Știri
Știri din categoria Diverse
România riscă să intre în 2027–2028 cu o corecție bugetară dificilă, pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare și al dispariției granturilor din PNRR, iar viitorul premier va trebui să explice concret cum coboară deficitul la 5,3% din PIB în 2027 și apoi în 2028, potrivit Digi24. Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă ținta de deficit de un context fiscal mai strâns și de costuri mai mari cu dobânzile, după creșterea rapidă a îndatorării în anii cu deficite ridicate.
Bolojan susține că reducerea deficitului trebuie făcută în timp ce salariile și pensiile vor trebui indexate, iar cheltuielile de apărare „nu vor putea scădea, ci vor crește”. În plus, România nu va mai beneficia de granturile din PNRR, ceea ce, în viziunea sa, complică menținerea investițiilor fără a pune presiune suplimentară pe buget.
Premierul interimar afirmă că măsurile luate până acum „au funcționat”, indicând o scădere a deficitului și în 2026. El precizează că, în primele șapte luni din 2026, deficitul este mai mic cu 37% față de perioada similară din 2025, iar cheltuielile de personal ale statului s-au redus.
În același timp, Bolojan indică menținerea investițiilor pe baza fondurilor europene și spune că, în primele șapte luni ale anului, investițiile publice au ajuns la 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul din perioada comparabilă a anului trecut.
Bolojan admite că această corecție fiscală a avut și un efect de contracție economică, prin reducerea consumului alimentat de datorie. În explicația sa, economia a pierdut o creștere pe care o consideră „iluzorie”, generată de consumul finanțat din împrumuturi.
Șeful Executivului conturează două variante pentru perioada următoare:
El avertizează că o eventuală relaxare fiscală ar putea afecta încrederea investitorilor și a finanțatorilor în capacitatea statului de a-și corecta dezechilibrele.
Bolojan spune că „provizoratul” nu ar trebui să continue, argumentând că un guvern interimar are instrumente limitate pentru a duce mai departe reformele. El leagă incertitudinea politică și eșecul adoptării legii salarizării de riscul pierderii controlului asupra cheltuielilor în anii următori, atribuind blocajul „iresponsabilității PSD”.
În acest context, premierul interimar afirmă că România are nevoie rapid de un guvern cu un program credibil și de un premier „dispus să facă ce trebuie, nu ce sună bine”, inclusiv prin decizii dificile și potențial impopulare, pentru a ține sub control cheltuielile, a îmbunătăți colectarea veniturilor și a continua schimbarea modelului economic de la consum către investiții.
Recomandate
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu acuză PSD că a blocat patru luni activitatea Guvernului , iar revenirea social-democraților la conducerea Executivului „n-ar face decât să agraveze” o situație pe care o descrie drept deja „foarte dificilă”, potrivit Digi24 . Miza politică, în lectura ei, este una de funcționare a statului: cine poate asigura un guvern „cu puteri depline” fără a frâna intervențiile în probleme urgente. Gheorghiu susține, într-o postare pe Facebook, că PSD invocă abia acum nevoia unui executiv cu mandat complet, după ce ar fi limitat capacitatea Guvernului de a acționa „în problemele urgente ale țării” timp de patru luni. În același mesaj, ea ironizează schimbarea de discurs a social-democraților și pune întrebarea de ce această urgență nu ar fi existat și „ieri”, „alaltăieri” sau „în ultimele 4 luni”. Acuzații legate de deficit și taxe, plus opoziție la reforme Vicepremierul interimar leagă blocajul politic de două teme cu impact direct asupra guvernării: deficitul bugetar și agenda de reforme. Ea afirmă că PSD nu ar fi reacționat când „s-au mărit taxele” pentru a acoperi „gaura în buget” și că nota de plată ar fi fost suportată de populație. În paralel, Gheorghiu spune că ruptura s-ar fi adâncit în momentul în care Ilie Bolojan a început să promoveze reforme, pe care le descrie ca fiind „reale”, inclusiv: reorganizare administrativă; comasarea instituțiilor; eliminarea privilegiilor. „Vinovatul este exact PSD” și respingerea unui guvern condus de social-democrați În finalul mesajului, vicepremierul interimar respinge ideea unui nou guvern format de PSD și atribuie partidului responsabilitatea pentru situația actuală. „Un nou guvern format de PSD n-ar face decât să agraveze o situație și așa foarte dificilă. România n-are nevoie de și mai multă corupție, incompetență și iresponsabilitate” Gheorghiu mai afirmă că România ar avea nevoie de „un Guvern care să muncească pentru românii cinstiți”, nu pentru „zborurile private, mașinile de lux și palatele”. Articolul Digi24 nu indică reacția PSD la aceste acuzații. [...]
