Știri
Știri din categoria Digitalizare
ANAF introduce Declarația Unică precompletată din 2026, într-un efort de simplificare a procesului fiscal. Toți contribuabilii din România vor primi, începând cu anul 2026, o Declarație Unică precompletată, în baza datelor fiscale aferente veniturilor din 2025, potrivit unui anunț făcut de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Măsura are ca scop reducerea birocrației și eficientizarea procesului de declarare a veniturilor și a contribuțiilor datorate statului.
Declarația va fi transmisă cel târziu până la 31 martie 2026 și va conține deja informații esențiale precum veniturile realizate, impozitul pe venit datorat, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale (CAS) și cele de sănătate (CASS), precum și sumele aferente acestor contribuții. Astfel, ANAF își propune să elimine o mare parte din sarcina administrativă a contribuabililor, în special a celor care nu au modificări fiscale majore de la un an la altul.
Pe lângă această schimbare importantă, ANAF a lansat deja o versiune modernizată a Declarației Unice, care poate fi completată direct în browser, fără a mai fi nevoie de descărcarea vreunui program. După completare, documentul poate fi exportat în format PDF sau XML. Această actualizare este menită să îmbunătățească accesibilitatea și să reducă erorile frecvente apărute în completarea manuală.
Totodată, autoritatea fiscală a introdus un formular de feedback, prin care utilizatorii pot semnala dificultăți tehnice, lipsuri sau pot sugera îmbunătățiri pentru formularul online. Acesta este disponibil pe site-ul oficial ANAF și reprezintă o tentativă de a implica direct contribuabilii în procesul de optimizare a sistemului fiscal digital.
Această digitalizare accelerată a interacțiunii cu ANAF vine într-un context mai larg de nemulțumire față de serviciile online ale statului. De exemplu, platforma Ghișeul.ro a fost recent blocată de două ori, chiar în timp ce circulau apeluri online pentru un boicot fiscal. Autoritățile au recunoscut problemele și au promis monitorizare și îmbunătățiri. În acest context, noul model de Declarație Unică pare să fie un pas concret în direcția unei administrații fiscale mai moderne și mai ușor de folosit.
Recomandate
Vânzarea bunurilor sechestrate de ANAF trece online , iar schimbarea poate reduce blocajele administrative și riscurile de favoritism în valorificarea activelor confiscate, potrivit mediafax.ro . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că bunurile sunt scoase la licitație pe platforma elicitatii.anaf.ro, într-un sistem pe care îl descrie drept „transparent”. Nazare afirmă că noua platformă schimbă modul de gestionare a bunurilor confiscate de stat, prin publicarea online a bunurilor sechestrate și prin eliminarea circuitului pe hârtie, care ar fi dus în trecut la întârzieri. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri.” Ce se schimbă operațional Ministrul susține că mecanismul este „integrat digital” de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, cu scopul de a elimina blocajele administrative și întârzierile. Totodată, el afirmă că participarea la licitații se face fără intermediari, iar utilizatorii pot licita direct pentru bunuri diverse, de la obiecte de valoare la active imobiliare sau mijloace de transport, provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent.” Indiciu de interes public: trafic ridicat la lansare Potrivit ANAF, platforma a atras „aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore” de la lansare, un semnal de interes ridicat pentru noul canal digital de vânzare. În același mesaj, Nazare spune că există „foarte multe bunuri” care sunt în curs de inventariere și urcare pe platformă, ceea ce sugerează că oferta ar urma să se extindă pe măsură ce procesul de ordonare și publicare avansează. [...]
Ministerul Finanțelor propune digitalizarea bonului fiscal până la 1 noiembrie 2026 , potrivit Mediafax , printr-un proiect de Hotărâre de Guvern care actualizează normele de utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale. Măsurile vizează modernizarea sistemului caselor de marcat și simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în contextul reglementărilor privind e-Factura și al digitalizării ANAF. În esență, bonul fiscal ar urma să devină un document digital, cu elemente suplimentare precum cod QR și identificatori unici, iar datele ar urma să fie transmise către ANAF. „Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații.” Conform proiectului, operatorii economici ar avea termen până la 1 noiembrie 2026 pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF. Ministerul Finanțelor leagă schimbările de integrarea aparatelor de marcat în „ecosistemul digital fiscal”, inclusiv prin actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF și corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală. Printre modificările menționate se află și flexibilizarea emiterii bonului pentru plățile cu cardul, în sensul că bonul fiscal nu ar mai fi obligatoriu în format tipărit, putând fi generat electronic și oferit la cererea clientului. Proiectul mai include actualizarea codurilor CAEN la CAEN Rev. 3 și reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală de la 10 ani la 5 ani. Ministerul Finanțelor susține că pachetul urmărește nu doar o actualizare tehnică, ci și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme, prin păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și eliminarea unor obligații considerate inutile. Următorul pas este parcurgerea procesului de adoptare a Hotărârii de Guvern, în forma care va rezulta după consultări și avizări. [...]
