Știri
Știri din categoria Digitalizare
Peste 6.000 de seniori din 30 de localități din România au învățat cum să navigheze în siguranță online și să folosească smartphone-ul, prin programul Hi Digital – informează Fundația Vodafone într-un comunicat publicat pe 5 februarie 2026.
Programul gratuit Hi Digital, derulat în 2025, și-a propus să reducă izolarea digitală a vârstnicilor, oferindu-le acestora instrumentele și încrederea necesare pentru a face față provocărilor tehnologice ale prezentului. 95% dintre participanți spun că acum recunosc mai ușor tentativele de fraudă și folosesc măsuri de siguranță digitală, iar 90% susțin că noile cunoștințe le-au îmbunătățit viața de zi cu zi.
Atelierele s-au axat pe teme esențiale:
Aceste activități i-au ajutat pe 86% dintre participanți să se apropie de cei dragi, comunicând mai frecvent prin mijloace digitale.
Programul a fost implementat în parteneriat cu:
Au fost implicați aproape 200 de traineri și peste 300 de voluntari, iar formarea acestora s-a făcut pe baza metodologiei Hi Digital, care pune accent pe empatie și răbdare.
Fundația Vodafone a creat un Ghid Hi Digital cu sfaturi utile pentru utilizarea telefoanelor inteligente, disponibil online. De asemenea, în 12 magazine Vodafone din țară, seniorii pot solicita asistență gratuită pentru probleme tehnice, totalizând deja aproape 1.000 de ore de ajutor digital.
Programul Hi Digital este implementat în mai multe țări europene – România, Anglia, Cehia, Irlanda, Luxemburg și Olanda – și este adresat persoanelor peste 65 de ani, încurajându-le să devină parte activă a societății digitale.
Prin acest efort, Fundația Vodafone își reafirmă misiunea de a crea o societate mai incluzivă, în care nimeni nu este lăsat în urmă doar pentru că tehnologia pare inaccesibilă.
Recomandate
România trebuie să ofere până la finalul anului o variantă de „portofel digital” pentru identitate , dar miza practică este dacă implementarea va fi suficient de robustă încât să nu erodeze și mai mult încrederea publică, deja scăzută, potrivit HotNews . Portofelul digital european, denumit de Comisia Europeană European Digital Identity Wallet (EUDI Wallet) , este gândit ca o aplicație securizată pe telefon care să permită identificarea online și offline în toate statele UE. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, statele membre sunt obligate să pună la dispoziție o astfel de soluție până la finalul acestui an. Un punct sensibil pentru România este ritmul implementării. Expertul Mircea Șerdin avertizează că graba poate produce erori care să reducă adopția și să afecteze încrederea într-un astfel de sistem, într-un context în care „încrederea în stat oricum e foarte mică”. Ce ar însemna, concret, „buletinul digital” pe telefon Conceptul urmărește să înlocuiască prezentarea fizică a actelor cu o confirmare digitală a identității. În loc să arăți documentul la ghișeu, identitatea ar putea fi confirmată prin telefon, iar sistemul ar transmite doar informațiile necesare, nu toate datele de pe act, conform descrierii din articol. Ce documente ar putea ajunge în portofelul digital Dincolo de cartea de identitate, portofelul ar urma să poată stoca și alte documente sau dovezi digitale, precum: permis de conducere; diplome; rețete medicale; asigurări; bilete de tren sau la concerte. Portofelul ar funcționa ca un „hub” pentru interacțiuni oficiale atât cu instituțiile statului, cât și cu companii private care aleg să îl accepte. De ce contează pentru economie și operațiuni Dacă va fi implementat fără probleme majore, portofelul digital poate schimba modul în care se fac verificările de identitate și se gestionează documentele în relația cu administrația și cu sectorul privat. În același timp, articolul indică o tensiune centrală: extinderea unei infrastructuri de identitate digitală ridică întrebări despre controlul asupra datelor personale și despre limitele digitalizării identității. Pentru detalii despre inițiativa europeană, Comisia Europeană prezintă proiectul aici: European Digital Identity Wallet (EUDI Wallet) . [...]