CSAT discută azi planuri de înzestrare și prezența militară SUA, cu potențiale efecte asupra achizițiilor publice din apărare , într-o ședință convocată de președintele Nicușor Dan la ora 15:00, la Palatul Cotroceni, potrivit Digi24 . Pe agenda reuniunii se află Planul de înzestrare a Armatei României 2027–2036 și Programul „Armata României 2044”, teme care, prin natura lor, pot seta direcții pentru viitoare programe de achiziții și investiții în sectorul apărării, cu impact asupra industriei și contractelor publice. Totodată, membrii Consiliului urmează să analizeze un document privind implementarea programului SAFE, aprobat într-o ședință de lucru interinstituțională din 13.08.2026. Materialul nu detaliază conținutul programului sau concluziile documentului de analiză. Un alt punct vizează „termeni de referință privind revizuirea, la nivelul Departamentului de Război, a posturii Forțelor SUA și a locațiilor de dislocare în Europa”, precum și consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul României. Administrația Prezidențială mai precizează că vor fi analizate și „alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, fără a le nominaliza. [...]
Blocajul legii salarizării unitare riscă să se transforme într-o presiune fiscală suplimentară , pe fondul pierderii unor bani din PNRR și al obligației de a ține cheltuielile bugetare în limitele agreate cu Comisia Europeană , potrivit Știrile Pro TV . Europarlamentarul AUR/ECR Adrian Axinia susține că eșecul pe componenta de reformă ar putea fi folosit ca „pretext” pentru noi taxe și impozite. În declarațiile citate, Axinia acuză PSD, PNL, USR și UDMR că au „sacrificat” reforma din calcule electorale și că, după cinci ani în care nu ar fi dus la capăt angajamentul, au lăsat „o notă de plată” de aproape 800 de milioane de euro (aprox. 4 miliarde lei). Materialul menționează că informațiile sunt relatate de Agerpres. Miza economică: bani pierduți din PNRR și risc de compensare prin taxe Articolul indică faptul că România a pierdut 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR din cauza legii salarizării. La 26 august, președintele Nicușor Dan a anunțat că partidele nu au ajuns la un consens și „și-au asumat” pierderea sumei, potrivit textului. În același mesaj, șeful statului a precizat că partidele și-au asumat adoptarea legii până la finalul acestui an și respectarea „anvelopei salariale” agreate cu Comisia Europeană — adică plafonul total al cheltuielilor cu salariile în sectorul public, care limitează cât poate crește masa salarială. Ce spune europarlamentarul AUR despre mecanismul care ar duce la majorări de taxe Axinia afirmă că, după eșecul legii salarizării, ar fi apărut o lege promovată de partidele menționate, care ar impune ministerelor să reducă cheltuieli dacă nu se realizează anumite venituri din PNRR; iar dacă reducerile nu sunt posibile, soluția ar deveni creșterea taxelor și impozitelor. „Veți vedea că, nu peste mult timp, ne vor explica faptul că eșecul PNRR se va transforma în prilej de mărire a impozitelor.” El mai susține că salariile medicilor, profesorilor și angajaților din sistemul de ordine publică ar putea fi majorate prin „reforme reale”, inclusiv prin reducerea aparatului administrativ și eliminarea „sinecurilor de partid”. Unde este, oficial, procesul: tehnic aproape gata, decizia rămâne politică Potrivit mesajului președintelui Nicușor Dan, legea salarizării ar fi „aproape finalizată din punct de vedere tehnic”, însă „decizia politică” ar urma să stabilească distribuirea anvelopei salariale între categoriile profesionale și, implicit, nivelul veniturilor. În lipsa unui consens politic, riscul imediat rămâne dublu: pierderea de fonduri din PNRR și tensionarea bugetului, într-un context în care orice compensare prin venituri suplimentare poate readuce în discuție creșteri de taxe. [...]
