Știri
Știri din categoria Digitalizare

73% dintre directorii financiari vor accelerarea digitalizării în departamentele financiare potrivit HotNews.ro, care citează studiul „CFO Priorities in an Era of Economic Turbulence” realizat de compania de consultanță Horváth, într-un context de incertitudine economică, presiuni pe costuri și volatilitate geopolitică.
Concluzia centrală a cercetării este că firmele nu își reduc investițiile în transformare digitală, ci le accelerează. Digitalizarea și automatizarea sunt văzute ca principalul motor de eficiență în finanțe: 63% dintre directorii financiari le indică drept acceleratorul-cheie pentru funcția financiară.
În plan strategic, pentru 2026, cea mai importantă prioritate devine armonizarea și standardizarea proceselor financiare, menționată de 87% dintre respondenți. Studiul subliniază că, pe fondul complexității operaționale și al cerințelor tot mai stricte de raportare, fragmentarea proceselor reduce atât eficiența, cât și capacitatea de control, iar standardizarea este considerată o condiție necesară pentru digitalizare.
La nivel de bugete, transformarea digitală urcă pe primul loc în investițiile planificate pentru perioada următoare, cu 29% din alocări, peste transformarea organizațională (19%), potrivit studiului.
Studiul Horváth a fost realizat pe un eșantion de peste 240 de directori financiari din 22 de țări, inclusiv România, și își propune să contureze direcțiile care vor defini funcția financiară în următorii ani.
Recomandate

Peste 4 din 5 români vor interacțiuni cu statul exclusiv online, fără drumuri la ghișeu , potrivit rezultatelor unui studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute , publicat pe 20 martie 2026. Cercetarea arată un sprijin puternic pentru digitalizare, dar și o nemulțumire clară față de modul în care statul implementează aceste schimbări. Aproximativ 78,5% dintre respondenți consideră digitalizarea un lucru bun, însă 83,4% spun că România este doar „puțin” sau „parțial” digitalizată. În același timp, 86,6% cred că ritmul actual al transformării digitale este prea lent, ceea ce indică un decalaj major între așteptările cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a livra servicii moderne. Pentru majoritatea românilor, digitalizarea înseamnă în primul rând eliminarea cozilor și a birocrației. Printre principalele beneficii indicate se numără: posibilitatea de a rezolva problemele cu statul exclusiv online (82,3%) economisirea timpului (79,1%) acces mai rapid la informații și servicii (60,4%) reducerea birocrației (54,9%) Studiul arată că utilizarea serviciilor digitale este deja răspândită: peste 60% dintre români au plătit online taxe sau impozite în ultimul an, iar aproape jumătate au folosit programări online pentru diverse servicii. În plus, 70,9% dintre utilizatori se declară mulțumiți de experiența digitală, ceea ce sugerează că problemele țin mai degrabă de extinderea acestor servicii decât de funcționarea lor. În ceea ce privește prioritățile, românii își doresc în primul rând: o aplicație unică pentru documente personale (53,7%) servicii medicale digitalizate și acces la dosarul medical (50,3%) obținerea online a actelor și documentelor (37,8%) Totuși, există și temeri. Peste jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați de accesul neautorizat la date personale, iar alții invocă riscuri legate de dependența digitală sau de conținutul generat de inteligența artificială. Concluzia studiului indică faptul că digitalizarea este percepută nu doar ca un progres tehnologic, ci ca parte a unei reforme mai ample a statului, în contextul în care 74,8% dintre români consideră corupția principala problemă, iar majoritatea cred că țara are nevoie de schimbări majore. [...]

