Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia intră într-o „a doua fază” a crizei de carburanți, cu raționalizări și standarde coborâte, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, în timp ce Kremlinul încearcă să transmită că piața este „sub control”, potrivit Digi24.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, că problemele apărute pe piața combustibililor „sunt în curs de soluționare”, după o discuție cu premierul Mihail Mișustin. El a spus că premierul „monitorizează situația”, iar autoritățile au creat „o comisie specială”, conform agenției EFE, citată de Agerpres.
În același timp, Putin a admis că există efecte pentru populație.
„Da, evident că există unele inconveniente pentru oameni, dar guvernul, desigur, trebuie să țină situația sub control.”
Guvernul de la Moscova a recunoscut săptămâna aceasta că Rusia se confruntă cu ceea ce a numit „a doua fază” a crizei de aprovizionare cu combustibili, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii de rafinare.
Conform unor relatări de miercuri, cel puțin două lanțuri de benzinării au reintrodus raționalizarea vânzărilor de combustibili la Moscova. În același context, ministrul rus al energiei, Serghei Țiviliov, a recunoscut că s-au format din nou cozi la benzinării.
Pe lângă raționalizare, autoritățile ruse au autorizat vânzarea de benzină Euro-2, un standard de calitate inferior celui obișnuit, ca măsură de atenuare a crizei de aprovizionare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone în profunzimea Rusiei, care vizează în special centre logistice și rafinării.
Putin a recunoscut miercuri că aceste lovituri provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse. În plan practic, însă, măsurile de raționalizare și relaxarea standardelor de calitate indică presiuni operaționale în lanțul de aprovizionare cu carburanți.
Recomandate
Reluarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești readuce riscul de perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibili , după ce Moscova a acuzat Kievul de o lovitură de amploare asupra unei rafinării din Riazan, potrivit Digi24 . Rusia susține că atacul ar fi avut loc în primele ore ale zilei de joi și ar fi vizat o rafinărie situată la sud de Moscova. Potrivit relatării, acuzațiile vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză de trei zile pe care Kievul spune că a făcut-o la solicitarea SUA. Ce spune Moscova despre atacul din Riazan Kremlinul a transmis că Ucraina a „încercat să lanseze un atac de amploare” asupra rafinăriei, informație prezentată de BBC, conform Digi24. Ministerul rus al Apărării afirmă că au fost interceptate patru rachete și zeci de drone, iar resturile ar fi provocat un incendiu la rafinăria din Riazan. Președintele Vladimir Putin a mai susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească rafinării și miercuri, acuzație pe care Kievul a respins-o. Putin a declarat, totodată, că atacurile nu ar fi produs până acum „pagube semnificative”. De ce contează: infrastructura energetică, din nou în centrul escaladării Miza imediată este operațională: rafinăriile și infrastructura energetică sunt noduri critice pentru producția și distribuția de combustibili, iar orice incendiu sau oprire temporară poate crea presiune suplimentară asupra fluxurilor interne și regionale. Pe fondul acestui schimb de acuzații, Zelenski a spus că a restricționat atacurile timp de trei zile, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei. Declarația lui, citată de Financial Times, a fost: „Am încheiat-o cu asta.” Separat, Zelenski a afirmat că zeci de orașe ucrainene au fost vizate de atacuri rusești în ultimele 24 de ore. Ce urmează Informațiile din material indică o revenire la o dinamică de tip „lovituri și represalii” asupra infrastructurii energetice, după o pauză scurtă invocată de Kiev. În lipsa unor date independente în text despre amploarea pagubelor, impactul concret asupra producției rafinăriei din Riazan rămâne neclar. [...]
