Știri
Știri din categoria Diverse
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării competența ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, pe fondul discuțiilor despre securitatea Neptun Deep, într-o intervenție la Digi 24 relatată de Libertatea. Miza depășește schimbul de replici: fostul președinte leagă direct comunicarea publică a ministrului de modul în care România își gestionează responsabilitățile de apărare în zona economică exclusivă din Marea Neagră.
Băsescu susține că ministrul Apărării ar trebui să fie mai rezervat când se pronunță pe teme pe care „nu le știe”, argumentând că domeniul apărării presupune complexitate și „extrem de multă diplomație”, inclusiv relații între șefii armatelor din state aliate și din afara NATO.
În acest context, fostul președinte îl atacă direct pe Radu Miruță, afirmând că „nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate”, declarație făcută la Digi 24.
În discuțiile despre protejarea platformei Neptun Deep, Băsescu afirmă că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu poate fi invocat pentru zona economică exclusivă, deoarece aceasta nu este teritoriu suveran.
„Suveranitatea se termină la limita apelor teritoriale.”
Din această premisă, el concluzionează că România trebuie să-și asigure resurse militare care să permită protejarea intereselor în zona economică exclusivă, iar „România este primul responsabil” pentru securitatea platformei Neptun Deep și a altor platforme de prospecțiune din zonă.
Referitor la incidentul recent în care Armata Română a distrus o dronă marină în apropierea platformei Neptun Deep, Băsescu spune că acțiunea a fost coordonată de România, nu de NATO, tocmai din rațiuni legate de responsabilitatea națională în astfel de situații.
Totodată, el cere prudență în comunicare și contestă unele afirmații vehiculate public despre incident, susținând că „cert este că drona era o dronă în derivă” și că nu ar fi fost „dirijată către platformă”, ci ar fi ajuns necontrolat în apropiere.
Recomandate
România a activat canalele NATO după incidentul cu drona de la Neptun Deep , într-un demers cu miză de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, spune că aliații au fost informați despre incidentele legate de drone și că România, împreună cu partenerii, va continua măsurile de protecție „în aer, pe apă și pe teritoriul nostru”. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, parte a proiectului Neptun Deep. Conform relatării, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost mobilizate de urgență după detectarea unei drone maritime. „Locaţia se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine la est de oraşul Constanţa. Un avion F-16 al Forţelor Aeriene Române a atacat ţinta cu tunul de bord, lovind-o cu succes. Drona, care transporta explozivi, a fost ulterior distrusă complet de o echipă EOD a Pazei de Coastă a României.” MAE arată că, prin canalul de consultare de urgență cu Ucraina, s-a stabilit că nu a fost vorba despre „o navă fără pilot ucraineană”. În același mesaj, ministerul reiterează importanța protejării infrastructurii maritime în Marea Neagră și leagă riscurile de „războiul ilegal de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei, despre care afirmă că afectează securitatea regională și încalcă obligații din dreptul internațional și convenții privind Marea Neagră. Ce s-a întâmplat operațional, potrivit autorităților Din informațiile prezentate: două avioane F-16 au fost trimise către zona în care a fost detectată drona maritimă; un F-16 a lovit ținta cu tunul de bord; distrugerea completă a fost realizată ulterior de o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Pazei de Coastă; Ministerul Apărării a indicat că drona era „în derivă”. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis că a primit „confirmarea oficială” că drona nu este de proveniență ucraineană. Digi24 notează și o nuanță importantă: Miruță a eliminat inițial dintr-o postare informația că drona era încărcată cu explozibil, apoi a revenit cu un „update” în care a afirmat că a fost o singură dronă și că aceasta avea explozibil. De ce contează: protecția infrastructurii și extinderea cooperării în Marea Neagră Din perspectiva MAE, incidentul întărește argumentul pentru măsuri suplimentare de securitate în regiune. Oana Țoiu afirmă că, pe fondul „riscurilor crescânde”, România și partenerii aliați din regiune și-au extins cooperarea în Marea Neagră, inclusiv pentru operațiuni de deminare și pentru protecția infrastructurii maritime. În plan politic, președintele Nicușor Dan a felicitat Armata Română și piloții celor două avioane F-16 pentru intervenție și a condamnat intensificarea unor astfel de incidente, atribuite Federației Ruse. Separat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o „campanie de amenințări din ce în ce mai intensă”, care ar urmări să divizeze Uniunea, conform aceleiași surse. [...]
