște, pentru că funcționarii așteaptă instalarea unei conduceri stabile. A dat ca exemple domenii unde, în opinia sa, statul nu mai poate acționa eficient în acest context: criza din energie și deficitul de forță de muncă. Cine ar trebui să construiască majoritatea și ce spune despre numele vehiculate Ponta a insistat că viitorul prim-ministru trebuie să fie negociatorul care își construiește majoritatea în Parlament, nu președintele, argumentând că România „nu e o republică prezidențială”. În viziunea sa, un candidat la funcția de premier nu poate veni „singur” la vot fără echipă și fără discuții prealabile despre portofolii-cheie (Externe, Apărare, Economie, Finanțe). În privința numelor discutate public, Ponta a spus că Alexandru Nazare „ar putea avea capacitatea” de a negocia în Parlament, dar a subliniat că, în acest moment, persistă incertitudinea legată de decizia președintelui: „nimeni nu știe ce se întâmplă”. În final, Ponta a rezumat situația ca depinzând de o singură decizie la Cotroceni și a caracterizat starea instituțiilor drept una de blocaj: „Statul român este în paralizie totală”. Pentru el, desemnarea rapidă a unui premier ar fi primul pas pentru ieșirea din impas și pentru reducerea presiunii economice asociate instabilității politice. [...]
Ilie Bolojan spune că România are nevoie rapid de un guvern cu puteri depline - invocă încrederea investitorilor și costul dobânzilor în criza politică
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, invocând efecte directe asupra costurilor de finanțare și a încrederii investitorilor , potrivit Libertatea . Întrebat dacă este pregătit să asigure interimatul la Palatul Victoria până la finalul anului, Bolojan a respins scenariul și a cerut o soluție rapidă pentru ieșirea din blocajul politic. Într-o conferință de presă susținută joi, 23 iulie, Bolojan a spus că „nu cred că se pune această problemă” în privința unui interimat prelungit și a argumentat că un executiv cu mandat deplin ar trebui să „garanteze politicile predictibile” și să ofere asigurări agențiilor de rating că măsurile începute vor continua. „Avem nevoie de menținerea și de creșterea gradului de încredere […] pentru că asta înseamnă dobânzi mai mici pe care le plătește România, dobânzi mai mici pe care le plătesc companiile în piață și lucruri mai bune pentru cetățeni”. De ce contează: legătura dintre criza politică și costul banilor Mesajul central al premierului interimar este că prelungirea interimatului riscă să afecteze predictibilitatea politicilor publice, cu impact în lanț asupra: percepției de risc a României în fața agențiilor de rating; dobânzilor la care se împrumută statul; dobânzilor din piață pentru companii, prin efectul de contagiune al costului suveran. Bolojan nu a detaliat, în declarațiile citate, un mecanism concret prin care se poate ajunge rapid la un guvern „plin”, în condițiile în care partidele și președintele Nicușor Dan nu au ajuns la un consens. „Dacă mâine aș pleca, nu se rezolvă nicio problemă” Întrebat de ce nu pleacă din fruntea Guvernului, Bolojan a susținut că nu el a declanșat criza și că o eventuală demisie nu ar debloca situația. „Dacă mâine aş pleca, să ştiţi că nu se rezolvă nicio problemă. Problema se rezolvă în condiţiile în care ai un guvern stabil, ori nu eu am contribuit la această situaţie”. El a mai spus că discuțiile despre „blocarea” unor funcții ar trebui evitate și a cerut „mai puține claxoane și mai multă muncă și seriozitate” pentru a ajunge la o formulă de guvern stabil. Contextul blocajului: guvern demis, negocieri fără rezultat Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, după ce PSD i-a retras sprijinul politic pe 20 aprilie, iar miniștrii PSD au demisionat pe 23 aprilie. Moțiunea depusă de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, iar de atunci România nu are un guvern cu puteri depline. Negocierile și consultările de la Cotroceni au produs mai multe variante care au eșuat (inclusiv nominalizările Eugen Tomac și Adrian Veștea), iar ulterior PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. Ultima rundă de negocieri menționată a avut loc pe 13 iulie, fără rezultat, iar președintele Nicușor Dan nu a exclus alegerile anticipate. În acest context, Libertatea notează că Bolojan ar putea rămâne premier interimar până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare, programată să înceapă pe 1 septembrie. [...]
