Știri
Știri din categoria Diverse
Statele est-europene din NATO vor să preia mai multe costuri pentru trupele SUA, într-o încercare de a descuraja o eventuală reducere a prezenței militare americane în regiune, potrivit Știrile Pro TV, care citează surse Bloomberg. Miza este una cu impact bugetar și operațional: menținerea „factorului de descurajare” pe flancul estic, în timp ce Pentagonul derulează o evaluare a desfășurării în Europa.
Propunerea ar urma să fie prezentată la o reuniune la Bruxelles, pe 27 august, cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby. Inițiativa vine pe fondul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind prezența militară americană în Europa, evaluare care, potrivit sursei, este așteptată să se încheie până în decembrie.
În paralel, SUA au transmis în august un chestionar (consultat de Bloomberg) care trebuie completat până pe 28 august. Întrebările vizează inclusiv:
Numărul trupelor americane din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime sunt staționate în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia, conform informațiilor citate.
Sursele Bloomberg afirmă că țările de pe flancul estic își vor exprima „dorința fermă” de a găzdui cât mai multe trupe americane și, în acest context, ar fi dispuse să suporte o parte mai mare din costuri.
Oana Lungescu, cercetătoare asociată la institutul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că astfel de schimburi legate de desfășurări și vânzări de armament nu sunt neobișnuite, dar acum ar putea deveni mai directe și mai conflictuale.
„Această măsură riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.”
În România sunt în jur de o mie de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar numărul lor a fost redus anul trecut de administrația americană, potrivit materialului.
Totodată, România a permis în martie dislocarea temporară de echipamente și trupe americane pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva Iranului, inclusiv avioane-cisternă (pentru realimentare în aer), echipamente de monitorizare (inclusiv drone de supraveghere) și echipamente de comunicații prin satelit, în corelare cu scutul antirachetă de la Deveselu.
Oferta de a prelua mai multe costuri indică o presiune în creștere asupra bugetelor de apărare din estul NATO, în condițiile în care deciziile SUA privind postura militară în Europa sunt reevaluate. Următoarele repere sunt întâlnirea de la Bruxelles din 27 august și termenul-limită din 28 august pentru chestionarul american, înaintea concluziilor așteptate până în decembrie.
Recomandate
Survolul american al strâmtorii Taiwan reafirmă libertatea de navigație într-un punct-cheie pentru comerțul global , într-un moment în care tensiunile dintre SUA și China rămân ridicate. Potrivit Digi24 , avioane ale marinei americane au survolat vineri strâmtoarea Taiwan ului, iar Flota a 7-a a transmis că operațiunea „demonstrează” angajamentul SUA pentru o regiune indo-pacifică „liberă și deschisă”. Flota a 7-a a precizat că zborurile au avut loc în spațiul aerian internațional și că operațiunile au fost desfășurate „în conformitate cu dreptul internațional”, cu obiectivul declarat de a apăra „drepturile și libertățile de navigație ale tuturor națiunilor”. Armata chineză a urmărit și a supravegheat avioanele în timpul survolului, potrivit cotidianului oficial chinez de limbă engleză The Global Times, care citează o sursă militară afirmând că „situația (era) sub control”, notează News.ro. De ce contează pentru economie și lanțuri de aprovizionare Strâmtoarea Taiwan este un coridor maritim și aerian sensibil, iar episoadele de acest tip sunt urmărite atent de companii și piețe din cauza riscului de escaladare într-o zonă relevantă pentru fluxurile comerciale din Asia. În același timp, astfel de misiuni au loc lunar, iar Beijingul le contestă în mod constant. Context diplomatic: întâlnire anunțată Xi–Trump Operațiunea are loc în contextul în care președintele chinez Xi Jinping urmează să se deplaseze luna viitoare în Statele Unite pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump, potrivit informațiilor citate de Digi24 din Reuters. [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării competența ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, pe fondul discuțiilor despre securitatea Neptun Deep , într-o intervenție la Digi 24 relatată de Libertatea . Miza depășește schimbul de replici: fostul președinte leagă direct comunicarea publică a ministrului de modul în care România își gestionează responsabilitățile de apărare în zona economică exclusivă din Marea Neagră. Critica: „Apărarea este o chestiune complicată” Băsescu susține că ministrul Apărării ar trebui să fie mai rezervat când se pronunță pe teme pe care „nu le știe”, argumentând că domeniul apărării presupune complexitate și „extrem de multă diplomație”, inclusiv relații între șefii armatelor din state aliate și din afara NATO. În acest context, fostul președinte îl atacă direct pe Radu Miruță, afirmând că „nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate”, declarație făcută la Digi 24. Neptun Deep și limita Articolului 5: responsabilitatea revine României În discuțiile despre protejarea platformei Neptun Deep, Băsescu afirmă că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu poate fi invocat pentru zona economică exclusivă, deoarece aceasta nu este teritoriu suveran. „Suveranitatea se termină la limita apelor teritoriale.” Din această premisă, el concluzionează că România trebuie să-și asigure resurse militare care să permită protejarea intereselor în zona economică exclusivă, iar „România este primul responsabil” pentru securitatea platformei Neptun Deep și a altor platforme de prospecțiune din zonă. Incidentul cu drona: comanda ar fi fost preluată de Armata Română, nu de NATO Referitor la incidentul recent în care Armata Română a distrus o dronă marină în apropierea platformei Neptun Deep, Băsescu spune că acțiunea a fost coordonată de România, nu de NATO, tocmai din rațiuni legate de responsabilitatea națională în astfel de situații. Totodată, el cere prudență în comunicare și contestă unele afirmații vehiculate public despre incident, susținând că „cert este că drona era o dronă în derivă” și că nu ar fi fost „dirijată către platformă”, ci ar fi ajuns necontrolat în apropiere. [...]
