Știri
Știri din categoria Digitalizare
Transformările rapide din sectorul bancar vor determina redirecționarea a circa 13.000 de miliarde de dolari către forme alternative de bani până în 2030, informează Termene.ro. Această migrație masivă este determinată de inovații tehnologice, schimbări în comportamentul consumatorilor și noi reglementări financiare, cu efecte directe asupra rolului băncilor tradiționale.
Conform unei analize McKinsey citate în articol, aproximativ 4.600 mld. dolari reprezintă bani cash sau depozite care ar putea fi convertite în monedă digitală. Acest proces va însemna o redistribuire fundamentală a valorii în cadrul sistemului financiar global și va schimba felul în care sunt oferite serviciile financiare.
Instituțiile bancare mari încep să se adapteze prin parteneriate cu fintech-uri, investiții în infrastructură digitală și lansarea de platforme proprii pentru gestionarea activelor digitale. Totodată, băncile centrale accelerează testele pentru monedele digitale proprii, în timp ce marile platforme tehnologice își extind ofertele de servicii financiare.
Pe măsură ce aceste tendințe se consolidează, rolul clasic al băncii ca intermediar financiar va fi tot mai mult pus sub semnul întrebării, fiind înlocuit cu modele descentralizate și automatizate.
Recomandate
Digitalizarea administrației fiscale din Grecia a redus puternic necolectarea TVA și a împins plățile online spre 100% , arată un raport al FMI citat de Economedia . Reformele începute treptat din 2010 și accelerate după 2018–2019 au transformat interacțiunea contribuabililor cu fiscul într-un proces aproape complet electronic, cu efecte directe asupra conformării și veniturilor publice. Potrivit publicației elene Business Daily , FMI descrie Grecia drept un model în tranziția digitală a administrațiilor fiscale din UE, în contextul unei modernizări mai ample a sectorului public. Ce s-a schimbat operațional: depuneri și plăți aproape integral digitale Raportul FMI notează că, la începutul lui 2020, aproape toate tranzacțiile cu birourile fiscale și vamale se desfășurau electronic, iar pandemia a accelerat digitalizarea. Câteva repere din datele citate: depunerea electronică a declarațiilor de TVA a ajuns la 100% în 2022 ; pentru declarațiile de impozit pe profit, rata a fost de 99,9% încă din 2021 ; plata electronică a impozitelor a urcat de la 86,6% în 2018 la 99,2% în 2023 , cu cea mai mare creștere între 2021 și 2022; în 2018–2023, ratele de depunere electronică pentru impozitul pe venit și TVA au depășit mediile UE și OCDE, cu niveluri deosebit de ridicate la persoane fizice. De ce contează economic: „decalajul TVA” s-a comprimat puternic Un indicator central este reducerea „decalajului TVA” (procentul de TVA necolectat) de la 30% în 2011 la 9% în 2024 , evoluție pe care Comisia Europeană o caracterizează drept o „realizare semnificativă în reducerea neconformității”, potrivit textului citat. În paralel, FMI indică o creștere a raportului dintre veniturile fiscale și PIB la 28% în 2025 , de la 20,5% în 2009 , menționând că, deși dinamica reflectă și schimbări economice mai ample, îmbunătățirile administrației fiscale au avut un rol cheie în lărgirea bazei de impozitare și în consolidarea încrederii în sistem. Instrumentele digitale și noile obligații pentru companii Un element important a fost platforma myAADE , introdusă în septembrie 2021, care a înlocuit myTAXISnet și a centralizat accesul la servicii digitale, inclusiv la registrele electronice myDATA . Conform raportului, toate întreprinderile sunt obligate să transmită datele contabile către myDATA, iar declarațiile de TVA și de impozit pe profit precompletate (pe baza datelor introduse electronic) au îmbunătățit conformitatea. În plus, sunt menționate două măsuri cu impact direct asupra raportărilor și plăților: din mai 2024 , utilizarea obligatorie a terminalelor POS și conectarea acestora la casele de marcat; din ianuarie 2025 , nu vor mai fi permise discrepanțe între veniturile și cheltuielile declarate de întreprinderi, în logica unei conformări „în timp real”. Guvernanță: autonomia autorității fiscale ca accelerator al digitalizării FMI consideră esențială crearea Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), care și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017, descrisă drept cea mai importantă reformă din perioada 2013–2017. În raport este reținută ideea că schimbarea a modificat „stimulentele și responsabilitatea” decizională, permițând progrese în zona de personal, management al riscurilor și digitalizare. „Reformele au creat un cerc virtuos: o mai bună guvernanță fiscală a permis digitalizarea, care a îmbunătățit conformitatea, consolidând veniturile publice și credibilitatea fiscală a țării.” Ce urmează: integrarea IA și a analizei de date în control și servicii Următoarea etapă, potrivit FMI, este menținerea rezultatelor prin integrarea unor tehnologii noi – inclusiv inteligența artificială și analiza datelor – în gestionarea riscurilor și în îmbunătățirea serviciilor pentru contribuabili. Mesajul instituției, conform textului citat, este că agenda de reforme „nu s-a încheiat”, însă experiența Greciei oferă lecții pentru alte state care urmăresc reforme fiscale. [...]
