Știri
Știri din categoria Digitalizare

România devine prima țară din Europa care permite apeluri video la 112 , odată cu lansarea sistemului Next Generation 112, informează Știripesurse.ro . Noua tehnologie, aflată momentan în fază pilot în București și Ilfov, este destinată în primul rând persoanelor cu deficiențe de auz, dar urmează să fie extinsă treptat și pentru restul populației. Apelurile video la 112 vor permite comunicarea în limbaj mimico-gestual prin intermediul unui interpret, facilitând intervențiile rapide și eficiente. În viitor, această funcție va fi accesibilă tuturor, indiferent de dizabilitate sau tipul urgenței. Sistemul este adaptat specificului românesc, având o arhitectură unică în UE , cu un singur punct de coordonare pentru toate tipurile de urgențe. Potrivit lui Florin Feticu , șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru 112, noua tehnologie permite alertarea directă, printr-un singur click, a agențiilor responsabile cu intervenția și localizarea incidentului. Un alt beneficiu esențial al sistemului este precizia superioară în localizarea apelantului , independent de semnalul mobil, cu o marjă de eroare de doar câțiva metri – un progres considerabil față de metodele clasice. În prezent, timpul mediu de răspuns la un apel de urgență în România este de doar 6 secunde, iar preluarea completă a unui caz durează, în medie, 1 minut și 20 de secunde. Prin integrarea acestui sistem video, autoritățile mizează pe creșterea rapidității și calității răspunsului, dar și pe o mai bună incluziune a categoriilor vulnerabile. Implementarea Next Generation 112 marchează un moment important pentru digitalizarea serviciilor publice de urgență în România și plasează țara într-o poziție de pionierat la nivel european . Autoritățile speră ca extinderea națională să aibă loc cât mai curând, oferind un serviciu modern, eficient și adaptat nevoilor reale ale cetățenilor. [...]

Transformările rapide din sectorul bancar vor determina redirecționarea a circa 13.000 de miliarde de dolari către forme alternative de bani până în 2030 , informează Termene.ro . Această migrație masivă este determinată de inovații tehnologice, schimbări în comportamentul consumatorilor și noi reglementări financiare, cu efecte directe asupra rolului băncilor tradiționale. Conform unei analize McKinsey citate în articol, aproximativ 4.600 mld. dolari reprezintă bani cash sau depozite care ar putea fi convertite în monedă digitală . Acest proces va însemna o redistribuire fundamentală a valorii în cadrul sistemului financiar global și va schimba felul în care sunt oferite serviciile financiare. Cele șase tendințe care transformă sistemul bancar în 2026: Adopția crescută a banilor programabili și activelor digitale Apariția monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) și a stablecoin-urilor influențează deja arhitectura plăților internaționale. Tehnologia blockchain permite plăți directe, cu costuri reduse, eliminând intermediarii. Accesul la servicii bancare prin canale integrate în ecosisteme digitale Serviciile financiare se mută în aplicații din afara sferei bancare, precum platforme e-commerce sau rețele sociale. Aceste „embedded finance” mută accentul de la bănci la furnizorii de tehnologie. Ascensiunea băncilor „invizibile” și descentralizate Băncile care oferă servicii în fundal, fără interfețe proprii, capătă teren. Aplicațiile financiare devin parte a altor platforme, oferind împrumuturi, plăți și conturi prin API-uri. Automatizarea radicală a operațiunilor bancare Inteligența artificială și învățarea automată reduc nevoia de intervenție umană în gestionarea riscurilor, creditelor și fraudelor. Se estimează că până în 2030, peste 50% dintre operațiunile interne ale băncilor ar putea fi complet automatizate. Schimbarea așteptărilor clienților și personalizarea în timp real Clienții cer soluții bancare instant, personalizate și integrate în viața lor digitală. Modelele predictive devin esențiale în înțelegerea și anticiparea comportamentului financiar. Presiuni de reglementare și securitate sporită Autoritățile de reglementare din întreaga lume impun noi standarde privind protecția datelor și transparența serviciilor digitale. Reglementarea activelor digitale devine o prioritate, în contextul riscurilor cibernetice și financiare emergente. Cum răspund băncile acestor schimbări? Instituțiile bancare mari încep să se adapteze prin parteneriate cu fintech-uri, investiții în infrastructură digitală și lansarea de platforme proprii pentru gestionarea activelor digitale. Totodată, băncile centrale accelerează testele pentru monedele digitale proprii, în timp ce marile platforme tehnologice își extind ofertele de servicii financiare. Pe măsură ce aceste tendințe se consolidează, rolul clasic al băncii ca intermediar financiar va fi tot mai mult pus sub semnul întrebării, fiind înlocuit cu modele descentralizate și automatizate. [...]