Cartea de identitate electronică poate fi folosită acum pentru semnarea documentelor PDF direct de pe telefon , prin intermediul aplicației mobile ROeID și al tehnologiei NFC. Potrivit Profit.ro , noua funcționalitate permite utilizatorilor să aplice o semnătură electronică avansată pe documente digitale, fără a mai avea nevoie de un dispozitiv separat sau de un computer. Facilitatea a fost implementată recent și funcționează pe telefoane compatibile cu NFC , care pot comunica direct cu cipul din cartea de identitate electronică. Astfel, documentele pot fi semnate rapid, direct din aplicația mobilă. Cum se semnează un document Pentru utilizarea semnăturii digitale, utilizatorul trebuie să urmeze câțiva pași: instalarea aplicației ROeID pe telefon; înregistrarea în aplicație folosind cartea de identitate electronică; încărcarea documentului în format PDF în aplicație; introducerea codului CAN , aflat în colțul din dreapta jos al cărții de identitate; introducerea PIN-ului de 6 cifre pentru autorizare; apropierea cărții de identitate de telefon pentru citirea cipului. După parcurgerea acestor pași, documentul este semnat electronic folosind certificatul digital și mecanismele criptografice integrate în cartea de identitate . Ce valoare juridică are semnătura Conform legislației privind semnătura electronică, documentele semnate digital pot avea valoare juridică similară celor semnate de mână, în anumite condiții. Legea nr. 214/2024 stabilește că: semnătura electronică calificată are aceeași valoare juridică ca semnătura olografă; semnătura electronică avansată poate produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă dacă este emisă de o autoritate sau un furnizor autorizat ori dacă părțile recunosc documentul. De asemenea, documentele semnate electronic pot îndeplini cerința formei scrise atât pentru validitatea, cât și pentru proba unor acte juridice. Noua funcționalitate a cărții de identitate electronice este considerată un pas suplimentar în digitalizarea serviciilor publice din România, deoarece permite cetățenilor să semneze documente oficiale fără deplasări și fără proceduri birocratice suplimentare. [...]

Guvernul a lansat platforma „Fără hârtie”, unde cetățenii pot reclama birocrația , potrivit unui anunț publicat de Digi24 . Noul instrument online, disponibil la adresa fara-hartie.gov.ro, permite persoanelor fizice, juridice și funcționarilor publici să semnaleze proceduri greoaie, cereri redundante de documente sau servicii care nu sunt digitalizate. Platforma colectează sesizările, le validează și le publică, iar utilizatorii pot urmări în timp real stadiul soluționării. La fiecare 30 de zile, Guvernul centralizează cele mai frecvente zece probleme și le transmite instituțiilor competente prin intermediul Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. Dacă sunt necesare modificări legislative, cazurile ajung în grupuri de lucru care includ reprezentanți ai administrației, mediului asociativ și mediului de afaceri. Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că platforma are rolul de a identifica punctual „ce-i doare cel mai des și mai rău pe cetățeni” în relația cu statul, astfel încât problemele recurente să fie prioritizate. Inițiativa se bazează pe mai multe principii: „O singură dată” – instituțiile nu mai solicită aceleași informații repetat; „Digital din start” – serviciile publice trebuie să fie accesibile online; interoperabilitate între instituții; transparență și centrare pe utilizator; accesibilitate pentru toți cetățenii. Platforma a fost dezvoltată cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, care asigură funcționarea și protecția datelor. Prin acest mecanism, Executivul încearcă să transforme reclamațiile individuale în măsuri concrete de simplificare administrativă și digitalizare, într-un context în care reducerea birocrației rămâne o promisiune constantă a reformei statului. [...]

După cazul din Timișoara , unde un cazier digital emis de MAI a fost refuzat la examenul auto , Poliția anunță că nu mai solicită certificatul de cazier judiciar la depunerea cererii pentru obținerea permisului de conducere, verificarea urmând să fie făcută direct la ghișeu, potrivit unui comunicat citat de Biziday . Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări precizează că serviciile publice comunitare regim permise și înmatriculări (SPCRPCIV) nu mai cer prezentarea cazierului, indiferent dacă documentul este emis fizic sau în format electronic. Situația juridică a solicitantului va fi verificată pe loc, în sistem, pe baza consimțământului exprimat de acesta. ”În perioada următoare, vor fi implementate măsuri suplimentare de digitalizare și optimizare a fluxurilor, cu scopul de a face interacțiunea cu serviciile publice comunitare mai rapidă, mai simplă și mai accesibilă. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică, obținute prin intermediul Portalului de servicii al M.A.I. – HUB M.A.I., sunt semnate cu semnătură electronică calificată şi sunt asimilate înscrisurilor autentice. Prin urmare, în conformitate cu legislația incidentă, un document electronic semnat cu semnătură electronică calificată produce efecte juridice numai în cazul în care este utilizat electronic. Totodată, menționăm faptul că, la nivelul DGPCÎ, se fac verificări cu privire la toate situațiile punctuale sesizate de către cetățeni referitoare la posibilele nerespectări ale prevederilor legale”, precizează instituția. Prin această schimbare: nu mai este necesară obținerea prealabilă a cazierului de la poliție; se reduc drumurile suplimentare și timpul de așteptare; cererile pot fi procesate imediat. Instituția arată că documentele emise electronic prin HUB-ul Ministerului Afacerilor Interne sunt semnate cu semnătură electronică calificată și produc efecte juridice atunci când sunt utilizate în format digital, conform legislației în vigoare. Reprezentanții Direcției anunță că vor continua măsurile de digitalizare și optimizare a fluxurilor, pentru a simplifica interacțiunea cu serviciile de permise și înmatriculări, și că verifică eventualele situații în care prevederile legale nu sunt aplicate unitar la nivel local. [...]

