Știri
Știri din categoria Diverse
Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești încep să se vadă în piața carburanților, cu cozi la benzinării și efecte directe asupra economiei și vieții de zi cu zi din Rusia, potrivit declarațiilor făcute de secretarul general al NATO, Mark Rutte, citate de Știrile Pro TV.
Rutte a spus, miercuri, la Ankara, că Ucraina „are un succes considerabil” în lovirea infrastructurii energetice rusești și a dat ca exemplu Omsk, unde ar fi fost lovită una dintre cele mai mari rafinării din Rusia. El a descris aceste atacuri ca parte a unui tipar din ultimele două luni, în care Ucraina ar fi devenit „tot mai eficientă” în țintirea infrastructurii energetice.
Șeful NATO a legat atacurile de probleme apărute la nivelul populației, susținând că acestea se traduc în dificultăți pentru șoferi și în penurie de combustibil, cu cozi mari la stațiile de alimentare. În acest context, Rutte a invocat inclusiv informații potrivit cărora ar fi fost instalate toalete mobile pentru că oamenii ar fi așteptat „toată noaptea” să alimenteze.
„Votanților nu le place dacă nu-și pot alimenta mașinile. Acest lucru are un impact asupra economiei ruse.”
Deși a insistat asupra efectului economic și social al loviturilor asupra infrastructurii energetice, Rutte și-a exprimat îndoiala că presiunea internă ar conta pentru președintele rus Vladimir Putin. În același cadru, el a afirmat că liderul de la Kremlin ar fi dispus să sacrifice până la 30.000 de soldați pe lună în războiul împotriva Ucrainei.
Rutte a mai menționat coordonarea „constantă” între Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie în privința sancțiunilor împotriva Rusiei, fără să detalieze ce măsuri noi ar urma să fie luate.
Recomandate
NATO își reafirmă angajamentul de apărare colectivă , iar mesajul transmis public către Moscova ridică miza de securitate în regiune, cu efect direct asupra riscului geopolitic pe care îl prețuiesc piețele și companiile, potrivit Libertatea . Secretarul general al Alianței, Mark Rutte , a declarat înaintea Summitului NATO de la Ankara că NATO „va apăra fiecare centimetru” al teritoriului său și a avertizat Rusia: „Nu vă puneți cu noi, nu vă jucați cu noi”. Rutte a argumentat că NATO „servește intereselor Statelor Unite” inclusiv prin prevenirea apropierii submarinelor nucleare ruse de coastele americane și a legat securitatea SUA de un „Atlantic, o Europă și o regiune arctică sigure”. În acest context, el a vorbit despre „un angajament deplin față de NATO”. „Mesajul meu este că această alianță, formată din un miliard de oameni care trăiesc în Europa, în Canada și în Statele Unite, va apăra fiecare centimetru al teritoriului nostru.” Mesajul către Rusia: descurajare, nu escaladare În declarațiile citate, Rutte a insistat că NATO este „o alianță defensivă” și că nu va ataca „niciodată pe nimeni”, dar își va apăra „modul de viață, democrațiile și teritoriul”. În același pasaj a transmis avertismentul direct către Rusia condusă de Vladimir Putin. „Nu puteți învinge NATO. Suntem o alianță defensivă și nu vom ataca niciodată pe nimeni. Dar ne vom apăra modul de viață, democrațiile și teritoriul. Așa că nu vă puneți cu noi, nu vă jucați cu noi.” Contextul summitului: Ucraina și reacția Moscovei Declarațiile au fost făcute înaintea Summitului NATO de la Ankara, unde, potrivit articolului, printre priorități se află războiul din Ucraina și sprijinul pentru țara condusă de Volodimir Zelenski. În paralel, Moscova a transmis că urmărește „cu atenție” ce se întâmplă la Ankara și că solicitările Ucrainei pentru armament suplimentar nu vor împiedica Rusia să își atingă obiectivele „operațiunii militare speciale”. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că războiul s-ar opri imediat dacă Ucraina „dă dovadă de bunăvoință” și este pregătită să ia „deciziile importante” pe care „trebuie să le ia”. Tensiuni politice în interiorul alianței Libertatea amintește și o declarație a președintelui american Donald Trump, care s-a spus „foarte dezamăgit” de atitudinea NATO în războiul pe care SUA l-a lansat alături de Israel împotriva Iranului pe 28 februarie. Trump a afirmat că, dacă summitul nu ar fi avut loc în Turcia, „este posibil să nu fi venit”, declarație făcută în prezența președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. [...]