Aplicația iBon a ANAF a trecut de 2.200 de conturi în primele trei zile , un semnal că instrumentele digitale simple pot accelera interacțiunea contribuabililor cu administrația fiscală și pot crește capacitatea de raportare a neregulilor din comerț, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis că, în același interval, au fost realizate peste 2.000 de scanări de bonuri fiscale prin aplicație. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Ce face iBon și de ce contează operațional iBon este prezentată drept prima aplicație ANAF dedicată cetățenilor și are rolul de a permite verificarea bonurilor fiscale direct de pe telefon, prin scanare, pentru compararea datelor. Pe lângă verificare, aplicația include și o funcție de sesizări. Potrivit ministrului, utilizatorii au trimis deja „zeci de sesizări” legate de situații întâlnite în relația cu comercianții, inclusiv cazuri în care nu a fost emis bon fiscal sau au existat probleme la plata cu cardul. Disponibilitate și pașii următori Aplicația este gratuită, a fost lansată luni și este disponibilă în Google Play și App Store. Ministerul Finanțelor spune că iBon urmează să fie îmbunătățită constant, pe baza feedbackului primit de la utilizatori. În mesajul său, Nazare a legat utilizarea aplicației de creșterea așteptărilor față de serviciile publice digitale și de transparența în relația cu statul. [...]
Platforma de interoperabilitate de 164,4 milioane lei riscă întârzieri și blocaje după un val de plângeri penale , pe fondul anulării licitației și al reluării procedurilor, potrivit HotNews . Proiectul ar trebui să conecteze bazele de date ale statului și să permită schimbul automat de informații între instituții, însă disputa dintre actuala și fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a ajuns în zona penală. Noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, a depus miercuri, 20 mai, o plângere penală împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Vlad, acuzându-l de abuz în serviciu. Demersul vine după ce, pe 15 mai 2026, Giulescu a dispus anularea procedurii de achiziție publică pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate” (PNI), invocând nereguli și abateri de la legislația achizițiilor publice. Miza: reluarea licitației, dar cu risc de întârziere a investiției ADR susține că licitația a fost lansată „prematur”, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În esență, la data publicării anunțului (10 februarie 2026) nu exista o hotărâre de guvern privind necesitatea și oportunitatea cheltuielilor de investiții pentru proiect, act considerat obligatoriu pentru a deschide dreptul legal de a angaja cheltuieli din bugetul public. Instituția afirmă că fostul președinte ar fi ignorat atât solicitarea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) de suspendare a procedurilor, cât și prevederi din Legea 500/2002 privind finanțele publice, care impun aprobarea de către Guvern a documentațiilor pentru investiții finanțate din fonduri publice peste pragul de 100 de milioane lei. Pe de altă parte, ADR spune că licitația va fi reluată: Giulescu a emis pe 20 mai o decizie de reluare a procedurilor necesare pentru ca investiția să se poată realiza „cu respectarea cadrului legal” și în condiții care să asigure cheltuirea „judicioasă” a fondurilor publice. Cât costă proiectul și cum este finanțat Valoarea totală a PNI este de peste 164,4 milioane lei. Structura finanțării indicată în articol: valoare eligibilă nerambursabilă FEDR: 123,2 milioane lei; valoare eligibilă nerambursabilă din bugetul național: peste 41,1 milioane lei. În paralel, HotNews notează că procedura de achiziție a fost lansată în 10 februarie 2026 în SEAP , iar valoarea estimată a contractului IT este de peste 123,8 milioane lei (circa 25 milioane euro, aprox. 125 milioane lei), finanțat cu fonduri europene. Trei grupuri de firme au depus oferte, potrivit datelor din SEAP. Plângeri încrucișate la vârful ADR și acuzații de presiuni Cu o zi înainte de plângerea lui Giulescu, Dragoș Vlad a depus, la rândul său, o plângere penală împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu și a ministrului interimar al Digitalizării, Irineu Darău, acuzând „presiuni repetate” pentru încălcarea legii în achiziții publice și presiuni pentru găsirea unor soluții de colaborare cu grupul de societăți Schwartz, potrivit Mediafax. În document, Vlad reclamă, între altele, riscul de pierdere a fondurilor nerambursabile și descrie presiuni legate de achiziții și de o posibilă colaborare cu grupul Schwartz. Oana Gheorghiu a reacționat public, afirmând că speră ca procurorii să analizeze „urgent” faptele invocate, pe care le descrie drept „o perdea de fum”. De ce a fost anulată licitația: legalitate și soluție tehnică Irineu Darău a susținut că motivul principal al anulării a fost lipsa hotărârii de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. HotNews arată însă că un astfel de act fusese inițiat în noiembrie 2025 de fostul ministru al Digitalizării Radu Miruță, dar nu a mai fost aprobat de Guvern după schimbarea portofoliilor. Darău a invocat și motive tehnice: lipsa consultărilor și riscul ca statul să fie împins către tehnologii „închise, de tip proprietar (COTS)”, cu costuri de mentenanță considerate nesustenabile, plus necorelarea cu noul Regulament European de Interoperabilitate (UE 2024/903). Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul intră într-o etapă de reluare a procedurilor de achiziție, în timp ce conflictul instituțional a escaladat în plângeri penale. Pe termen scurt, miza operațională este repornirea licitației în condiții care să evite blocaje juridice la semnarea contractului, dar articolul nu indică un calendar pentru relansare sau pentru finalizarea platformei. [...]
România rămâne în coada UE la folosirea aplicațiilor de e-business, un decalaj care frânează eficiența și competitivitatea firmelor , arată datele Eurostat citate de Mediafax . În 2025, doar 32% dintre companiile din România utilizau software specializat de e-business, față de media UE de 53%. Unde se vede decalajul și cine conduce în UE La nivel european, cele mai ridicate ponderi ale firmelor care folosesc astfel de aplicații sunt în: Danemarca și Finlanda: 73% fiecare; Belgia și Țările de Jos: 70% fiecare; Spania: 66%. La polul opus, cele mai mici ponderi sunt înregistrate în: Bulgaria: 31%; România: 32%; Slovacia: 34%. Ce înseamnă „aplicații de e-business” și cum diferă utilizarea în funcție de mărimea firmei Potrivit Eurostat, companiile folosesc aplicații de e-business, în principal, pentru planificarea resurselor (de tip ERP), gestionarea relațiilor cu clienții (CRM) și analiza datelor. Diferențele sunt mari între firmele mici și cele mari: aplicații pentru planificarea resurselor: 41% la întreprinderile mici vs. 89% la întreprinderile mari; aplicații pentru relația cu clienții: 11% la firmele mici vs. 69% la firmele mari; aplicații pentru analiza datelor: 25% la firmele mici vs. 65% la firmele mari. Context: nemulțumiri legate de digitalizarea serviciilor ANAF și promisiuni de modernizare În paralel, o evaluare sistematizată a serviciilor digitale oferite de stat contribuabililor indică nemulțumiri legate de funcționarea lentă sau instabilă a site-ului ANAF, probleme tehnice în SPV și dificultăți de utilizare a interfeței, potrivit informațiilor citate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că sunt necesare schimbări importante în zona digitală și a anunțat că, din semestrul al doilea al anului 2026, ar urma să fie lansate mai multe măsuri de modernizare a serviciilor ANAF. [...]
Curtea Constituțională și CSM își conectează sistemele IT pentru schimb electronic de documente , într-un demers care ar trebui să reducă munca administrativă și să limiteze circulația dosarelor pe hârtie, potrivit G4Media . Acordul a fost semnat de președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, și de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, și vizează digitalizarea fluxului de informații prin interconectarea sistemelor informatice și schimbul electronic de date, în vederea degrevării sarcinilor administrative din sistemul judiciar. Informația este transmisă de Agerpres, pe baza unui comunicat al CCR. Cum va funcționa interconectarea Conform acordului, colaborarea se va face prin „servicii web” (conectări între aplicații care permit transfer automat de date), prin care: încheierile și hotărârile judecătorești de sesizare a Curții Constituționale, emise de instanțe, vor fi transmise prin platforma ReJust, printr-un mecanism de interconectare cu platforma SIGADOC; „simetric”, Curtea Constituțională va avea acces, tot prin ReJust, la documentele din dosarul electronic al cauzelor aflate pe rolul său, inclusiv la actele procedurale și înscrisurile relevante; jurisprudența CCR va fi disponibilă publicului în motorul de căutare de pe rejust.ro. Ce impact operațional urmăresc instituțiile În comunicatul citat, CCR indică drept obiective eliminarea circulației dosarului în format fizic și optimizarea proceselor interne, cu efecte așteptate precum reducerea duratei procedurilor și eficientizarea soluționării cauzelor, în beneficiul „destinatarului final” al serviciului public de justiție. Acordul prevede și obligația ca datele și documentele să fie utilizate exclusiv pentru atribuțiile legale, cu respectarea legislației naționale și europene privind protecția datelor cu caracter personal și a normelor de securitate a informațiilor. Durata acordului Documentul este încheiat pe o perioadă de un an, începând cu 15 mai, și poate fi prelungit automat pe perioade succesive de câte un an, potrivit aceleiași informări. [...]
