Știri
Știri din categoria Diverse
NATO își reafirmă angajamentul de apărare colectivă, iar mesajul transmis public către Moscova ridică miza de securitate în regiune, cu efect direct asupra riscului geopolitic pe care îl prețuiesc piețele și companiile, potrivit Libertatea. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat înaintea Summitului NATO de la Ankara că NATO „va apăra fiecare centimetru” al teritoriului său și a avertizat Rusia: „Nu vă puneți cu noi, nu vă jucați cu noi”.
Rutte a argumentat că NATO „servește intereselor Statelor Unite” inclusiv prin prevenirea apropierii submarinelor nucleare ruse de coastele americane și a legat securitatea SUA de un „Atlantic, o Europă și o regiune arctică sigure”. În acest context, el a vorbit despre „un angajament deplin față de NATO”.
„Mesajul meu este că această alianță, formată din un miliard de oameni care trăiesc în Europa, în Canada și în Statele Unite, va apăra fiecare centimetru al teritoriului nostru.”
În declarațiile citate, Rutte a insistat că NATO este „o alianță defensivă” și că nu va ataca „niciodată pe nimeni”, dar își va apăra „modul de viață, democrațiile și teritoriul”. În același pasaj a transmis avertismentul direct către Rusia condusă de Vladimir Putin.
„Nu puteți învinge NATO. Suntem o alianță defensivă și nu vom ataca niciodată pe nimeni. Dar ne vom apăra modul de viață, democrațiile și teritoriul. Așa că nu vă puneți cu noi, nu vă jucați cu noi.”
Declarațiile au fost făcute înaintea Summitului NATO de la Ankara, unde, potrivit articolului, printre priorități se află războiul din Ucraina și sprijinul pentru țara condusă de Volodimir Zelenski.
În paralel, Moscova a transmis că urmărește „cu atenție” ce se întâmplă la Ankara și că solicitările Ucrainei pentru armament suplimentar nu vor împiedica Rusia să își atingă obiectivele „operațiunii militare speciale”. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că războiul s-ar opri imediat dacă Ucraina „dă dovadă de bunăvoință” și este pregătită să ia „deciziile importante” pe care „trebuie să le ia”.
Libertatea amintește și o declarație a președintelui american Donald Trump, care s-a spus „foarte dezamăgit” de atitudinea NATO în războiul pe care SUA l-a lansat alături de Israel împotriva Iranului pe 28 februarie. Trump a afirmat că, dacă summitul nu ar fi avut loc în Turcia, „este posibil să nu fi venit”, declarație făcută în prezența președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
Recomandate
Mesajul șefului NATO validează reacția militară a SUA și ridică miza politică a armistițiului cu Iranul , într-un moment în care coeziunea Alianței este pusă sub presiune de nemulțumirile publice ale președintelui american față de sprijinul aliaților, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la sosirea la summitul liderilor NATO de la Ankara că recentele atacuri ale SUA asupra Iranului au fost „absolut necesare”, argumentând că Iranul ar fi încălcat armistițiul. În acest context, Rutte a spus că este „crucial” ca forțele americane să reacționeze atunci când un armistițiu este încălcat. „Au fost absolut necesare pentru că atunci când ai un armistițiu și Iranul încalcă acest armisițiu, am văzut ce s-a întâmplat ieri, cred că e crucial ca forțele americane să reacționeze.” Presiune pe unitatea NATO, pe fondul criticilor lui Trump În același timp, Rutte a încercat să limiteze impactul politic al criticilor venite de la Washington, afirmând că dezamăgirea exprimată de Donald Trump față de aliații NATO pentru lipsa sprijinului militar în războiul declanșat împotriva Iranului se referă la „cazuri izolate”, potrivit EFE. Trump a declarat marți, la sosirea la Ankara, că este „foarte dezamăgit” de NATO și a reluat ideea că SUA „nu au fost tratate bine” după acțiunile din Iran, insistând că aliații nu au oferit sprijin. Tot el a pus sub semnul întrebării raportul cost–beneficiu al investițiilor americane în NATO și a vorbit despre un „test” al disponibilității aliaților de a fi alături de SUA „la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. De ce contează Poziționarea publică a secretarului general al NATO în favoarea reacției americane mută discuția de la oportunitatea atacurilor la condițiile de funcționare ale unui armistițiu și la credibilitatea descurajării (capacitatea de a preveni încălcări prin amenințarea unei reacții ferme). În paralel, mesajele lui Trump mențin presiunea asupra solidarității interne a Alianței, chiar în timpul summitului de la Ankara. Rutte a reiterat ideea că, în cazul încălcării armistițiului, reacția SUA trebuie să fie „cu fermitate”, declarație atribuită de Digi24 agenției Reuters. [...]