Protecția Neptun Deep rămâne într-o „zonă gri” legislativă, iar incidentul cu drona indică un test operațional al apărării României la Marea Neagră, în condițiile în care responsabilitățile între instituții și operator sunt încă neclar delimitate, potrivit Digi24 . Generalul în retragere Virgil Bălăceanu afirmă că drona maritimă rusească ajunsă la câteva sute de metri de Neptun Deep este puțin probabil să fi putut produce daune semnificative platformei dacă ar fi explodat suficient de aproape, invocând dimensiunile reduse ale aparatului și, implicit, o cantitate mai mică de explozibil. În evaluarea sa, operațiunea „pare mai degrabă un test” și nu o încercare optimizată de lovire a unei ținte de acest tip. În același timp, Bălăceanu avertizează că România nu ar trebui să excludă scenarii viitoare de tip „sub steag fals” (operațiuni atribuite altcuiva pentru a crea confuzie), indicând drept exemple de ținte vulnerabile Portul Giurgiulești și platforma Neptun Deep. El susține că astfel de acțiuni ar putea lua forma unor „acțiuni hibride” în aceste puncte. De ce contează: lipsa unei legi pentru drone maritime complică reacția și comanda Punctul central al analizei este nevoia „urgentă” de legislație dedicată dronelor maritime, similară celei privind combaterea aeronavelor cu și fără pilot care intră neautorizat în spațiul aerian al României. În forma descrisă, problema nu este doar tehnică, ci de comandă și responsabilitate: cine coordonează efectiv protecția unei infrastructuri energetice aflate în zona economică exclusivă, unde cadrul juridic și atribuțiile instituționale sunt mai complicate. Bălăceanu spune că legea ar trebui să clarifice explicit: combaterea dronelor maritime sau a altor nave, cu sau fără echipaj, care intră neautorizat în apele teritoriale; responsabilitățile privind securitatea și protecția platformelor, cu accent pe Neptun Alpha (denumirea oficială a platformei de producție din proiectul Neptun Deep); existența unui singur responsabil de coordonare, nu „mai mulți responsabili” fără o linie de comandă unică. Componenta operațională: reacție rapidă și cooperare regională Fostul comandant militar apreciază intervenția pilotului de F-16 care a lovit drona, descriind execuția ca fiind „ca în poligon” și detaliind dificultatea detectării unei ținte la nivelul apei și folosirea sistemului de ochire și a tunului de bord. În plan mai larg, el aduce în discuție extinderea misiunii Grupării Navale de Luptă împotriva Minelor pentru protecția infrastructurii subacvatice și susține că România și Turcia au interese comune la Marea Neagră, ceea ce ar impune o cooperare mai bună. Textul sursă nu oferă însă detalii complete despre forma concretă a acestei cooperări sau despre pașii instituționali următori, fragmentul fiind întrerupt. [...]
Incidentul cu drona de lângă Neptun Deep a fost folosit de Comisia Europeană pentru a susține accelerarea investițiilor în apărare , în contextul în care amenințările la adresa statelor membre „se intensifică”, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a legat public incidentul din Marea Neagră de ceea ce numește „război hibrid” și de nevoia UE de a-și consolida capacitatea de descurajare. Von der Leyen a transmis pe rețeaua X că România a distrus o dronă navală care transporta explozivi în apropierea platformei „Neptun Deep”, în Marea Neagră. În interpretarea șefei Comisiei, episodul se înscrie într-o „campanie de amenințări” menită să creeze teamă și să afecteze unitatea europeană. „Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă, care îi neliniștește pe cetățenii noștri și urmărește să divizeze Uniunea noastră.” Ce s-a întâmplat, pe scurt, în Zona Economică Exclusivă Declarațiile vin după intervenția a două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române asupra unei drone maritime aflate în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine (circa 148 km) est de Constanța. Conform informațiilor prezentate, una dintre aeronave a deschis focul cu tunul de bord, iar drona a fost lovită. Miza pentru UE: justificarea unei agende de apărare cu finanțare masivă În același mesaj, von der Leyen a conectat incidentul de la Marea Neagră la agenda europeană de consolidare a apărării, susținând că menținerea păcii presupune și capacitatea de a „descuraja provocările și agresiunile”. „Misiunea fondatoare a Uniunii noastre este de a menține pacea. Astăzi, aceasta înseamnă și să avem capacitatea de a descuraja provocările și agresiunile.” Șefa Comisiei a indicat că agenda „Readiness 2030” ar urma să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei) pentru apărare. Totodată, a menționat Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și programul „Eastern Flank Watch”, prin care Bruxelles-ul urmărește creșterea producției europene de echipamente și dezvoltarea capacităților necesare statelor membre. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, alocări pe țări sau mecanismul exact de finanțare, rămâne de urmărit cum se vor traduce aceste inițiative în proiecte concrete și achiziții pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România. [...]