ANAF vrea să folosească inteligența artificială în controale , odată cu o interfață nouă pentru Spațiul Privat Virtual (SPV) , iar miza imediată este dublă: eficiență mai mare în identificarea neconcordanțelor, dar și risc crescut de erori în prelucrarea datelor personale, într-un domeniu unde „nu există loc de greșeală”, potrivit Adevărul . SPV, lansat în 2014, a devenit tot mai relevant pe fondul extinderii obligațiilor de raportare digitală. Prin OUG 89/2025, utilizarea obligatorie a sistemului RO e-Factura s-a extins dincolo de companii, incluzând și persoanele fizice care desfășoară activități economice independente și sunt identificate fiscal prin CNP. Termenul inițial de 15 ianuarie 2026 a fost amânat până la 1 iunie 2026 prin OUG 6/2026, dar platforma este descrisă ca fiind dificil de folosit. Ce schimbă ANAF și în ce termen Conducerea ANAF spune că lucrează la o interfață SPV „mai ușor de folosit” și că instituția intenționează să introducă o componentă de inteligență artificială pentru analiza datelor în structurile de control. În plus, ar urma să fie posibilă organizarea de întâlniri video cu contribuabilii. Implementarea acestor schimbări este anunțată „în următoarele două-trei luni”, conform articolului. De ce contează: eficiență în controale, dar risc de „halucinații” și obligații GDPR Tudor Galoș, specialist în protecția datelor personale, spune că utilizarea inteligenței artificiale în „risk management” (managementul riscurilor) poate ajuta echipele de control să lucreze mai unitar și mai eficient, însă atrage atenția că, dacă sunt prelucrate date personale, sistemul intră sub incidența GDPR și trebuie să respecte principii precum transparența, legalitatea, minimizarea datelor și securitatea. El indică drept principal pericol erorile generate de AI, inclusiv „halucinațiile” (rezultate greșite produse de sistem), și susține că ar fi util ca ANAF să explice ce mecanisme va folosi pentru reducerea și controlul acestora, inclusiv supervizare umană și auditarea rezultatelor. Specialistul menționează și necesitatea unor date de antrenare corecte și bine etichetate, pentru a reduce riscul de categorisire greșită, cu potențiale implicații și în raport cu regulamentul european privind inteligența artificială (EU AI Act). Probleme operaționale: înrolarea și autentificarea, „pasul cel mai greu” David Burcovschi, inginer software specializat în platforme securizate, descrie drept principal obstacol pentru utilizatori procesul de înrolare, care implică, în cazul firmelor, obținerea unui „certificat de încredere” prin furnizori specializați, cu pași suplimentari și costuri. El compară experiența cu cea din zona bancară, unde autentificarea se face uzual cu utilizator și parolă, iar identificarea poate fi realizată prin proceduri de tip „Know Your Customer” (verificarea identității clientului). Pentru persoanele fizice, procedura este prezentată ca fiind mai simplă decât pentru firme, nefiind necesar certificatul. Ca exemplu de alternativă, specialistul indică platforma ONRC, unde înregistrarea se poate face prin încărcarea de documente și validare. Context: ANAF spune că deja corelează date și găsește neconcordanțe În articol este citată și o declarație a președintelui ANAF, Dan Nica, potrivit căreia instituția corelează deja date și observă neconcordanțe între SPV și e-Factura, exemplificând cu situații în care un expert contabil apare în SPV ca reprezentant, dar nu figurează în e-Factura. În lipsa unor detalii tehnice publice despre modul concret de funcționare al componentei AI (date folosite, criterii, controale, audit), rămâne deschisă întrebarea esențială pentru contribuabili: cum va evita ANAF ca automatizarea să producă erori care să se transforme în controale sau măsuri fiscale greșite. [...]