România rămâne în coada UE la folosirea aplicațiilor de e-business, un decalaj care frânează eficiența și competitivitatea firmelor , arată datele Eurostat citate de Mediafax . În 2025, doar 32% dintre companiile din România utilizau software specializat de e-business, față de media UE de 53%. Unde se vede decalajul și cine conduce în UE La nivel european, cele mai ridicate ponderi ale firmelor care folosesc astfel de aplicații sunt în: Danemarca și Finlanda: 73% fiecare; Belgia și Țările de Jos: 70% fiecare; Spania: 66%. La polul opus, cele mai mici ponderi sunt înregistrate în: Bulgaria: 31%; România: 32%; Slovacia: 34%. Ce înseamnă „aplicații de e-business” și cum diferă utilizarea în funcție de mărimea firmei Potrivit Eurostat, companiile folosesc aplicații de e-business, în principal, pentru planificarea resurselor (de tip ERP), gestionarea relațiilor cu clienții (CRM) și analiza datelor. Diferențele sunt mari între firmele mici și cele mari: aplicații pentru planificarea resurselor: 41% la întreprinderile mici vs. 89% la întreprinderile mari; aplicații pentru relația cu clienții: 11% la firmele mici vs. 69% la firmele mari; aplicații pentru analiza datelor: 25% la firmele mici vs. 65% la firmele mari. Context: nemulțumiri legate de digitalizarea serviciilor ANAF și promisiuni de modernizare În paralel, o evaluare sistematizată a serviciilor digitale oferite de stat contribuabililor indică nemulțumiri legate de funcționarea lentă sau instabilă a site-ului ANAF, probleme tehnice în SPV și dificultăți de utilizare a interfeței, potrivit informațiilor citate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că sunt necesare schimbări importante în zona digitală și a anunțat că, din semestrul al doilea al anului 2026, ar urma să fie lansate mai multe măsuri de modernizare a serviciilor ANAF. [...]
Ministerul Finanțelor și ANAF introduc, din 18 mai, o verificare „la minut” a bonurilor fiscale prin aplicația mobilă „iBon ”, care permite consumatorilor să confirme dacă documentul primit de la comerciant a fost emis corect și să trimită sesizări când apar nereguli, potrivit Digi24 . Miza operațională pentru Fisc este dublă: mai multă conformare voluntară și un flux suplimentar de informații pentru identificarea riscurilor de evaziune în comerț. Cum funcționează „iBon” și de când este disponibilă Aplicația „iBon” este anunțată ca fiind gratuită și va putea fi descărcată începând cu 18.05.2026 din magazinele oficiale Google Play și App Store, pentru telefoane cu Android și iOS. Verificarea se face prin fotografierea bonului fiscal: datele sunt preluate automat în aplicație și comparate cu informațiile existente în sistemul ANAF. Instrucțiunile de utilizare urmează să fie publicate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată proiectelor de digitalizare derulate la nivelul instituției. Ce poate face utilizatorul în versiunea 1.0 În versiunea 1, aplicația include următoarele funcționalități: scanarea bonurilor fiscale care au un ID înscris; încărcarea fotografiilor cu bonuri direct din aplicație; introducerea manuală a datelor, pentru bonurile greu lizibile; trimiterea de sesizări către ANAF, cu opțiuni predefinite: „Nu am putut plăti cu cardul” „Nu am putut identifica pe bon elementele minimale necesare interogării manuale” „Nu am primit bon fiscal”. Autoritățile precizează că aplicația nu este gândită să înlocuiască mecanismele existente de sesizare din portalul ANAF, ci să ofere un instrument simplu de informare și verificare. Ce se întâmplă cu sesizările și ce urmează Sesizările care indică „aspecte cu potențial risc fiscal” sunt analizate, iar resursele pentru verificări pot fi prioritizate în scopul prevenirii și combaterii fraudelor și evaziunii fiscale, conform informațiilor prezentate. În perioada de lansare inițială, utilizatorii pot transmite feedback pentru îmbunătățiri și corectarea eventualelor erori, prin formularul de contact (secțiunea IT) de pe site-ul ANAF. Într-o a doua etapă de dezvoltare, programată pentru semestrul al II-lea al acestui an, este prevăzut și un „sistem de bonusare” pentru bonurile scanate/verificate și pentru sesizările trimise prin aplicație. [...]
