Știri
Știri din categoria Diverse
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării competența ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, pe fondul discuțiilor despre securitatea Neptun Deep, într-o intervenție la Digi 24 relatată de Libertatea. Miza depășește schimbul de replici: fostul președinte leagă direct comunicarea publică a ministrului de modul în care România își gestionează responsabilitățile de apărare în zona economică exclusivă din Marea Neagră.
Băsescu susține că ministrul Apărării ar trebui să fie mai rezervat când se pronunță pe teme pe care „nu le știe”, argumentând că domeniul apărării presupune complexitate și „extrem de multă diplomație”, inclusiv relații între șefii armatelor din state aliate și din afara NATO.
În acest context, fostul președinte îl atacă direct pe Radu Miruță, afirmând că „nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate”, declarație făcută la Digi 24.
În discuțiile despre protejarea platformei Neptun Deep, Băsescu afirmă că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu poate fi invocat pentru zona economică exclusivă, deoarece aceasta nu este teritoriu suveran.
„Suveranitatea se termină la limita apelor teritoriale.”
Din această premisă, el concluzionează că România trebuie să-și asigure resurse militare care să permită protejarea intereselor în zona economică exclusivă, iar „România este primul responsabil” pentru securitatea platformei Neptun Deep și a altor platforme de prospecțiune din zonă.
Referitor la incidentul recent în care Armata Română a distrus o dronă marină în apropierea platformei Neptun Deep, Băsescu spune că acțiunea a fost coordonată de România, nu de NATO, tocmai din rațiuni legate de responsabilitatea națională în astfel de situații.
Totodată, el cere prudență în comunicare și contestă unele afirmații vehiculate public despre incident, susținând că „cert este că drona era o dronă în derivă” și că nu ar fi fost „dirijată către platformă”, ci ar fi ajuns necontrolat în apropiere.
Recomandate
NATO pregătește în Polonia un exercițiu logistic pentru o posibilă misiune în Ucraina , un scenariu condiționat de un eventual acord de încetare a focului între Kiev și Moscova, potrivit Digi24 . Cel puțin 1.500 de militari din Marea Britanie, Franța și Germania ar urma să sosească în Polonia luna viitoare pentru a exersa operațiuni logistice și de coordonare, în pregătirea unei posibile desfășurări viitoare în Ucraina. Informația apare într-un raport al publicației britanice The Times , citat de agenția de presă de stat poloneză PAP. Miza operațională: logistica unei eventuale forțe de menținere a păcii Exercițiile vizează procesele logistice necesare unei astfel de misiuni, inclusiv livrarea către Ucraina de combustibil, alimente și alte provizii esențiale, precum și coordonarea între trupele aliate. În același timp, potrivit informațiilor citate, exercițiul ar avea și rol de descurajare în fața Rusiei, pe fondul temerilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele NATO. Context: „ Coaliția celor dispuși ” și opoziția Kremlinului Materialul The Times este plasat în contextul unei declarații făcute în iulie de premierul polonez Donald Tusk , care a spus că „Coaliția celor dispuși” – un grup de 40 de țări creat pentru coordonarea ajutorului și planificarea unor măsuri viitoare de securitate pentru Ucraina – va organiza în toamnă primele exerciții militare comune în Polonia. Tusk a mai afirmat că experiența Poloniei în sprijinirea Ucrainei va conta în cadrul acestor exerciții. Ideea unei forțe multinaționale de menținere a păcii în Ucraina, după un eventual acord de pace, este discutată de mai mult timp de Kiev și aliații săi. Kremlinul se opune, avertizând că trupele străine staționate în Ucraina ar fi considerate ținte militare legitime. [...]