Mesajul șefului NATO validează reacția militară a SUA și ridică miza politică a armistițiului cu Iranul , într-un moment în care coeziunea Alianței este pusă sub presiune de nemulțumirile publice ale președintelui american față de sprijinul aliaților, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la sosirea la summitul liderilor NATO de la Ankara că recentele atacuri ale SUA asupra Iranului au fost „absolut necesare”, argumentând că Iranul ar fi încălcat armistițiul. În acest context, Rutte a spus că este „crucial” ca forțele americane să reacționeze atunci când un armistițiu este încălcat. „Au fost absolut necesare pentru că atunci când ai un armistițiu și Iranul încalcă acest armisițiu, am văzut ce s-a întâmplat ieri, cred că e crucial ca forțele americane să reacționeze.” Presiune pe unitatea NATO, pe fondul criticilor lui Trump În același timp, Rutte a încercat să limiteze impactul politic al criticilor venite de la Washington, afirmând că dezamăgirea exprimată de Donald Trump față de aliații NATO pentru lipsa sprijinului militar în războiul declanșat împotriva Iranului se referă la „cazuri izolate”, potrivit EFE. Trump a declarat marți, la sosirea la Ankara, că este „foarte dezamăgit” de NATO și a reluat ideea că SUA „nu au fost tratate bine” după acțiunile din Iran, insistând că aliații nu au oferit sprijin. Tot el a pus sub semnul întrebării raportul cost–beneficiu al investițiilor americane în NATO și a vorbit despre un „test” al disponibilității aliaților de a fi alături de SUA „la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. De ce contează Poziționarea publică a secretarului general al NATO în favoarea reacției americane mută discuția de la oportunitatea atacurilor la condițiile de funcționare ale unui armistițiu și la credibilitatea descurajării (capacitatea de a preveni încălcări prin amenințarea unei reacții ferme). În paralel, mesajele lui Trump mențin presiunea asupra solidarității interne a Alianței, chiar în timpul summitului de la Ankara. Rutte a reiterat ideea că, în cazul încălcării armistițiului, reacția SUA trebuie să fie „cu fermitate”, declarație atribuită de Digi24 agenției Reuters. [...]
Disputa SUA–Europa pe „costul” războiului cu Iranul se mută în logistică , după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte , a susținut că operațiunea americană a depins masiv de infrastructura europeană, inclusiv de aeroporturi și baze, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: cine a făcut posibilă desfășurarea rapidă a forței și, implicit, cine își asumă riscurile și constrângerile interne. În marja summitului NATO de la Ankara, Rutte l-a contrazis pe președintele SUA, Donald Trump, în fața jurnaliștilor, argumentând că Europa „a servit drept o platformă vastă de proiectare a puterii” pentru Statele Unite în cadrul operațiunii „Epic Fury”. El a invocat un volum de „5.000 de misiuni aeriene” care ar fi pornit de pe aeroporturi europene în sprijinul operațiunii. Un exemplu concret menționat de Rutte a fost România: potrivit acestuia, traficul comercial ar fi fost redirecționat pe aeroportul București , pentru a face loc aviației americane, iar aeroportul ar fi fost închis traficului comercial „timp de câteva zile” din același motiv. Contre pe accesul la baze și „fricțiunile” cu aliații Trump a respins ideea unui sprijin fără rezerve din partea aliaților, indicând dificultăți în obținerea accesului la anumite facilități militare. În dialogul redat de Digi24, el a afirmat că Regatul Unit „nu ne-ar fi permis să folosim baza respectivă timp de două săptămâni” și că „situația din Italia a fost foarte dificilă” în privința bazelor, menționând și „alte câteva țări”. Rutte a admis existența unor probleme punctuale, dar a insistat asupra imaginii de ansamblu, revenind la cifra de „5.000 de misiuni” ca indicator al sprijinului operațional oferit de statele europene. De ce contează: sprijinul „invizibil” care blochează infrastructură civilă Schimbul de replici scoate în prim-plan un tip de contribuție mai greu de cuantificat politic, dar cu efect direct: folosirea infrastructurii europene pentru operațiuni militare americane poate însemna restricții temporare pentru traficul civil și presiune pe capacități logistice (aeroporturi, baze, rute). În acest context, disputa nu este doar una de mesaj, ci și de precedent: dacă astfel de operațiuni devin recurente, statele europene pot fi împinse să-și definească mai strict condițiile de acces și compensare, inclusiv pentru situații în care infrastructura civilă este afectată. [...]