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]
Facturile nejustificate trimise prin e-Factura pot genera plăți greșite și pierderi de numerar dacă firmele tratează automat documentele apărute în SPV ca fiind valide, avertizează Economedia , citându-l pe expertul contabil Cosmin Dumitrașcu (ABS Group). Potrivit acestuia, unele companii ar emite facturi fără să existe produse livrate sau servicii prestate, mizând pe faptul că organizațiile cu volum mare de documente pot achita rapid, fără verificări suplimentare. Dumitrașcu descrie un caz în care unei companii i-au apărut în SPV mai multe facturi de la un furnizor „de încredere”, care nu păreau suspecte la prima vedere și au fost plătite; ulterior, o verificare mai atentă a arătat că nu aveau bază reală. „Anumite firme au speculat în sens rău acest lucru și au trimis facturi în e-FACTURA cu sume care la prima vedere nu ridică semne de întrebare (…) însă, analizate în detaliu, aceste facturi nu corespund niciunui serviciu prestat sau bun achiziționat.” Ce ar trebui să schimbe companiile în fluxul de aprobare a plăților Recomandările vizează întărirea controlului intern, astfel încât viteza adusă de digitalizare să nu se transforme într-un risc operațional și financiar: verificarea fiecărei facturi primite prin e-Factura în raport cu corespondența, prevederile contractuale și comenzile care dovedesc livrarea/prestarea; confirmarea sumelor cu departamentul care a solicitat sau recepționat bunurile/serviciile, nu doar cu departamentul financiar; stabilirea unui prag de control intern pentru facturile care nu au asociată o comandă sau un contract; contactarea furnizorului și, dacă este cazul, a autorităților competente când apar facturi fără justificare. De ce contează: automatizarea nu înlocuiește verificarea Mesajul central este că e-Factura (și automatizarea aferentă) accelerează procesarea documentelor, dar nu validează în sine realitatea tranzacției. Dumitrașcu avertizează că, mai ales într-un context în care „banii nu mai circulă cu aceeași viteză ca acum câteva luni”, renunțarea la verificări poate duce la plăți necuvenite și la presiune suplimentară pe cash-flow. [...]
România a livrat deja 124 de procese automatizate în instituții publice , în cadrul unui nou jalon din PNRR care vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), potrivit G4Media . Miza operațională este reducerea volumului de muncă repetitivă din administrație și, implicit, scurtarea timpilor de răspuns către cetățeni. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat pe Facebook că jalonul se referă la soluții software care preiau sarcini repetitive și consumatoare de timp din instituțiile publice, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activități cu valoare mai mare, iar cetățenii să primească răspunsuri „mai repede și mai ușor”. Informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație. Ce înseamnă, concret, jalonul: RPA în administrație Automatizarea proceselor de lucru (RPA – „ robotic process automation ”) se referă la programe care execută automat pași standardizați, de regulă în aplicații existente, pentru activități repetitive. În mesajul ministrului, obiectivul este înlocuirea muncii repetitive cu procese automatizate în instituțiile publice. Stadiul implementării și ținta asumată Potrivit ministrului, până acum au fost livrate 124 de procese automatizate , iar proiectul ar urma să continue până la 240 de procese implementate. Separat, Darău a indicat că va fi înființat un Centru de Excelență la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), care ar urma să pregătească specialiști și să susțină dezvoltarea acestor soluții în anii următori. Costuri și efecte așteptate pentru utilizatori Ministrul a menționat o investiție de peste 17 milioane de euro (aprox. 86 milioane lei) din PNRR și a enumerat rezultatele așteptate pentru cetățeni: timp de așteptare mai scurt; mai puține erori; servicii publice mai predictibile și mai eficiente. În același mesaj, oficialul a spus că ritmul de implementare va continua până la finalizarea obiectivelor asumate de minister în PNRR. [...]