Avertismentul premierului polonez indică un risc operațional direct pentru rutele logistice către Ucraina , în special pe frontiere și pe liniile feroviare folosite la transportul de gaze, petrol și alimente, potrivit Digi24 . Donald Tusk spune că Rusia ar putea escalada atacurile hibride împotriva Poloniei înainte de Ajunul Crăciunului (24 decembrie). Declarațiile au fost făcute vineri, la o conferință de presă după summitul Consiliului European de la Bruxelles, iar Tusk a avertizat că „iarna va fi extrem de dificilă”, pe fondul intensificării amenințărilor rusești la adresa Occidentului. Informația este relatată de TVP World , citată de Digi24. Unde vede Polonia vulnerabilități: frontiere și cale ferată Tusk a indicat că riscurile ar fi „deosebit de accentuate” de-a lungul frontierelor și al liniilor feroviare utilizate pentru transportul de provizii esențiale către Ucraina, inclusiv gaze, petrol și alimente. În acest context, premierul polonez a spus că Polonia ar trebui să se aștepte la o intensificare a tentativelor de sabotaj și a „provocărilor”, inclusiv la o scară mai mare decât până acum. „Ar trebui să ne așteptăm, așa cum am făcut-o până acum, dar la o scară mai mare, la tentative de sabotaj sau provocări în Polonia.” Context: alertă sporită în Europa și riscul de „testare” a NATO În ultimele luni, Europa a fost în alertă sporită după evaluări ale serviciilor de informații care au avertizat că Rusia ar putea „testa NATO” prin sabotaj, atacuri cibernetice, activități cu drone sau chiar o operațiune militară limitată. Polonia, aflată pe flancul estic al NATO, a raportat în ultimii ani o serie de incidente ostile suspectate a avea legătură cu Rusia, inclusiv incursiuni cu drone, incendieri ale unor obiective și sabotaj feroviar. Tusk a mai spus că amenințarea se extinde și asupra celor trei state baltice. [...]
PNL ia în calcul să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară , pe fondul avertismentelor că unele instituții publice sunt aproape de limita de funcționare, potrivit Stiri Pro TV . În stenograme din ședința Biroului Politic Național al PNL, Ilie Bolojan le-ar fi spus liberalilor că, strict politic, partidul nu ar avea interesul să susțină un Executiv dominat de PSD, dar că „responsabilitatea” ar impune încheierea provizoratului. În discuțiile interne, Bolojan ar fi invocat „constrângerile economice și bugetare” ale anului următor și a transmis că nu are „așteptări foarte mari” de la noul guvern. Totuși, liderul PNL a argumentat că România se află de peste cinci luni într-o perioadă de interimat, după demiterea guvernului condus de el prin moțiune de cenzură inițiată de PSD, iar atribuțiile limitate ale unui guvern interimar blochează decizii bugetare majore. Miza: rectificarea bugetară și funcționarea serviciilor publice Potrivit stenogramelor, Bolojan a avertizat că unele instituții au fonduri insuficiente pentru a-și continua activitatea până la finalul anului și că este nevoie de „cel puțin o rectificare bugetară serioasă”, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de un guvern interimar. În exemplificările din ședință, el a indicat presiuni în special în zona serviciilor medicale de urgență: unitatea de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca ar fi avut o alocare inițială de sub 5 milioane lei în 2026, față de peste 10 milioane lei în 2025; la Târgu Mureș, alocarea inițială ar fi fost de sub 4 milioane lei în 2026, comparativ cu 8 milioane lei în 2025. Bolojan a mai spus că unele unități ar fi primit aproximativ 30% din fondurile necesare pentru întreg anul și a avertizat că, fără rectificări, funcționarea „în condiții normale” până la sfârșitul anului ar putea deveni imposibilă. Pe lista problemelor menționate apar și Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, inclusiv din cauza scumpirii carburanților. Conform celor relatate în ședință, prețurile la combustibili ar fi crescut, în medie, cu 20–30% de la sfârșitul lunii februarie, accelerând consumarea bugetelor inițiale. „Nu e calcul politic, e responsabilitate” În stenograme, Bolojan formulează explicit dilema PNL: politic, partidul nu ar avea motive să voteze învestirea, dar menținerea interimatului ar prelungi blocajul administrativ și bugetar. „Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate” Tot în aceeași logică, el ar fi spus că, dacă PNL ar face „exclusiv un calcul strict politic”, nu ar trebui să voteze guvernul. Ce urmează: decizia PNL și votul din Parlament Ședința Biroului Politic Național al PNL a avut loc pentru stabilirea poziției față de Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, care urmează să ajungă la votul Parlamentului marți. În partid există poziții divergente: o parte dintre liberali ar prefera respingerea guvernului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin învestirea pentru a încheia criza politică. Înaintea ședinței, filiala PNL Iași a anunțat că nu susține învestirea și a cerut fie o majoritate „reformistă credibilă”, fie anticipate. Bolojan le-a reamintit colegilor că PNL are cea mai mare pondere dintre cele trei partide din guvernul interimar și, implicit, „principala responsabilitate” pentru această perioadă. [...]