Donald Trump a declarat că armistițiul și memorandumul de înțelegere cu Iranul s-au încheiat , o poziție care ridică din nou riscul de escaladare militară într-o zonă-cheie pentru transportul de energie și, implicit, pentru volatilitatea prețurilor la petrol, potrivit Libertatea . Întrebat dacă armistițiul și acordul interimar au luat sfârșit după ultimele atacuri, președintele SUA a răspuns afirmativ și a spus că „nu mai vrea să aibă de-a face” cu Teheranul. În același context, Trump a folosit un limbaj dur la adresa conducerii iraniene și a susținut că, dacă Iranul ar avea o armă nucleară, „ar folosi-o”. Deși a afirmat că va permite negociatorilor americani să continue discuțiile cu omologii lor, Trump a transmis că nu îl interesează reluarea negocierilor și a caracterizat dialogul drept inutil, susținând că iranienii „își pierd timpul”. Atacuri și reacția NATO, pe fondul tensiunilor din Ankara Trump a făcut declarațiile înaintea unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Ankara, în marja summitului Alianței. În relatarea citată de Libertatea , președintele SUA a invocat atacuri asupra unor „oameni foarte periculoși din Iran” și a spus că, după ce iranienii ar fi tras cu rachete asupra navelor, SUA au răspuns cu lovituri „foarte tare” în noaptea precedentă. În același cadru, Rutte a calificat atacurile SUA asupra Iranului drept „absolut necesare” și a spus că încălcările armistițiului de către Iran au făcut „crucială” reacția americană. Ce lipsește din acest moment: poziția Iranului Iranul nu a comentat, până la momentul relatării, dacă consideră că armistițiul sau acordul interimar dintre cele două părți s-au încheiat. Această lipsă de claritate lasă deschisă întrebarea dacă urmează o reluare a atacurilor sau o reconfigurare a canalelor de negociere, în condițiile în care Trump a indicat public că, din perspectiva sa, „s-a terminat”. [...]
Un paragraf din declarația finală a summitului NATO ar urma să fixeze reguli pentru piața transatlantică de apărare , cu efect direct asupra modului în care Europa își dezvoltă industria militară și asupra accesului companiilor americane la contracte europene, potrivit Digi24 , care îl citează pe Mircea Geoană , fost secretar general adjunct al NATO. Geoană spune că, din draftul pe care l-a văzut, comunicatul final va pune accent pe „unitate transatlantică” și pe „reechilibrarea relației transatlantice”, într-un context în care SUA cer Europei să-și asume mai mult din efortul de apărare. În opinia sa, miza este ca această „renegociere” să fie făcută „împreună”, ordonat și cu un calendar previzibil, astfel încât aliații europeni și Canada să poată lua măsuri în consecință. Miza economică: industria de apărare și accesul la contracte Punctul pe care Geoană îl numește „paragraf cheie” ar urma să vizeze „baza industrială și de apărare transatlantică”. El descrie ideea ca pe o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare „decuplată” de americani și, în același timp, ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa. „Va fi acolo o chestiune legată de baza industrială și de apărare transatlantică, de fapt o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare decuplată de americani și ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa, care este mare și importantă și cu mulți bani”, a spus Geoană. Din această perspectivă, mesajul din declarația finală poate conta nu doar politic, ci și operațional pentru companiile din apărare: stabilește direcția de politică industrială și de achiziții (cine poate participa, în ce condiții și cu ce priorități) într-o piață pe care Geoană o descrie ca fiind „mare” și „cu mulți bani”, fără a oferi însă cifre. Cheltuieli mai mari, dar întrebarea rămâne: capacitate fiscală și eficiența investițiilor Geoană a comentat și angajamentul statelor NATO de a crește alocarea pentru apărare la 5% din PIB, cu un „orizont de timp” până în 2035. El a indicat două întrebări: dacă există capacitate fiscală și politică pentru a susține trendul și dacă banii vor fi investiți în capabilitățile necesare, având în vedere că „definiția războiului” se schimbă pe baza lecțiilor din Ucraina și Iran. România și prezența americană: mesaj de continuitate Pe fondul discuțiilor despre reechilibrarea contribuțiilor în NATO, Geoană afirmă că România „nu trebuie să se teamă” de o retragere a trupelor americane și invocă sprijinul acordat de București Washingtonului, inclusiv în episodul legat de Iran. În același registru, el spune că baza de la Mihail Kogălniceanu este „mai importantă decât oricând” și vede „optimist” rolul strategic al României în noua ecuație. În ansamblu, Geoană anticipează un semnal public de unitate la finalul summitului, chiar dacă discuțiile private pot fi mai tensionate, mai ales în contextul declarațiilor recente ale președintelui Donald Trump. [...]