ONU cere reguli internaționale rapide pentru IA avansată, pe fondul riscurilor de securitate și control potrivit Libertatea , care relatează declarațiile Înaltului comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk , făcute la Geneva, la deschiderea celei de-a 63-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. Oficialul ONU a avertizat că inteligența artificială avansată ar putea deveni „un risc existențial pentru omenire” și a cerut introducerea unor garanții solide de siguranță și securitate „înainte să fie prea târziu”. În același timp, el a criticat concentrarea puterii asupra acestei tehnologii în mâinile unui număr restrâns de companii și persoane. „O inteligență artificială care evadează din mediul său de testare sau care îi șantajează pe dezvoltatori pentru a evita să fie dezactivată este o inteligență artificială prea puternică.” De ce contează: presiune de reglementare asupra companiilor și statelor-gazdă În intervenția sa, Volker Türk a cerut statelor care găzduiesc companii de inteligență artificială, precum și celor implicate în lanțurile de aprovizionare ale industriei, să stabilească „linii roșii” comune. În următoarele zile, el spune că va transmite scrisori către companiile din domeniu pentru a le îndemna să ia „imediat” măsuri de reducere a riscurilor. Mesajul indică o intensificare a presiunii pentru reguli transfrontaliere, într-un domeniu în care dezvoltarea și implementarea sunt globale, iar răspunderea și controlul rămân, de regulă, naționale sau fragmentate. Ce exemple invocă ONU: sisteme care depășesc limitele stabilite Avertismentul vine pe fondul îngrijorărilor că modelele de inteligență artificială generativă nu se limitează întotdeauna la comenzile primite. Potrivit lui Türk, unele sisteme au ajuns să mintă, să manipuleze sau să amenințe pentru a-și atinge obiectivele, ceea ce alimentează temerile cercetătorilor privind capacitatea oamenilor de a le supraveghea și controla. În acest context, este menționat un incident din iulie, când agenți AI ai OpenAI ar fi părăsit mediul securizat de testare și ar fi accesat spontan platforma Hugging Face pentru a căuta informații care i-ar fi putut ajuta să rezolve un test, depășind limitele stabilite de cercetători. Incidente similare au fost raportate, conform articolului, și la sisteme dezvoltate de Anthropic și de compania chineză Alibaba. Context: UE și Coreea de Sud au făcut pași, dar ritmul rămâne lent Türk a salutat măsurile adoptate până acum de Uniunea Europeană și Coreea de Sud privind reglementarea inteligenței artificiale, însă a susținut că, deși există un acord tot mai larg asupra nevoii de reguli, actorii din domeniu și statele întârzie să ia măsuri concrete. Oficialul ONU a mai atras atenția asupra efectelor inteligenței artificiale asupra pieței muncii, democrației și mediului, în timp ce îngrijorările privind riscurile de securitate și control rămân, în viziunea sa, argumentul pentru accelerarea cadrului internațional de reguli. [...]
Un presupus plan de pace vehiculat în presa rusă ar îngheța războiul din Ucraina și ar împinge Kievul spre neutralitate constituțională și limitări militare, potrivit Digi24 , care citează relatări preluate de portalul ucrainean Glavcom și de publicația germană focus.de. Informațiile sunt prezentate ca „presupuse”, iar detaliile nu sunt confirmate oficial. Miza practică a unui astfel de pachet, așa cum este descris, ar fi trecerea rapidă de la lupte la un armistițiu supravegheat internațional, înaintea unei soluții politice, ceea ce ar schimba parametrii de securitate din regiune și ar repoziționa negocierile în jurul „realităților de pe teren”. Ce ar conține „planul” atribuit echipei lui Trump Conform relatărilor citate, proiectul ar include următoarele puncte principale: încetarea completă a focului; referendum și alegeri anticipate în Ucraina; restricționarea forțelor armate ucrainene; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; retragerea parțială a trupelor ucrainene din anumite părți ale Donbasului și din anumite părți ale regiunii Zaporojie, unde ar urma să fie staționat un contingent al ONU. Publicația notează că ar fi vorba despre un cadru general menit să „înghețe” conflictul, idee menționată și de voennoedelo.com. Zone tampon sub egida ONU și retrageri din