China mizează pe controlul mineralelor critice ca scut economic în fața amenințărilor lansate de Donald Trump privind sancționarea țărilor care fac afaceri cu Iranul, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Beijingul consideră că are pârghii de răspuns care pot lovi direct companii americane, inclusiv din industria de apărare, într-un moment în care stocurile SUA ar fi fost erodate de război. China este prezentată drept cel mai mare partener comercial al Iranului și, de decenii, a ocolit sancțiunile occidentale pe petrolul iranian, cumpărând până la 90% din exporturile Teheranului. În paralel, a furnizat Iranului tehnologie și materii prime pentru dezvoltarea unui arsenal de rachete și drone, notează The New York Times , citat de Digi24. Pârghia Beijingului: mineralele esențiale Unul dintre motivele centrale pentru care presiunea americană „s-ar putea întoarce” împotriva Washingtonului este capacitatea Chinei de a întrerupe aprovizionarea cu minerale esențiale pentru companiile americane. Analiza amintește că Beijingul a folosit deja această pârghie anul trecut, când ar fi forțat o pauză într-un război comercial dur prin oprirea exporturilor de astfel de minerale, iar această rezistență „s-a menținut în mare măsură”. În acest context, amenințarea lui Trump de a impune „consecințe economice enorme” țărilor care fac afaceri cu Teheranul ridică semne de întrebare asupra durabilității armistițiului comercial, cu aproape o lună înainte de vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington, prima din 2015 încoace. Ce a transmis Washingtonul și cum a răspuns Beijingul Donald Trump a promis, într-o postare pe rețelele sociale, o „Ziua Z economică” pentru Iran și sancționarea statelor care oferă „sprijin vital” Teheranului. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a sugerat că ar fi în interesul Chinei să coopereze și a anunțat o conferință de presă luni, pentru detalii despre cum ar urma să fie exercitată presiunea. De partea cealaltă, Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, a declarat că Beijingul se opune sancțiunilor unilaterale și că presiunea nu va rezolva criza din Iran. Analiza mai notează că Beijingul ar putea fi încurajat și de faptul că SUA își retrag din Pacific resurse militare pentru a susține operațiunile din Orientul Mijlociu, fiind menționată mutarea portavionului „George Washington”. Unde ar putea lovi SUA: petrolul iranian către „teapots” Nu este clar, potrivit materialului, cum ar putea administrația Trump să determine China să-și reducă relațiile comerciale cu Iranul. O opțiune discutată este perturbarea fluxului de petrol iranian către China, care ar trece adesea prin rafinării chineze mici și independente („teapots”). Aceste rafinării sunt descrise ca fiind mai puțin expuse sancțiunilor americane, deoarece sunt, de regulă, deconectate de la sistemul financiar global. SUA ar putea încerca: interceptări mai agresive ale navelor care transportă petrol iranian către aceste rafinării; supraveghere sporită a băncilor care ar ajuta Iranul să „spele” yuanii primiți ca plată. În paralel, China și-ar fi constituit rezerve de petrol pentru câteva luni și și-ar fi intensificat achizițiile din Rusia, pentru a compensa eventuale reduceri ale fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz . Limitarea accesului la petrol iranian mai ieftin ar putea împinge Beijingul spre alte surse, cu un posibil efect de creștere a prețurilor globale la petrol, mai arată analiza. „Statele Unite nu sunt un tigru de hârtie. Pot mușca și pot provoca sângerări.” Totuși, același expert citat avertizează că o escaladare ar putea produce costuri și pentru SUA, ceea ce „nu servește intereselor niciuneia dintre cele două țări”. [...]