Alexandru Nazare discută cu Moody’s despre ratingul României - Ministerul Finanțelor mizează pe reducerea deficitului și ținta de 6,2% în 2026
Următoarele săptămâni pot influența direct costul la care se împrumută România , după ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avut la minister discuții tehnice cu reprezentanții agenției Moody’s , într-un moment pe care îl descrie drept „extrem de important” pentru protejarea calificativului de investiții al țării, potrivit Digi24 . Nazare spune că în discuții a insistat pe „progresele înregistrate în ultimul an”, menționând reducerea deficitului și „perspectiva solidă” de atingere a țintei de 6,2% în 2026, pe fondul unei „discipline bugetare stricte”. Ministrul afirmă că „datele rămân cel mai puternic argument” și că ajustarea fiscală „produce rezultate”, dar că direcția trebuie continuată „cu aceeași consecvență”. De ce contează ratingul pentru economie Ministrul Finanțelor leagă menținerea calificativului de investiții de efecte directe în economie, de la finanțarea statului până la costurile pentru companii. În mesajul său, el avertizează că instabilitatea politică „afectează direct încrederea și percepția de risc asupra României”, chiar dacă execuția bugetară și rezultatele invocate susțin argumentele Guvernului. „Menținerea calificativului de investiții este o miză strategică. Influențează direct costurile de finanțare ale statului și ale economiei, încrederea investitorilor și capacitatea României de a susține investițiile și dezvoltarea”, a transmis Nazare. Contextul invocat: presiuni externe și costuri mai mari de finanțare Nazare plasează consolidarea fiscală într-un „context extern dificil”, marcat de tensiuni geopolitice, presiuni asupra prețurilor energiei și costuri mai ridicate de finanțare. În același timp, el susține că România a arătat că își poate corecta dezechilibrele „chiar și într-un context internațional sever” și că autoritățile vor folosi „toate instrumentele” pentru a proteja rezultatele. Ministrul nu indică în material un calendar al unei decizii Moody’s și nici măsuri noi concrete care ar urma să fie adoptate în perioada următoare, însă insistă că miza este „credibilitatea României” și capacitatea de a continua dezvoltarea „în condiții de stabilitate”. [...]
BNR: sectorul bancar din România este capitalizat și poate finanța economia și datoria statului - avertisment privind riscul de retrogradare a ratingului la „junk”
BNR avertizează că o retrogradare a României la „junk” ar scumpi finanțarea în toată economia , chiar dacă sectorul bancar local este „bine organizat, capitalizat și eficient”, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre riscul de deteriorare a ratingului de țară și pune accent pe efectul în lanț al costurilor mai mari de împrumut. Virgil Dăscălescu, șef serviciu în Direcția Stabilitate din BNR, a declarat la o conferință organizată de Revista Piața Financiară la ASE București că sistemul bancar poate sprijini „economia reală” și are un rol important în susținerea datoriei statului. În același timp, oficialul a descris contextul actual drept unul „dificil”, tocmai din perspectiva riscului de retrogradare. De ce contează ratingul „junk” pentru costurile de finanțare Dăscălescu a avertizat că o eventuală deteriorare a ratingului ar avea „efecte nedorite” asupra întregii economii, prin creșterea costurilor de finanțare, care s-ar putea transmite dincolo de stat către restul actorilor economici. „România se află într-un moment dificil, iar o eventuală deteriorare a ratingului ar duce la creșterea costurilor de finanțare, care s-ar putea restrânge peste întreaga economie.” În articol este menționat și un avertisment al agenției de rating Moody’s , citat de Ministerul Finanțelor : incertitudinea politică poate afecta consolidarea fiscală. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că „miza economică majoră” este evitarea retrogradării ratingului de țară și a invocat nevoia păstrării „liniei responsabilității”. Cum justifică BNR profitabilitatea băncilor Oficialul BNR a spus că evoluția sectorului bancar din ultimele două decenii a fost una pozitivă, susținută de creșterea încrederii în sistem, care a devenit profitabil. În viziunea sa, profitul nu este o anomalie, ci o condiție pentru reziliență. „E normal să ai profit, un sector bancar profitabil este un sector bancar rezilient și care poate îndeplini funcțiile de bază, nu doar să supraviețuiască.” Potrivit lui Dăscălescu, profitabilitatea actuală este pusă pe seama mai multor factori: o gestiune bună a riscului de credit; creșterea eficienței operaționale; eforturile de digitalizare. În acest cadru, mesajul BNR este că stabilitatea și capacitatea băncilor de a finanța economia depind de menținerea încrederii și de evitarea unui șoc de credibilitate la nivel de țară, care ar putea împinge în sus costurile de finanțare pentru stat și, prin propagare, pentru companii și populație. [...]