România a intrat pe importuri masive de energie la vârful de seară , după ce consumul național a trecut de 7.000 MW, iar importurile au depășit 1.500 MW, într-un context în care producția internă nu a acoperit cererea, potrivit Libertatea . La ora 20:00, vineri, 21 august 2026, consumul a urcat la 7.121 MW, în timp ce producția era de 5.482 MW, ceea ce înseamnă că România acoperea intern 77% din necesar, iar restul de 23% venea din import. De ce a crescut dependența de importuri Un element-cheie al serii a fost absența energiei nucleare din mixul național: ambele reactoare de la Cernavodă erau oprite din cauza nivelului critic de scăzut al Dunării, conform articolului. În aceste condiții, România a importat 1.639 MW din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina, o creștere de aproape 800 MW față de ziua precedentă, potrivit monitorenergie.ro, citat de publicație. Cum a arătat producția internă la vârful de seară Odată cu apusul, producția fotovoltaică a coborât la 0,6% (31 MW), iar sistemul a fost susținut în principal de surse clasice și de vânt. Mixul intern indicat în analiză include: hidro: 29,1% (1.595 MW); gaze: 25% (1.368 MW); eolian: 18,3% (1.001 MW); cărbune: 17% (932 MW); stocare (baterii): 492 MW (9% din total). În același context, este menționat că Termocentrala Turceni a fost oprită joi, 20 august, din cauza unui cazan fisurat. Cine trage consumul și ce se așteaptă în weekend Deși vârful de seară este asociat consumului casnic, datele pe ultimele 24 de ore arată că industria a rămas principalul consumator: 58,1% (aprox. 3.428 MW) din energie a mers către sectorul industrial, iar consumul casnic și terțiar a reprezentat 41,9% (2.469 MW). Pentru sâmbătă și duminică, presiunea ar urma să scadă: consumul minim estimat este de sub 4.900 MW, iar importurile ar urma să coboare sâmbătă la o medie de 500 MW, potrivit prognozelor citate. Rămâne însă incert, din informațiile disponibile, când vor reintra în funcțiune reactoarele de la Cernavodă, un factor care ar influența direct dependența de importuri la orele de vârf. Măsura ANRE : plăți pentru reducerea voluntară a consumului În paralel, ANRE a aprobat regulamentul pentru „serviciul de flexibilitate a consumului”, un mecanism comercial prin care consumatorii pot primi recompense financiare dacă își reduc voluntar consumul în anumite intervale orare. Ideea, conform explicațiilor din articol, este ca energia economisită la un preț competitiv să înlocuiască resursele de echilibrare mai costisitoare și să reducă presiunea pe importuri în orele de vârf. [...]