Deschiderea a încă două tronsoane din A3 până la final de an ar urma să mute o parte importantă din trafic de pe DN1 , una dintre cele mai aglomerate și periculoase șosele din țară, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: reducerea blocajelor și a timpilor de deplasare pe coridorul Cluj–Oradea, prin preluarea fluxurilor de pe drumul național. În 2026, primii kilometri de autostradă au fost deja inaugurați pe A3, pe 11 august, între Zimbor și Poarta Sălajului. Dacă „lucrurile merg ca la carte”, până la finalul anului ar urma să se deschidă încă două secțiuni: Chiribiș–Suplacu de Barcău (județul Bihor) și Nădășelu–Zimbor (județele Cluj și Sălaj). Conform materialului, aceste tronsoane sunt așteptate să preia „mare parte” din traficul de pe DN1. Stadiul lucrărilor și ce se întâmplă pe șantiere Pe tronsoanele din Bihor se lucrează „neîntrerupt”, iar una dintre lucrările-cheie este viaductul peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău, descris drept cea mai spectaculoasă lucrare de pe acest drum de mare viteză. Un reprezentant al constructorului indică un stadiu fizic de 85% și menționează lucrări de așternere a mixturii asfaltice (stratul de asfalt). Separat, există un segment de 30 km între Chiribiș și Biharia, unde lucrările sunt la 71% execuție și, potrivit constructorului, „puțin înainte de grafic”. Acest tronson ar putea fi gata la începutul anului viitor, chiar cu câteva luni înainte de termen, conform informațiilor prezentate. Conectivitatea pe coridorul Borș–Cluj și „veriga” lipsă CNAIR indică faptul că, odată realizate proiectele, s-ar putea circula „preponderent” pe Autostrada Transilvania de la Borș (frontiera cu Ungaria) până la Cluj. Declarația este condiționată de finalizarea lucrărilor. Singurul tronson lipsă menționat este Nușfalău–Poarta Sălajului, de aproximativ 40 km, care include tunelul Meseș — descris ca cel mai lung tunel rutier de autostradă din România, de aproape 3 km. Termenul de predare pentru acest segment este 2031. România are în prezent peste 1.400 km de șosele de mare viteză, potrivit aceleiași surse. [...]
Survolul american al strâmtorii Taiwan reafirmă libertatea de navigație într-un punct-cheie pentru comerțul global , într-un moment în care tensiunile dintre SUA și China rămân ridicate. Potrivit Digi24 , avioane ale marinei americane au survolat vineri strâmtoarea Taiwan ului, iar Flota a 7-a a transmis că operațiunea „demonstrează” angajamentul SUA pentru o regiune indo-pacifică „liberă și deschisă”. Flota a 7-a a precizat că zborurile au avut loc în spațiul aerian internațional și că operațiunile au fost desfășurate „în conformitate cu dreptul internațional”, cu obiectivul declarat de a apăra „drepturile și libertățile de navigație ale tuturor națiunilor”. Armata chineză a urmărit și a supravegheat avioanele în timpul survolului, potrivit cotidianului oficial chinez de limbă engleză The Global Times, care citează o sursă militară afirmând că „situația (era) sub control”, notează News.ro. De ce contează pentru economie și lanțuri de aprovizionare Strâmtoarea Taiwan este un coridor maritim și aerian sensibil, iar episoadele de acest tip sunt urmărite atent de companii și piețe din cauza riscului de escaladare într-o zonă relevantă pentru fluxurile comerciale din Asia. În același timp, astfel de misiuni au loc lunar, iar Beijingul le contestă în mod constant. Context diplomatic: întâlnire anunțată Xi–Trump Operațiunea are loc în contextul în care președintele chinez Xi Jinping urmează să se deplaseze luna viitoare în Statele Unite pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump, potrivit informațiilor citate de Digi24 din Reuters. [...]