Traian Băsescu avertizează că instabilitatea politică crește costurile de finanțare ale României - dobânzile la credite urcă, iar ratingul de țară ar putea fi reevaluat în „două-trei săptămâni”
Instabilitatea politică riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României , cu efecte care se văd deja în dobânzile plătite de populație și care ar putea ajunge, în următoarele săptămâni, și în evaluarea ratingului de țară, potrivit declarațiilor fostului președinte Traian Băsescu , citate de Adevărul . Băsescu s-a declarat rezervat în privința șanselor de învestire a Guvernului Veștea , avertizând că prelungirea blocajului politic poate amplifica presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile din economie. Declarațiile au fost făcute miercuri seara, la TVR Info. Dobânzi mai mari la credite și risc de deteriorare a ratingului Fostul șef al statului susține că efectele instabilității se văd deja la nivelul populației, prin scumpirea împrumuturilor, și că o eventuală deteriorare a ratingului ar putea accentua această tendință. „Deja românilor au început să le crească dobânzile la împrumuturi. Deja instabilitatea politică pune sub semnul întrebării și ratingul de țară și, în două-trei săptămâni, vom avea o nouă evaluare. N-aș vrea să ne găsească această nouă evaluare fără Guvern”. Costurile de împrumut ale statului, comparate cu țări „junk” Băsescu a mai afirmat că, din documentele pe care le-a analizat, costurile de finanțare ale României au ajuns la niveluri „alarmante”, iar dobânzile la care se împrumută statul ar fi peste cele ale unor țări încadrate în categoria nerecomandată investițiilor (așa-numita categorie „junk”, adică sub pragul „investment grade”). „Dobânzile la care România se împrumută sunt mai mari decât dobânzile unor țări care sunt în categoria nerecomandată pentru investiții, în categoria junk”. În acest context, fostul președinte a descris situația economică drept „extrem de fragilă” și a cerut clasei politice să prioritizeze formarea unui executiv stabil, pentru a limita riscurile de finanțare și de percepție externă asupra României. [...]
Eugen Rădulescu (BNR) avertizează că România se apropie de un „scenariu ca în Grecia” - Datoria publică a urcat la aproape 60% din PIB, iar economistul spune că suprataxarea salariilor mari ar bloca economia
Avertismentul lui Eugen Rădulescu pune presiune pe dezbaterea fiscală : potrivit Economedia , consilierul guvernatorului BNR susține că introducerea impozitării progresive a salariilor (cu taxe mai mari pentru veniturile de peste 2.000–4.000 de euro) ar „bloca economia”, pe fondul unor dezechilibre bugetare care, în opinia sa, cresc riscul unui scenariu de tip Grecia. Rădulescu a făcut declarațiile într-un interviu acordat Ziarul de Iași , în care argumentează că suprataxarea veniturilor mai mari ar descuraja munca și ar reduce motivația de a câștiga mai mult. De ce contează: impozitarea progresivă, legată de riscul macro și costul finanțării Unghiul principal al intervenției sale este unul de impact economic: schimbarea regimului de impozitare a salariilor ar veni într-un moment în care România are deja o datorie publică „de aproape 60% din PIB”, după ani de cheltuieli publice ridicate, iar efectele dezechilibrelor bugetare se văd, spune el, în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor. În acest context, Rădulescu afirmă că o continuare a politicilor de creștere a cheltuielilor „fără acoperire” ar putea agrava problemele economice. Datoria publică, în creștere rapidă: comparația 2006–2025 Economistul indică o deteriorare accelerată a poziției fiscale în ultimele două decenii: de la „11–12% din PIB” datorie publică în 2006, la „aproape 60% din PIB” în 2025. În interviu, el susține că banii s-ar fi dus preponderent către cheltuieli pe care le consideră ineficiente (exemplele menționate includ proiecte locale și majorări de salarii și pensii în sectorul public). „Scenariul Grecia”: avertisment despre o ajustare forțată Întrebat dacă România riscă un scenariu similar Greciei, Rădulescu spune că riscul este „din ce în ce mai pronunțat” și avertizează că, pe măsură ce politicienii ar subestima gravitatea situației, „ruptura s-ar putea să fie mai brutală”. Ca explicație, el invocă evoluția Greciei: acumularea de dezechilibre pe termen lung, urmată de momentul în care finanțarea nu a mai fost disponibilă și ajustarea s-a făcut prin măsuri dure, inclusiv tăieri nominale de salarii și pensii. „Și cu cât politicienii înțeleg mai puțin cât de grav este riscul în care suntem, cu atât ruptura s-ar putea să fie mai brutală.” Ce urmează Declarațiile vin într-o perioadă în care discuțiile despre impozitarea progresivă reapar periodic în spațiul public. În lectura lui Rădulescu, o astfel de schimbare ar amplifica riscurile economice într-un moment în care datoria și costurile de finanțare sunt deja ridicate, iar ajustările ar putea deveni mai abrupte dacă dezechilibrele persistă. [...]