NVIDIA intră ca investitor minoritar în Cloverleaf Infrastructure pentru a accelera identificarea și pregătirea de amplasamente „shovel-ready” (gata de construit) pentru centre de date din SUA, într-un context în care accesul la energie și infrastructură devine principalul blocaj , potrivit Interesting Engineering . Parteneriatul mizează pe platforma NVIDIA DSX , care leagă încă din faza de proiectare cerințele de alimentare, răcire și calcul, pentru a reduce modificările costisitoare apărute târziu în construcție. Cloverleaf este un dezvoltator imobiliar fondat în 2024, care spune că a construit o „conductă” de proiecte în America de Nord și a livrat dezvoltări la scară de gigawați. Investiția NVIDIA, de tip minoritar, ar urma să susțină extinderea acestor proiecte și să ajute clienții și partenerii din utilități (companii de electricitate) să răspundă cererii în creștere pentru „accelerated computing” – infrastructură de calcul bazată pe procesoare specializate (precum GPU-uri), folosită intens în aplicații de inteligență artificială. De ce contează: energia și răcirea ajung să dicteze ritmul noilor centre de date Publicația notează că, pe măsură ce sarcinile de calcul devin mai mari, simpla disponibilitate a terenului nu mai este suficientă: un amplasament poate avea spațiu, dar să nu aibă capacitate în rețea, resurse de răcire sau alte elemente critice pentru operare. NVIDIA descrie nevoia de situri „powered, shovel-ready” ca fiind tot mai presantă, pe fondul creșterii cererii de calcul. În acest context, Cloverleaf ar urma să lucreze cu clienți și utilități pentru a dezvolta situri care pot susține facilități mari de calcul, iar compania afirmă că proiectele sunt gândite să ofere infrastructură alimentată „curat”, ținând cont de sistemele energetice locale, resursele naturale și comunitățile din jur. Ce aduce NVIDIA DSX în proiectare și operare Elementul operațional central al parteneriatului este utilizarea platformei NVIDIA DSX pentru a evalua împreună, mai devreme în procesul de design, cerințele de: amplasament și infrastructură de energie; răcire; capacitate de calcul; proiectare a facilității (clădire, echipamente, integrare). Ideea este ca dezvoltatorii să poată identifica din timp constrângerile de infrastructură, înainte de începerea construcției, și să compare compromisuri între opțiuni (de exemplu, o decizie privind capacitatea de calcul poate crește cererea de electricitate și răcire, influențând la rândul ei locația și designul). După punerea în funcțiune, NVIDIA susține că infrastructura și software-ul DSX pot ajuta la optimizarea consumului de energie și a capacității de calcul, cu obiectivul de a utiliza mai eficient fiecare megawatt disponibil. Declarațiile companiilor și implicația mai largă Nico Caprez, vicepreședinte pentru creșterea infrastructurii globale de AI la NVIDIA, a descris „fabricile de AI” drept infrastructura „erei inteligenței”, cu terenul și energia ca fundație. La rândul său, David Berry, cofondator și CEO al Cloverleaf, a legat creșterea cererii de infrastructură digitală de oportunități de dezvoltare economică pentru comunități din SUA. În ansamblu, acordul este prezentat ca parte a unei schimbări mai ample în dezvoltarea centrelor de date: alegerea amplasamentului devine o decizie integrată, în care accesul la rețea, răcirea, capacitatea de calcul și designul facilității trebuie planificate ca un singur sistem. Interesting Engineering nu oferă valoarea investiției și nici un calendar de implementare, astfel că ritmul concret al extinderii rămâne neprecizat. [...]
Better , compania americană de credite ipotecare, a pierdut masiv din valoare și rămâne sub presiune pe bursă , în timp ce fostul CEO Vishal Garg încearcă să revină la conducere cu o ofertă simbolică de 1 dolar pe an, potrivit Libertatea , care citează CNN. Miza nu este doar o dispută de management, ci controlul unei companii care a trecut de la o evaluare de miliarde la câteva sute de milioane de dolari. Prăbușire de evaluare și scădere abruptă a veniturilor Better a ajuns, în perioada de boom a refinanțărilor din pandemie (când dobânzile ipotecare din SUA coborâseră sub 3%), la o evaluare de aproximativ 8 miliarde de dolari. În prezent, valoarea de piață este de aproximativ 300 de milioane de dolari, conform aceleiași surse. Declinul se vede și în venituri: vânzările anuale au coborât de la aproximativ 1,5 miliarde de dolari în 2021 la 70 de milioane de dolari în 2023. Tot în 2023, după fuziunea prin care Better a ajuns pe bursă, acțiunile au scăzut cu 93%, iar compania a continuat să înregistreze pierderi. Schimbare rapidă de conducere și reacția pieței Garg, care a condus Better aproape 10 ani, a fost înlocuit de Daniel Lewis, numit director general interimar. Potrivit CNN, Lewis