Revenirea Rusiei în discuțiile financiare ale G20, la invitația SUA, riscă să adâncească falia transatlantică pe tema sancțiunilor și să complice coordonarea pe energie și comerț, potrivit Digi24 , care citează CNBC. Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov , a participat joi la reuniunea G20 de la Bangkok , a doua sa prezență fizică la acest format de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022. În delegația Rusiei a fost inclusă și viceguvernatoarea Băncii Rusiei, Elizaveta Danilova, conform unui plan de așezare la masă consultat de CNBC; participarea lui Siluanov a fost confirmată de o persoană familiarizată cu situația. Un detaliu cu încărcătură diplomatică: potrivit documentului, delegații ruși au fost așezați între Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite. În același timp, ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, figura ca participant. De ce contează: presiunea sancțiunilor și unitatea Occidentului Miza depășește protocolul. Revenirea Rusiei la masa discuțiilor „pune la încercare” cât de mult poate Washingtonul să reducă presiunea asupra Moscovei fără să se rupă de aliații europeni, în condițiile în care SUA dețin președinția G20 în acest an și au readus Rusia în discuțiile financiare după ani de izolare. În acest context, administrația Trump ar fi propus un acord pentru ridicarea temporară a sancțiunilor asupra importurilor de motorină din Rusia până în aprilie, ceea ce a atras critici din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a aliaților europeni. Valdis Dombrovskis a declarat miercuri pentru CNBC că „acum nu este momentul să se relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei”. Reacția Europei și blocajul din G20 Tensiunile cu europenii nu sunt noi. La reuniunea G20 din august, la Asheville (Carolina de Nord), Klingbeil i-a cerut lui Siluanov să pună capăt războiului și a refuzat să apară alături de el în fotografia de grup; fotografia a fost făcută ulterior fără delegația rusă, după proteste europene. După reuniunea de joi, Klingbeil ar fi spus că nu va trata revenirea Rusiei ca pe o normalizare: „Nu se va pretinde că Rusia se întoarce acum ca membru normal al G20 și că își va ocupa pur și simplu locul la masă din nou – nici cu mine, nici cu ceilalți europeni”. Reuniunea miniștrilor de Finanțe s-a încheiat fără un comunicat comun, pe fondul divergențelor persistente între membri privind conflictul din Orientul Mijlociu, dezechilibrele comerciale și războiul Rusiei cu Ucraina. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care în mod normal ar fi prezidat discuțiile, a lipsit pentru a rămâne la Washington. Ce urmează Întâlnirea de la Bangkok ar fi putut pune bazele unei coordonări mai bune pe teme precum riscurile energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu și îngrijorările legate de datoria publică record din economiile avansate. Următorul test politic și economic pentru coeziunea G20 este summitul liderilor, programat în decembrie, la Miami. [...]