Platforma „eLicitațiiANAF” a avut 14 milioane de accesări în 24 de ore , potrivit Economica.net , care citează date transmise de Fisc după lansarea portalului de vânzări online pentru bunuri valorificate prin licitație. Platforma, lansată de Ministerul Finanțelor și ANAF, este prezentată ca un instrument pentru consultarea bunurilor scoase la vânzare și pentru participarea la licitațiile organizate de ANAF. Proiectul a fost dezvoltat în contextul modernizării și digitalizării administrației fiscale și a fost realizat cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Platforma digitală «eLicitațiiANAF», dedicată publicității și vânzării prin mijloace electronice a bunurilor supuse procedurilor de valorificare prin licitație, a înregistrat 14.000.000 de accesări în primele 24 de ore de la lansare”, transmite Fiscul. Conform informațiilor publicate, portalul include o zonă de „Publicitate bunuri”, unde bunurile sunt afișate timp de 30 de zile și pot fi solicitate vizionări în prezența funcționarilor ANAF, precum și o zonă de „Licitații în derulare”, unde licitațiile se desfășoară online pe 5, 7 sau 10 zile. Participarea necesită cont în Spațiul Privat Virtual (SPV), iar înscrierea se face prin plata sau garantarea (blocarea) unei taxe de participare de 10% din prețul de pornire; sumele sunt returnate în maximum 5 zile celor care nu câștigă. Categorie licitație Număr licitații % Articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, uz casnic și accesorii 64 37.43% Obiecte din metale prețioase și materiale semiprețioase 29 16.96% Autovehicule 28 16.37% Utilaje și echipamente industriale 1 0.58% Articole medicale 1 0.58% Alcool etilic, băuturi alcoolice și produse energetice 2 1.17% Terenuri 26 15.20% Apartamente 14 8.19% Spații comerciale 2 1.17% Case / Vile 3 1.75% Garsoniere 1 0.58% În primele date agregate privind interesul pe categorii, cele mai multe licitații au fost la „articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, uz casnic și accesorii” (64 de licitații, 37,43%). Urmează „obiecte din metale prețioase și materiale semiprețioase” (29; 16,96%) și „autovehicule” (28; 16,37%), iar pe segmentul imobiliar apar „terenuri” (26; 15,20%) și „apartamente” (14; 8,19%), alături de un număr mai mic de spații comerciale, case-vile și garsoniere. [...]
Cum va funcționa platforma eLicitatiiANAF - licitațiile pentru bunuri sechestrate se mută complet online din 30 martie , printr-un sistem digital care permite publicarea, vizualizarea și vânzarea bunurilor confiscate sau executate silit direct pe internet, fără participare fizică. Noua platformă, dezvoltată de ANAF împreună cu Ministerul Finanțelor și finanțată prin PNRR, va permite accesul online la licitații, eliminând participarea fizică la sediile instituțiilor fiscale. Orice persoană poate consulta bunurile disponibile fără cont, însă pentru a licita este necesar un cont în Spațiul Privat Virtual (SPV). Funcționarea platformei este structurată în două etape clare: 1. Publicitatea bunurilor (30 de zile): bunurile sunt afișate în secțiunea „Publicitate bunuri” pot fi consultate detalii și solicitate vizionări vizionarea se face fizic, în prezența funcționarilor ANAF 2. Licitația online (5–10 zile): bunurile trec automat în secțiunea „Licitație bunuri” participanții se înscriu, achită taxa și depun oferte dacă apare o ofertă mai mare, ceilalți sunt notificați automat licitația se prelungește dacă apar oferte în ultimele 15 minute Pasul de licitare este stabilit între 5% și 15% din prețul de pornire, iar câștigător devine ofertantul cu cea mai mare sumă la finalul perioadei. Alte reguli importante: plata se poate face online cu cardul, prin transfer bancar sau mandat poștal sumele participanților neadjudecatari sunt returnate în maximum 5 zile pentru bunurile sechestrate, plata poate fi făcută și în rate Platforma va include atât bunuri mobile, cât și imobile, provenite din executări silite sau confiscări dispuse în dosare penale. Prin acest sistem, ANAF urmărește să crească transparența și accesul publicului, oferind un mecanism „online, dinamic și eficient”, în locul licitațiilor clasice, limitate geografic. Lansarea este programată pentru 30 martie 2026, marcând un pas important în digitalizarea administrației fiscale din România. [...]