Disputa SUA–Europa pe „costul” războiului cu Iranul se mută în logistică , după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte , a susținut că operațiunea americană a depins masiv de infrastructura europeană, inclusiv de aeroporturi și baze, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: cine a făcut posibilă desfășurarea rapidă a forței și, implicit, cine își asumă riscurile și constrângerile interne. În marja summitului NATO de la Ankara, Rutte l-a contrazis pe președintele SUA, Donald Trump, în fața jurnaliștilor, argumentând că Europa „a servit drept o platformă vastă de proiectare a puterii” pentru Statele Unite în cadrul operațiunii „Epic Fury”. El a invocat un volum de „5.000 de misiuni aeriene” care ar fi pornit de pe aeroporturi europene în sprijinul operațiunii. Un exemplu concret menționat de Rutte a fost România: potrivit acestuia, traficul comercial ar fi fost redirecționat pe aeroportul București , pentru a face loc aviației americane, iar aeroportul ar fi fost închis traficului comercial „timp de câteva zile” din același motiv. Contre pe accesul la baze și „fricțiunile” cu aliații Trump a respins ideea unui sprijin fără rezerve din partea aliaților, indicând dificultăți în obținerea accesului la anumite facilități militare. În dialogul redat de Digi24, el a afirmat că Regatul Unit „nu ne-ar fi permis să folosim baza respectivă timp de două săptămâni” și că „situația din Italia a fost foarte dificilă” în privința bazelor, menționând și „alte câteva țări”. Rutte a admis existența unor probleme punctuale, dar a insistat asupra imaginii de ansamblu, revenind la cifra de „5.000 de misiuni” ca indicator al sprijinului operațional oferit de statele europene. De ce contează: sprijinul „invizibil” care blochează infrastructură civilă Schimbul de replici scoate în prim-plan un tip de contribuție mai greu de cuantificat politic, dar cu efect direct: folosirea infrastructurii europene pentru operațiuni militare americane poate însemna restricții temporare pentru traficul civil și presiune pe capacități logistice (aeroporturi, baze, rute). În acest context, disputa nu este doar una de mesaj, ci și de precedent: dacă astfel de operațiuni devin recurente, statele europene pot fi împinse să-și definească mai strict condițiile de acces și compensare, inclusiv pentru situații în care infrastructura civilă este afectată. [...]