Kremlinul mizează pe o posibilă întrevedere Putin–Trump la summitul APEC din China , însă fără un acord sau un calendar confirmat, ceea ce menține incertitudinea diplomatică înaintea reuniunii, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că există o „voință comună” pentru organizarea unei noi întâlniri între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump, pe care o consideră „extrem de benefică”. În același timp, Peskov a precizat că nu au fost stabilite aranjamente concrete. În relatarea preluată de Digi24, NEXTA notează că la discuții ar putea participa și liderul chinez Xi Jinping, în condițiile în care toți trei sunt așteptați la viitorul summit APEC din China. Separat, Peskov a spus că o întâlnire Putin–Trump „nu a fost încă convenită”, informație atribuită de Digi24 biroului din Moscova al agenției APA. Potrivit acestuia, dacă cei doi președinți se vor afla în același loc în China, posibilitatea unei întrevederi ar urma să fie discutată. Ce urmează și de ce contează Semnalul transmis de Kremlin indică o deschidere pentru contacte la nivel înalt în marja APEC, dar lipsa unor detalii confirmate sugerează că, deocamdată, discuția rămâne la nivel de intenție. Pentru mediul economic și piețe, orice potențială apropiere diplomatică între Washington și Moscova poate influența așteptările privind evoluția tensiunilor geopolitice, însă, în acest stadiu, informațiile disponibile nu permit concluzii despre format, agendă sau rezultate posibile. [...]
Rusia a ridicat în șase săptămâni o nouă bază de lansare pentru drone cu reacție , un salt operațional care poate susține intensificarea atacurilor asupra Ucrainei și complică apărarea antiaeriană din regiune, potrivit Libertatea , care citează o analiză Reuters bazată pe imagini din satelit și opinii de specialitate. Construcția ar fi început pe 31 august, pe un teren viran din regiunea Rostov (sud-vestul Rusiei), iar complexul ar avea o suprafață echivalentă cu aproximativ 126 de terenuri de fotbal, conform imaginilor din satelit obținute de Planet Labs și Airbus. Unde este amplasată baza și ce infrastructură include Complexul este situat la circa 3,5 kilometri de baza aeriană rusă Millerovo , unde este dislocat Regimentul 31 Gardă de Aviație de Vânătoare. Potrivit Reuters, baza nou construită include opt platforme de lansare, dintre care două erau deja dotate cu șine, iar la alte două se lucra la instalarea acestora. În cursul a trei zile din săptămâna respectivă au fost observate și alte lucrări de construcție. În afară de acest complex de lângă Millerovo, Rusia ar mai avea „alte 10 puncte fixe de lansare” folosite pentru atacuri cu drone asupra Ucrainei, mai notează Reuters. De ce contează: trecerea la drone cu reacție, mai greu de interceptat Dezvoltarea bazei coincide cu intensificarea utilizării de către Rusia a dronelor de atac cu motor cu reacție, pe care Ucraina le-ar intercepta mai greu din cauza vitezei. În material se menționează că aceste drone pot atinge viteze de până la 600 km/h. Conducerea de la Kiev anticipează o intensificare a atacurilor cu drone cu reacție și rachete în această iarnă, în contextul în care Ucraina caută „în regim de urgență” soluții pentru contracararea noilor tipuri de drone. Mike Monnik, fondator și director executiv al companiei private de informații DroneSec, apreciază că baza ar putea fi folosită pentru lansarea modelelor Gheran-4 și Gheran-5, descrise ca cele mai noi tipuri de drone cu reacție din dotarea Rusiei. „Viteza de construcție demonstrează cât de ușor poate Rusia să pună rapid în aplicare capacități ofensive deja consolidate”, avertizează Monnik. Implicații pentru NATO și contextul regional În aceeași analiză, Monnik indică drept problemă pentru Occident combinația dintre producția industrială de drone cu reacție, sofisticarea lor în creștere și „lipsa relativă a unor sisteme exhaustive de apărare împotriva dronelor” în multe țări NATO. Reuters mai notează că Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind această facilitate și, mai larg, programul de drone cu reacție. Separat, armata ucraineană ar fi raportat că Rusia și-a intensificat utilizarea dronelor cu reacție de aproximativ șase ori pe parcursul a trei luni, în această vară, iar datele ar indica drept ținte principale Kievul și regiunea înconjurătoare. [...]