TAROM permite de acum salvarea cărții de îmbarcare în Google Wallet , extinzând opțiunea digitală pentru pasagerii care folosesc telefoane Android, la o lună după ce funcția a fost introdusă pentru utilizatorii de iPhone prin Apple Wallet. Anunțul a fost făcut de companie pe pagina sa oficială de Facebook . Noua facilitate le permite pasagerilor să adauge cartea de îmbarcare direct în aplicația Google Wallet, disponibilă pe dispozitivele cu sistem Android. Practic, documentul necesar pentru accesul la zbor poate fi stocat în telefon și prezentat la control fără a mai fi nevoie de varianta tipărită sau de căutarea e-mailului de confirmare. Compania precizează că opțiunea pentru iOS, prin Apple Wallet, fusese deja implementată anterior, răspunzând astfel și întrebărilor venite din partea utilizatorilor în spațiul public online. Extinderea către Android aliniază operatorul român la practica deja adoptată de majoritatea companiilor aeriene internaționale. Ce înseamnă concret pentru pasageri: acces mai rapid la cartea de îmbarcare; reducerea utilizării documentelor pe hârtie; gestionarea mai simplă a documentelor de călătorie direct din telefon. Prin această actualizare, TAROM continuă procesul de digitalizare a serviciilor oferite călătorilor, într-un context în care aplicațiile de tip portofel electronic au devenit standard în industria aviatică. Măsura vizează simplificarea experienței în aeroport și reducerea timpilor de acces la poarta de îmbarcare. [...]

Transformările rapide din sectorul bancar vor determina redirecționarea a circa 13.000 de miliarde de dolari către forme alternative de bani până în 2030 , informează Termene.ro . Această migrație masivă este determinată de inovații tehnologice, schimbări în comportamentul consumatorilor și noi reglementări financiare, cu efecte directe asupra rolului băncilor tradiționale. Conform unei analize McKinsey citate în articol, aproximativ 4.600 mld. dolari reprezintă bani cash sau depozite care ar putea fi convertite în monedă digitală . Acest proces va însemna o redistribuire fundamentală a valorii în cadrul sistemului financiar global și va schimba felul în care sunt oferite serviciile financiare. Cele șase tendințe care transformă sistemul bancar în 2026: Adopția crescută a banilor programabili și activelor digitale Apariția monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) și a stablecoin-urilor influențează deja arhitectura plăților internaționale. Tehnologia blockchain permite plăți directe, cu costuri reduse, eliminând intermediarii. Accesul la servicii bancare prin canale integrate în ecosisteme digitale Serviciile financiare se mută în aplicații din afara sferei bancare, precum platforme e-commerce sau rețele sociale. Aceste „embedded finance” mută accentul de la bănci la furnizorii de tehnologie. Ascensiunea băncilor „invizibile” și descentralizate Băncile care oferă servicii în fundal, fără interfețe proprii, capătă teren. Aplicațiile financiare devin parte a altor platforme, oferind împrumuturi, plăți și conturi prin API-uri. Automatizarea radicală a operațiunilor bancare Inteligența artificială și învățarea automată reduc nevoia de intervenție umană în gestionarea riscurilor, creditelor și fraudelor. Se estimează că până în 2030, peste 50% dintre operațiunile interne ale băncilor ar putea fi complet automatizate. Schimbarea așteptărilor clienților și personalizarea în timp real Clienții cer soluții bancare instant, personalizate și integrate în viața lor digitală. Modelele predictive devin esențiale în înțelegerea și anticiparea comportamentului financiar. Presiuni de reglementare și securitate sporită Autoritățile de reglementare din întreaga lume impun noi standarde privind protecția datelor și transparența serviciilor digitale. Reglementarea activelor digitale devine o prioritate, în contextul riscurilor cibernetice și financiare emergente. Cum răspund băncile acestor schimbări? Instituțiile bancare mari încep să se adapteze prin parteneriate cu fintech-uri, investiții în infrastructură digitală și lansarea de platforme proprii pentru gestionarea activelor digitale. Totodată, băncile centrale accelerează testele pentru monedele digitale proprii, în timp ce marile platforme tehnologice își extind ofertele de servicii financiare. Pe măsură ce aceste tendințe se consolidează, rolul clasic al băncii ca intermediar financiar va fi tot mai mult pus sub semnul întrebării, fiind înlocuit cu modele descentralizate și automatizate. [...]