Rusia cere Turciei să intervină pentru protejarea exporturilor de gaz către Ankara, după ce Moscova acuză Ucraina de atacuri asupra infrastructurii care deservește conductele Blue Stream și Turkish Stream , potrivit Digi24 . Kremlinul a transmis miercuri că speră ca Turcia și „alte țări” să-și folosească influența pentru a opri Ucraina să mai atace infrastructura energetică internațională. Solicitarea vine după ce Rusia a acuzat Ucraina de atacarea stației de pompare Krasnodarskaia a Gazprom, instalație care deservește exporturile de gaz spre Turcia prin conducta Blue Stream. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a calificat atacul drept „foarte periculos” și a spus că Rusia ia măsuri pentru a minimiza riscurile unor astfel de lovituri. În declarații atribuite agenției TASS, Peskov a susținut că Ucraina ar manifesta „o înclinație către atacuri teroriste” împotriva infrastructurilor critice ale rețelei energetice internaționale. „Ne așteptăm ca omologii noștri turci și alte țări să-și folosească influența pentru a avertiza regimul de la Kiev împotriva unor astfel de acțiuni.” De ce contează: risc operațional pentru fluxurile de energie către Turcia Miza imediată este operațională: stațiile de pompare și comprimare sunt puncte critice pentru funcționarea conductelor, iar orice avarie poate afecta capacitatea de transport și stabilitatea livrărilor. În acest context, Moscova încearcă să transforme Ankara într-un canal de presiune diplomatică asupra Kievului, invocând faptul că infrastructura vizată deservește exporturi către Turcia. Peskov a mai afirmat că Moscova ar fi atras „în repetate rânduri” atenția Ankarei asupra unor încercări de atac asupra infrastructurii Turkish Stream și Blue Stream. Context: atacuri raportate asupra unor obiective energetice și militare din Rusia În noaptea de 7 spre 8 iulie, forțele ucrainene ar fi atacat instalații petroliere și obiective militare din mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv rafinăria „Rosneft” din Saratov, stația de comprimare „Krasnodarskaya”, un aerodrom militar din Borisoglebsk (la aproximativ 230 km de Voronej), două petroliere lângă Taganrog și o fabrică petrochimică din Nizhnekamsk, conform informațiilor prezentate în articol. Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a declarat că au existat „avarii la obiectivele de infrastructură civilă”, cu un mort și mai mulți răniți, fără să menționeze explicit rafinăria. Materialul mai notează că au apărut imagini pe canale ucrainene de monitorizare care ar surprinde atacul asupra rafinăriei, iar Astra ar confirma atacul și incendiul de acolo. În Tatarstan, martori oculari ar fi transmis imagini cu un incendiu puternic la una dintre rafinării; sunt menționate, ca „versiuni”, posibile lovituri asupra rafinăriei „Taneco” (Tatneft) și asupra complexului petrochimic „Nizhnekamskneftechim” (Sibur). Autoritățile locale nu ar fi raportat oficial aceste lovituri, potrivit aceleiași surse. [...]