Donald Trump a declarat că armistițiul și memorandumul de înțelegere cu Iranul s-au încheiat , o poziție care ridică din nou riscul de escaladare militară într-o zonă-cheie pentru transportul de energie și, implicit, pentru volatilitatea prețurilor la petrol, potrivit Libertatea . Întrebat dacă armistițiul și acordul interimar au luat sfârșit după ultimele atacuri, președintele SUA a răspuns afirmativ și a spus că „nu mai vrea să aibă de-a face” cu Teheranul. În același context, Trump a folosit un limbaj dur la adresa conducerii iraniene și a susținut că, dacă Iranul ar avea o armă nucleară, „ar folosi-o”. Deși a afirmat că va permite negociatorilor americani să continue discuțiile cu omologii lor, Trump a transmis că nu îl interesează reluarea negocierilor și a caracterizat dialogul drept inutil, susținând că iranienii „își pierd timpul”. Atacuri și reacția NATO, pe fondul tensiunilor din Ankara Trump a făcut declarațiile înaintea unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Ankara, în marja summitului Alianței. În relatarea citată de Libertatea , președintele SUA a invocat atacuri asupra unor „oameni foarte periculoși din Iran” și a spus că, după ce iranienii ar fi tras cu rachete asupra navelor, SUA au răspuns cu lovituri „foarte tare” în noaptea precedentă. În același cadru, Rutte a calificat atacurile SUA asupra Iranului drept „absolut necesare” și a spus că încălcările armistițiului de către Iran au făcut „crucială” reacția americană. Ce lipsește din acest moment: poziția Iranului Iranul nu a comentat, până la momentul relatării, dacă consideră că armistițiul sau acordul interimar dintre cele două părți s-au încheiat. Această lipsă de claritate lasă deschisă întrebarea dacă urmează o reluare a atacurilor sau o reconfigurare a canalelor de negociere, în condițiile în care Trump a indicat public că, din perspectiva sa, „s-a terminat”. [...]
Revenirea lui Trump la ideea „preluării” Groenlandei reaprinde un risc de tensiune în NATO , chiar în debutul summitului din Turcia, cu potențiale consecințe asupra coeziunii alianței și a priorităților de apărare în Arctica, potrivit Bild . La Ankara, în marja reuniunii, președintele SUA Donald Trump a reiterat că „ Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, declarație făcută în timpul unei întâlniri cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Publicația notează că Trump nu a anunțat pași concreți și nici nu a formulat amenințări noi, dar a transmis că nu renunță la obiectiv. Mesaj dublu către aliați: Groenlanda și retragerea trupelor În același context, Trump a reluat și avertismentul către aliații europeni că SUA „ar putea să-și retragă toți soldații din Europa”, fără a face însă o anunțare formală. Totodată, el a criticat politicile europene privind imigrația și energia, susținând că Europa „este un loc complet diferit” față de acum 20 de ani și că, dacă europenii „nu sunt atenți”, „nu va mai exista Europa”. „Singura soluție”: achiziția Groenlandei, în logica apărării NATO Bild relatează că, în weekend, un oficial american de rang înalt a indicat că Washingtonul continuă să susțină ideea unei preluări a Groenlandei, argumentând că aceasta ar fi „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO legate de insulă. Oficialul a invocat „activități navale intense” în jurul Groenlandei și a spus că, „până acum”, SUA văd drept „singura soluție” achiziția insulei, menționând că sunt analizate și alte opțiuni, fără detalii. Context: disputa cu Danemarca și miza arctică Trump mai lansase la începutul anului revendicări privind Groenlanda, stârnind reacții internaționale, justificând demersul prin importanța strategică a insulei și prin necesitatea de a o proteja de Rusia și China. Potrivit publicației, el a renunțat ulterior la unele amenințări anterioare, inclusiv la ideea folosirii forței milititare sau a presiunii prin taxe vamale asupra statelor europene, însă își menține obiectivul. Germania raportează cheltuieli record pentru apărare În paralel cu criticile lui Trump, Germania a raportat NATO cheltuieli record pentru apărare: 124,7 miliarde euro pentru anul în curs, conform datelor alianței publicate la începutul summitului de la Ankara. Publicația notează că acest nivel duce cheltuielile militare germane la un nou maxim. [...]