Marile companii din tehnologie au virat zeci de milioane de dolari către un proiect al Casei Albe , într-o campanie de strângere de fonduri care ridică întrebări despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care o parte dintre donatori ar fi avut legături cu contracte guvernamentale sau decizii favorabile, potrivit Libertatea . În total, Donald Trump ar fi strâns 330 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru o nouă sală de bal la Casa Albă , iar documente recente ar indica identitatea donatorilor. Nvidia și Apple ar fi donat câte 25 de milioane de dolari fiecare (aprox. 115 milioane lei). De ce contează: riscul de „pay-to-play” în jurul deciziilor publice Materialul indică faptul că „mai mult de jumătate” dintre donatori ar avea legături cu contracte guvernamentale sau cu decizii favorabile luate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. În acest context, miza nu este doar dimensiunea finanțării, ci percepția că accesul și influența pot fi cumpărate prin donații către proiecte asociate administrației. Un exemplu menționat este Nvidia, care ar fi făcut donația la trei luni după ce administrația Trump ar fi permis companiei să exporte microcipuri avansate către China, în pofida restricțiilor motivate de securitatea națională a SUA. Cine mai apare pe lista donatorilor Pe lângă Nvidia și Apple, sunt menționați donatori din zona marilor corporații și a marilor averi, inclusiv: familia Adelson; Charles Ergen, cofondator Dish Network; companii precum Amazon, Caterpillar, Comcast și T-Mobile. Informațiile despre listă sunt atribuite The Washington Post, citat de Blick, conform articolului. Criptomonede, petrol și aprobări cu miză mare Textul mai arată că sectorul criptomonedelor ar fi contribuit cu 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei), inclusiv 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) de la gemenii Winklevoss, fondatorii bursei de criptomonede Gemini. În paralel, sunt menționate donații din zona petrolului, inclusiv cazul managerului de fonduri speculative Paul Singer, care ar fi donat 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) prin fundația sa, cu o lună înainte ca fondul său să primească aprobarea unei achiziții de 5,9 miliarde de dolari (aprox. 27,1 miliarde lei) a unei companii petroliere venezuelene. Cei contactați de The Washington Post ar fi negat existența unei legături între donații și beneficiile obținute, însă articolul notează că suprapunerea de calendar „ridică semne de întrebare”. Proiectul: cost estimat de 600 de milioane de dolari Noua sală de bal, parte a aripii de est a Casei Albe, ar avea un cost estimat de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei). Până acum, administrația Trump ar fi strâns „mai mult de jumătate” din sumă, însă întrebările privind transparența și posibile favoruri politice ar rămâne, potrivit articolului. [...]
PNL Iași își asumă un vot împotriva învestirii Guvernului Niculescu-PSD, ceea ce adâncește incertitudinea politică și prelungește blocajul decizional, într-un moment în care partidul cere fie o majoritate „reformistă”, fie alegeri anticipate, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată în unanimitate de Biroul Politic Județean al PNL Iași, care anunță că nu va susține învestirea cabinetului condus de Luca Niculescu , descris în comunicat ca fiind „controlat de PSD”. Liberalii ieșeni susțin că o formulă guvernamentală dominată de PSD nu ar oferi soluții credibile pentru depășirea crizei politice. De ce contează: semnal de fractură internă și risc de prelungire a crizei Poziționarea PNL Iași indică o linie dură față de o eventuală revenire a PSD la controlul guvernării și pune presiune pe negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. În lipsa unei susțineri suficiente pentru învestire, scenariile invocate de organizația județeană rămân limitate la două opțiuni: o majoritate „reformistă” sau alegeri anticipate. În comunicat, PNL Iași argumentează că România nu poate depăși criza actuală „printr-o formulă guvernamentală dependentă de PSD”, partid pe care îl consideră responsabil pentru „blocajele și instabilitatea recentă”. Critici privind componența și mandatul premierului desemnat Organizația județeană contestă componența guvernului propus, invocând „probleme grave de integritate și competență”. Sunt menționate nominalizările Florin Manole, Daniel Zamfir și Alexandru Rogobete, despre care PNL Iași afirmă că ar avea deficiențe administrative sau etice. Totodată, PNL Iași susține că desemnarea lui Luca Niculescu, „un premier fără partid propriu și fără o bază parlamentară independentă”, ar echivala cu acordarea unui „cec în alb” pentru PSD și că influența sa asupra miniștrilor PSD ar fi „aproape nulă”. Mesajul conducerii locale: „nu legitimăm” formula propusă Președintele PNL Iași, Alexandru Muraru, a declarat că partidul nu poate fi folosit pentru „legitimarea” acestei formule politice și că România ar avea nevoie de un guvern „reformist”, nu de unul construit pentru a satisface interesele PSD. Declarațiile lui Muraru sunt atribuite de Libertatea agenției news.ro, care este citată în material. În final, PNL Iași reiterează că ieșirea din criză ar trebui să vină fie prin constituirea unei majorități reformiste „credibile”, fie, dacă aceasta nu se conturează, prin alegeri anticipate. [...]