a intrat în consiliul de administrație pe 27 iulie 2026, iar la o săptămână după aceea Garg nu mai era CEO. După preluarea conducerii de către Lewis, acțiunile Better au mai scăzut cu aproximativ 45%, iar înainte de anunțul plecării lui Garg titlurile pierduseră deja peste 16% de la începutul anului, mai notează CNN. Argumentul lui Garg: costuri mai mici, „aproape de profit” Garg susține că Better era „aproape de profitabilitate” și afirmă că pentru 2026 estimează vânzări de aproximativ 200 de milioane de dolari. În strategia de reducere a cheltuielilor, compania a folosit modele de inteligență artificială (software care automatizează sarcini pe baza datelor) pentru procesarea creditelor ipotecare; Garg spune că productivitatea s-a dublat, iar costurile de acordare a creditelor au scăzut cu 50%. Better a încheiat și un parteneriat cu Neo Home Loans. CNN mai notează că Intuit, Coinbase și OpenAI au încheiat în acest an parteneriate cu Better pentru servicii ipotecare, iar compania și-a extins și activitatea de creditare garantată cu valoarea locuințelor. Oferta de „1 dolar pe an” și lupta pentru control Pentru a fi reinstalat, Garg spune că este dispus să lucreze pentru un salariu de 1 dolar pe an până când compania revine pe profit, după care ar fi pregătit să predea din nou funcția. Fostul CEO afirmă că a rămas membru în consiliul de administrație și că, împreună cu un grup de investitori vechi care dețin acțiuni din clasa B (cu drepturi speciale de vot), ar avea suficientă putere pentru a câștiga disputa. El a angajat un avocat și a trimis consiliului o scrisoare oficială prin care cere reinstalarea. „Suntem aproape de profitabilitate”, a spus el. Better și Daniel Lewis nu au răspuns solicitării CNN de a comenta acuzațiile lui Garg. Lewis a transmis însă, într-un mesaj pe X, că Garg a avut un rol decisiv în construirea Better și că merită respect pentru ceea ce a creat. Context: episodul care i-a definit reputația Garg a devenit cunoscut după ce, în decembrie 2021, a concediat aproximativ 900 de angajați într-o ședință pe Zoom, episod care a generat critici puternice și a rămas asociat cu numele său. Garg a recunoscut pentru CNN că momentul îl va urmări probabil mult timp. [...]
După valul de caniculă , începutul săptămânii viitoare aduce răcorire și ploi în unele zone , potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie pentru intervalul 24 august–21 septembrie 2026, prezentată de Libertatea . Pentru activitățile economice sensibile la vreme (agricultură, construcții, transport), schimbarea de regim meteo înseamnă o probabilitate mai mare de întreruperi punctuale și o planificare mai atentă la nivel regional. 24–31 august: ploi peste normal la munte, deficit în vest și nord-vest În săptămâna 24–31 august, ANM estimează o temperatură medie a aerului mai ridicată decât normalul climatologic în regiunile vestice, ușor mai coborâtă în est și sud-est și apropiată de mediile perioadei în restul țării. La precipitații, prognoza indică: cantități excedentare în zona Carpaților Orientali și Meridionali; cantități deficitare în vestul și nord-vestul țării; valori aproape de normal în rest. 31 august–7 septembrie: temperaturi mai ridicate în mai multe regiuni, ploi mai puține în sud-vest Pentru intervalul 31 august–7 septembrie, mediile termice sunt prognozate peste normal în vest, sud-vest, nord și centru, în timp ce în restul teritoriului regimul termic ar urma să fie în limite normale. Regimul pluviometric este estimat deficitar în sud-vest , iar în restul țării apropiat de normal . 7–14 septembrie: deficit de ploi în sud, temperaturi ușor peste medie în vest și centru În săptămâna 7–14 septembrie, mediile valorilor termice ar urma să fie ușor mai ridicate decât cele specifice perioadei în vest, sud-vest, nord și centru, iar în restul țării în jurul mediilor multianuale, potrivit reprezentanților ANM. Precipitațiile sunt prognozate în general deficitare în regiunile sudice , cu valori apropiate de mediile multianuale în rest. 14–21 septembrie: mai cald decât normal în cea mai mare parte a țării Pentru intervalul 14–21 septembrie, ANM anticipează o temperatură medie a aerului mai ridicată decât normalul climatologic în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații ar urma să fie în general apropiate de normal în majoritatea regiunilor, cu posibil un ușor deficit în vest și nord-vest. De ce contează După episoadele de caniculă, trecerea la un regim cu răcorire și ploi în unele zone poate influența direct ritmul lucrărilor în aer liber și al activităților sezoniere, mai ales acolo unde prognoza indică excedent de precipitații (zona montană) sau, dimpotrivă, deficit (vest și nord-vest). ANM a publicat prognoza vineri, pentru perioada 24 august–21 septembrie 2026. [...]