Un paragraf din declarația finală a summitului NATO ar urma să fixeze reguli pentru piața transatlantică de apărare , cu efect direct asupra modului în care Europa își dezvoltă industria militară și asupra accesului companiilor americane la contracte europene, potrivit Digi24 , care îl citează pe Mircea Geoană , fost secretar general adjunct al NATO. Geoană spune că, din draftul pe care l-a văzut, comunicatul final va pune accent pe „unitate transatlantică” și pe „reechilibrarea relației transatlantice”, într-un context în care SUA cer Europei să-și asume mai mult din efortul de apărare. În opinia sa, miza este ca această „renegociere” să fie făcută „împreună”, ordonat și cu un calendar previzibil, astfel încât aliații europeni și Canada să poată lua măsuri în consecință. Miza economică: industria de apărare și accesul la contracte Punctul pe care Geoană îl numește „paragraf cheie” ar urma să vizeze „baza industrială și de apărare transatlantică”. El descrie ideea ca pe o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare „decuplată” de americani și, în același timp, ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa. „Va fi acolo o chestiune legată de baza industrială și de apărare transatlantică, de fapt o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare decuplată de americani și ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa, care este mare și importantă și cu mulți bani”, a spus Geoană. Din această perspectivă, mesajul din declarația finală poate conta nu doar politic, ci și operațional pentru companiile din apărare: stabilește direcția de politică industrială și de achiziții (cine poate participa, în ce condiții și cu ce priorități) într-o piață pe care Geoană o descrie ca fiind „mare” și „cu mulți bani”, fără a oferi însă cifre. Cheltuieli mai mari, dar întrebarea rămâne: capacitate fiscală și eficiența investițiilor Geoană a comentat și angajamentul statelor NATO de a crește alocarea pentru apărare la 5% din PIB, cu un „orizont de timp” până în 2035. El a indicat două întrebări: dacă există capacitate fiscală și politică pentru a susține trendul și dacă banii vor fi investiți în capabilitățile necesare, având în vedere că „definiția războiului” se schimbă pe baza lecțiilor din Ucraina și Iran. România și prezența americană: mesaj de continuitate Pe fondul discuțiilor despre reechilibrarea contribuțiilor în NATO, Geoană afirmă că România „nu trebuie să se teamă” de o retragere a trupelor americane și invocă sprijinul acordat de București Washingtonului, inclusiv în episodul legat de Iran. În același registru, el spune că baza de la Mihail Kogălniceanu este „mai importantă decât oricând” și vede „optimist” rolul strategic al României în noua ecuație. În ansamblu, Geoană anticipează un semnal public de unitate la finalul summitului, chiar dacă discuțiile private pot fi mai tensionate, mai ales în contextul declarațiilor recente ale președintelui Donald Trump. [...]
România și Regatul Unit au convenit să continue cooperarea de securitate pe Flancul Estic , după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și premierul britanic Keir Starmer , desfășurată în marja Summitului NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Miza imediată este menținerea și întărirea posturii de descurajare a Alianței în regiune, într-un context în care statele de pe flancul estic cer angajamente operaționale mai vizibile din partea aliaților. Întâlnirea a vizat „cooperarea în domeniul securității” și „consolidarea descurajării pe Flancul Estic al NATO”, conform mesajelor publice transmise de șeful statului. Nicușor Dan a descris discuția drept una „foarte bună” și a încadrat relația bilaterală în parteneriatul strategic dintre România și Regatul Unit, cu interese de securitate „convergente”. Componenta operațională: poliția aeriană în România Un element concret menționat de președinte a fost participarea Regatului Unit la misiunea de poliție aeriană din România, pentru care i-a mulțumit premierului britanic. În termeni practici, astfel de misiuni înseamnă prezență aliată și capabilități de reacție rapidă în spațiul aerian, cu efect direct asupra posturii de apărare și descurajare. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile publicate nu rezultă dacă cei doi lideri au agreat măsuri noi, un calendar sau o extindere a contribuției britanice; mesajele se referă la continuarea cooperării și la rolul deja existent al Regatului Unit în misiunea de poliție aeriană. Următoarele detalii relevante ar depinde de eventuale decizii sau comunicări ulterioare în cadrul Summitului NATO de la Ankara. [...]