Comisia Europeană plasează Bulgaria în procedura de deficit excesiv - deficitul a urcat la 3,5% din PIB, peste pragul de 3% al zonei euro
Bulgaria intră în procedura de deficit excesiv, cu risc de costuri mai mari de finanțare , după ce Comisia Europeană urmează să plaseze Sofia sub mecanismul de supraveghere pentru depășirea pragului bugetar de 3% din PIB, potrivit Ziarul Financiar . Decizia este așteptată săptămâna viitoare și vine la doar câteva luni după aderarea Bulgariei la zona euro (în ianuarie). Deficitul anual al Bulgariei a urcat anul trecut la 3,5% din PIB, peste limita de 3% aplicată statelor din zona euro. Procedura de deficit excesiv este instrumentul prin care UE cere statelor să corecteze derapajele bugetare; dincolo de componenta de reglementare, măsura poate avea efecte de piață, prin „stigmat” și printr-un posibil cost mai ridicat al împrumuturilor, notează publicația. Deficitul, pe trend de creștere în prognozele Comisiei Europene Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene indică o deteriorare suplimentară a deficitului Bulgariei în următorii ani: 4,1% din PIB anul viitor; 4,3% din PIB în 2027. În acest context, premierul Rumen Radev a susținut că deficitul va fi mai mare și în acest an, invocând „moștenirea grea” preluată de actualul guvern. „Anul acesta deficitul va fi şi mai mare. Balonul s-a spart. Acesta este rezultatul moştenirii grele pe care am preluat-o.” De ce a depășit Bulgaria pragul de 3% Bulgaria respectase până anul trecut condițiile fiscale asociate zonei euro (deficit sub 3% și datorie publică sub 60% din PIB). Presiunile asupra bugetului au venit, potrivit articolului, din: majorări salariale; costuri mai mari cu pensiile; cheltuieli militare; neatingerea unor ținte ambițioase de venituri fiscale. Context european: cine mai este în procedură și cine e exceptat Alte zece state sunt deja sub procedura de deficit excesiv, inclusiv Italia și Franța. Italia a încercat să coboare deficitul sub 3% anul trecut pentru a ieși din procedură, dar nu a reușit. În schimb, Malta, care și-a redus deficitul la 2,2% anul trecut, va ieși din procedură. Totodată, unele țări cu deficite estimate peste 3% – inclusiv Germania – nu vor intra anul acesta în procedură, datorită unei clauze care exonerează anumite cheltuieli legate de apărare. Miza pentru Sofia: corecție rapidă sau prelungirea presiunii Assen Vassilev, fost ministru de finanțe și parlamentar din partea partidului liberal PPDB, a declarat că guvernul ar trebui să revină încă din 2026 la deficitul de 3% cerut de UE și a susținut că procedura s-ar putea închide fără consecințe dacă Bulgaria se încadrează în acest an. „Procedura va fi încheiată şi nu vor exista consecinţe pentru Bulgaria dacă reuşim să ne încadrăm anul acesta.” [...]