Peste 4 din 5 români vor interacțiuni cu statul exclusiv online, fără drumuri la ghișeu , potrivit rezultatelor unui studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute , publicat pe 20 martie 2026. Cercetarea arată un sprijin puternic pentru digitalizare, dar și o nemulțumire clară față de modul în care statul implementează aceste schimbări. Aproximativ 78,5% dintre respondenți consideră digitalizarea un lucru bun, însă 83,4% spun că România este doar „puțin” sau „parțial” digitalizată. În același timp, 86,6% cred că ritmul actual al transformării digitale este prea lent, ceea ce indică un decalaj major între așteptările cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a livra servicii moderne. Pentru majoritatea românilor, digitalizarea înseamnă în primul rând eliminarea cozilor și a birocrației. Printre principalele beneficii indicate se numără: posibilitatea de a rezolva problemele cu statul exclusiv online (82,3%) economisirea timpului (79,1%) acces mai rapid la informații și servicii (60,4%) reducerea birocrației (54,9%) Studiul arată că utilizarea serviciilor digitale este deja răspândită: peste 60% dintre români au plătit online taxe sau impozite în ultimul an, iar aproape jumătate au folosit programări online pentru diverse servicii. În plus, 70,9% dintre utilizatori se declară mulțumiți de experiența digitală, ceea ce sugerează că problemele țin mai degrabă de extinderea acestor servicii decât de funcționarea lor. În ceea ce privește prioritățile, românii își doresc în primul rând: o aplicație unică pentru documente personale (53,7%) servicii medicale digitalizate și acces la dosarul medical (50,3%) obținerea online a actelor și documentelor (37,8%) Totuși, există și temeri. Peste jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați de accesul neautorizat la date personale, iar alții invocă riscuri legate de dependența digitală sau de conținutul generat de inteligența artificială. Concluzia studiului indică faptul că digitalizarea este percepută nu doar ca un progres tehnologic, ci ca parte a unei reforme mai ample a statului, în contextul în care 74,8% dintre români consideră corupția principala problemă, iar majoritatea cred că țara are nevoie de schimbări majore. [...]
Cartea de identitate electronică poate fi folosită acum pentru semnarea documentelor PDF direct de pe telefon , prin intermediul aplicației mobile ROeID și al tehnologiei NFC. Potrivit Profit.ro , noua funcționalitate permite utilizatorilor să aplice o semnătură electronică avansată pe documente digitale, fără a mai avea nevoie de un dispozitiv separat sau de un computer. Facilitatea a fost implementată recent și funcționează pe telefoane compatibile cu NFC , care pot comunica direct cu cipul din cartea de identitate electronică. Astfel, documentele pot fi semnate rapid, direct din aplicația mobilă. Cum se semnează un document Pentru utilizarea semnăturii digitale, utilizatorul trebuie să urmeze câțiva pași: instalarea aplicației ROeID pe telefon; înregistrarea în aplicație folosind cartea de identitate electronică; încărcarea documentului în format PDF în aplicație; introducerea codului CAN , aflat în colțul din dreapta jos al cărții de identitate; introducerea PIN-ului de 6 cifre pentru autorizare; apropierea cărții de identitate de telefon pentru citirea cipului. După parcurgerea acestor pași, documentul este semnat electronic folosind certificatul digital și mecanismele criptografice integrate în cartea de identitate . Ce valoare juridică are semnătura Conform legislației privind semnătura electronică, documentele semnate digital pot avea valoare juridică similară celor semnate de mână, în anumite condiții. Legea nr. 214/2024 stabilește că: semnătura electronică calificată are aceeași valoare juridică ca semnătura olografă; semnătura electronică avansată poate produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă dacă este emisă de o autoritate sau un furnizor autorizat ori dacă părțile recunosc documentul. De asemenea, documentele semnate electronic pot îndeplini cerința formei scrise atât pentru validitatea, cât și pentru proba unor acte juridice. Noua funcționalitate a cărții de identitate electronice este considerată un pas suplimentar în digitalizarea serviciilor publice din România, deoarece permite cetățenilor să semneze documente oficiale fără deplasări și fără proceduri birocratice suplimentare. [...]