România se apropie de 400.000 de prosumatori , iar extinderea stocării începe să schimbe profilul consumului de electricitate, potrivit datelor ANRE citate de Digi24 . La 31 august 2026 erau înregistrați 385.791 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 4.281,86 MW, iar peste 150.000 aveau și instalații de stocare a energiei. ANRE indică o creștere a ponderii prosumatorilor care își adaugă baterii, ceea ce poate reduce presiunea pe rețele în anumite intervale și poate crește autoconsumul (folosirea energiei produse în gospodărie/companie). Conform instituției, aproximativ 39% dintre prosumatori dețin și instalații de stocare. Cine sunt prosumatorii: gospodăriile domină, dar firmele au aproape jumătate din puterea instalată Structura prosumatorilor arată că majoritatea sunt persoane fizice, însă persoanele juridice au o contribuție importantă la capacitatea instalată: Persoane fizice: 349.099 prosumatori, cu 2.214,26 MW putere instalată Persoane juridice: 36.692 prosumatori, cu 2.067,60 MW putere instalată În ceea ce privește stocarea, ANRE precizează că din totalul de 151.040 prosumatori cu instalații de stocare, 146.347 sunt persoane fizice și 4.693 sunt persoane juridice. „România se apropie de 400.000 de prosumatori! Peste 150.000 deţin şi instalaţii de stocare a energiei. Potrivit datelor centralizate de ANRE, la 31 august 2026, în România erau înregistraţi 385.791 de prosumatori, cu o putere electrică instalată totală de 4.281,86 MW.” Unde se concentrează fenomenul: Ilfov, Timiș și Bihor conduc clasamentul La nivel teritorial, trei județe se detașează la numărul de prosumatori, potrivit datelor ANRE: Ilfov: 21.647 Timiș: 18.262 Bihor: 17.637 ANRE concluzionează că datele „evidenţiază dezvoltarea continuă a sectorului prosumatorilor” atât prin creșterea numărului de utilizatori care produc energie din surse regenerabile, cât și prin adoptarea soluțiilor de stocare. [...]
România ar putea încasa în noiembrie banii din cererea 5 PNRR , după ce peste 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,0 miliarde lei) din componenta de granturi au primit evaluare favorabilă, potrivit Digi24 . Miza imediată este una bugetară: granturile sunt relevante pentru deficit, iar încasarea depinde de închiderea procedurilor europene. România mai are de încasat fonduri aferente ultimelor două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , în valoare totală de peste 6,4 miliarde de euro (aprox. 32,0 miliarde lei). Cererea de plată nr. 5 însumează 2,084 miliarde de euro (aprox. 10,4 miliarde lei), iar cererea nr. 6 are o valoare de 4,347 miliarde de euro (aprox. 21,7 miliarde lei). Cererea 5: peste 1,4 miliarde de euro „pe verde”, dar banii nu sunt încă încasați Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, din componenta de granturi a cererii 5 (1,651 miliarde de euro, aprox. 8,2 miliarde lei), peste 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,0 miliarde lei) sunt deja considerate îndeplinite în evaluările Comisiei Europene . Pentru diferență, autoritățile mai transmit informații și documente justificative. „Așteptarea noastră este ca (...) să începem să avem o estimare din partea Comisiei Europene și după aceea o încasare a sumei din cererea de plată 5 în luna noiembrie”, a declarat Pîslaru. Publicația precizează că sumele evaluate favorabil nu au fost încă încasate, iar plata depinde de finalizarea procedurilor europene. Cererea 6: risc de circa 900 milioane euro și presiune pe capacitatea administrativă Situația este mai complicată la cererea de plată nr. 6, cu o valoare totală de 4,347 miliarde de euro (aprox. 