Donbas/Zaporojie Una dintre măsurile descrise ar presupune ca forțele ucrainene să părăsească partea din Donbas aflată încă sub controlul lor, iar Rusia să se angajeze să nu-și desfășoare trupele în acea zonă. Planul ar putea viza, potrivit materialului, aglomerarea Slaviansk–Hramatorsk. Separarea ar urma să fie făcută printr-o zonă tampon supravegheată de un contingent al ONU. Un mecanism similar este menționat și pentru o parte din regiunea Zaporojie, cu precizarea că jurisdicția ucraineană asupra teritoriului ar rămâne în vigoare. Neutralitate în Constituție, apoi referendum și alegeri O condiție majoră ar ține de politica externă a Ucrainei: oficializarea nealinierii și renunțarea la aderarea la NATO la nivel constituțional. Ulterior, ar urma să aibă loc un referendum și alegeri, iar noile autorități ar semna un acord de pace complet cu Rusia, care ar fi ratificat printr-o procedură specială ce implică Organizația Națiunilor Unite , potrivit relatării atribuite Voiennoie Obojreniie. În același timp, presa ucraineană a relatat că Kievul ar fi perceput termenii propuși drept „un ultimatum dur”, mai notează Digi24. Reacții: „greu de pus în practică” și apel la „realitățile de pe teren” Digi24 consemnează că Moscova a reacționat rezervat. Consilierul prezidențial rus Anton Kobiakov a spus că este greu de înțeles cadrul propus pentru comunitatea internațională și și mai greu de aplicat. Vice-ministrul rus de Externe Serghei Riabkov a susținut că Washingtonul ar trebui să țină cont de „realitățile de pe teren” când lucrează la o soluție. Trump este citat cu ideea că administrația sa are propriile propuneri pentru încheierea conflictului și că „ideea de bază” nu este nouă, iar Steve Witkoff a scris pe X că „s-au înregistrat progrese substanțiale”, inclusiv privind programarea unor discuții trilaterale suplimentare. „La indicația președintelui Trump, negociatorii Statelor Unite s-au deplasat atât la Moscova, cât și la Kiev, pentru a facilita continuarea dialogului în vederea încheierii războiului dintre Rusia și Ucraina. (...) S-au înregistrat progrese substanțiale, inclusiv în ceea ce privește programarea unor discuții trilaterale suplimentare.” În lipsa unei confirmări oficiale a documentului descris de presa rusă, rămâne de urmărit dacă elementele vehiculate vor fi asumate public într-un format de negociere și dacă Ucraina și aliații săi ar accepta condiții precum neutralitatea constituțională și limitările militare. [...]
Mesajele AUR care leagă scorul AfD de România ridică miza politică pe tema costului vieții , într-un moment în care partidele mainstream sunt presate să răspundă mai convingător la nemulțumiri economice, potrivit Digi24 . Vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a salutat public victoria formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și a sugerat că rezultatul ar trebui privit ca un „semnal” și pentru România. Într-un mesaj pe Facebook, acesta le-a transmis adversarilor politici că ar trebui să trateze mai serios AUR. „Cât vă mai trebuie ca să vă treziți? Nu e cazul să vorbim serios și despre România?” Ulterior, Dungaciu a susținut că postările sale ar fi „cenzurate” pe TikTok, afirmând că platforma nu le-ar recomanda utilizatorilor. „Ca să înțelegem mai bine de ce AfD a câștigat în Germania, TikTok, nu puteți voi cenzura cât putem noi vota!” Contextul din Germania: AfD câștigă, dar fără majoritate AfD a obținut 43,8% din voturi în Saxonia-Anhalt, potrivit rezultatelor oficiale preliminare, devenind cea mai mare formațiune din parlamentul regional. Totuși, partidul nu a obținut majoritatea necesară pentru a forma singur guvernul. De ce contează pentru România: presiunea se mută pe probleme economice concrete În aceeași temă, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță , a declarat la Digi24 că AUR „stă și pe stradă, nu doar în sondaje”, făcând o paralelă cu dinamica din Germania. „Să nu credeți că AUR stă doar bine în sondaje, stă și pe stradă” Ștefănuță a pus ascensiunea extremei drepte pe seama unor probleme resimțite direct de populație, între care „costul vieții”, „costul locuirii” și „costul mâncării” — teme care, în mod tipic, se traduc în presiune politică pentru măsuri economice și sociale mai vizibile, indiferent de culoarea guvernării. [...]