21,7 miliarde lei), dintre care 2,582 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei) reprezintă granturi. România a recunoscut îndeplinirea doar parțială a unor jaloane legate de reforma salarizării în sectorul public și de decarbonizare, ceea ce pune în pericol o parte din fondurile nerambursabile. „Ne așteptăm la o sumă de circa 900 de milioane (...) risc de a nu a putea primi acești bani (...) mai ales salarizarea în zona publică și decarbonizare”, a explicat ministrul interimar. În paralel, Pîslaru a arătat că, pe partea de împrumut, România a negociat posibilitatea de a primi parțial bani pentru segmente de autostradă. Ce urmează: termenele estimate pentru decizia pe cererea 6 Calendarul estimat indicat de ministrul interimar prevede finalizarea evaluării Comisiei Europene în jurul datei de 6 noiembrie și adoptarea unei decizii finale în jurul datei de 20 noiembrie, astfel încât plata să poată fi făcută în decembrie. Un risc suplimentar este legat de viteza cu care instituțiile pot răspunde solicitărilor de documente, pe fondul unei capacități administrative descrise ca fiind scăzute în această perioadă. Pîslaru a mai spus că au avut loc întâlniri sub coordonarea premierului Ilie Bolojan și cu sprijinul Ministerului Finanțelor pentru accelerarea răspunsurilor către Comisia Europeană, subliniind că presiunea imediată este pe furnizarea documentelor, nu neapărat pe îndeplinirea jalonelor. [...]
Investigația privind proveniența dronei care a lovit o navă în Marea Neagră este încă în desfășurare , iar autoritățile nu au stabilit public dacă aparatul era rusesc, potrivit Digi24 . Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , avertizează însă că riscurile de securitate din zonă au ajuns să afecteze direct comerțul maritim, inclusiv transportul de cereale, cu efecte vizibile în prețurile globale la alimente și în inflație. Într-un briefing susținut vineri, după ședința de Guvern, Țoiu a spus că investigația tehnică nu este finalizată și că instituțiile responsabile vor comunica rezultatele când le vor avea. „Autoritățile care se ocupă de partea de investigație tehnică sunt încă în proces de analiză. În momentul în care vor fi rezultate, le vor anunța dumnealor.” Marea Neagră, risc operațional în creștere pentru transportul maritim Incidentul investigat vizează o navă lovită de o dronă, în urma căruia a izbucnit un incendiu, iar șapte marinari sunt dați dispăruți. În acest context, ministra a susținut că Marea Neagră a devenit „unul dintre cele mai riscante locuri” pentru navigatori și că numărul deceselor din ultima perioadă depășește riscurile din alte zone de comerț maritim. Totodată, Țoiu a afirmat că oficiali din țările ai căror cetățeni au fost răniți în incidentele din Marea Neagră au mulțumit României pentru intervenția echipelor de salvare și pentru asistența medicală acordată. De ce contează economic: ruta cerealelor și efectul în prețuri și inflație Șefa interimară a diplomației a atras atenția asupra rolului Mării Negre ca „arteră esențială” pentru comerțul cu grâne și a spus că blocajele și incidentele din zonă se pot transmite rapid în economie. „Asta a fost direct vizibil în indexul global al prețului hranei și direct vizibil în componenta de inflație generată de prețul grânelor în anumite țări care au o componentă mare de import pe traseele din Marea Neagră, din Orientul Mijlociu și din Africa.” Ce urmează: fără indicii de scădere a incidentelor, în lipsa unui armistițiu Oana Țoiu a mai declarat că nu a discutat cu oficialii ucraineni despre incident, menționând existența unor canale de comunicare pe linie militară pentru schimb de informații. În același timp, a avertizat că numărul incidentelor din regiune „s-a intensificat” și că, în lipsa unui armistițiu, nu există indicii că situația se va îmbunătăți în perioada imediat următoare. [...]
