Știri
Știri din categoria Digitalizare
Aproape 80% dintre companiile mici din România se promovează pe rețelele de socializare, conform unui sondaj realizat de IMM România. Potrivit Europa FM, președintele IMM România, Florin Jianu, a subliniat că aceste companii se îndreaptă către instrumente cu un grad de vizibilitate mai mare, precum rețelele sociale, în detrimentul site-urilor proprii.
În cadrul prezentării IMM Digital Index, Florin Jianu a menționat că, deși șase din zece antreprenori declară că dețin un site, majoritatea preferă să utilizeze rețelele de socializare pentru promovare. Această tendință reflectă o orientare către platforme cu o penetrare mai largă și include, de asemenea, integrarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială și chatbot-urile.
Facebook este rețeaua socială preferată de companiile mici, cu 80% dintre acestea utilizând platforma pentru promovare. Alte rețele populare includ Instagram, cu 42% dintre companii, urmată de WhatsApp, LinkedIn și TikTok, fiecare cu 25%. Aceste date au fost obținute din răspunsurile a 1.464 de patroni membri ai organizației IMM România.
Raportul IMM Digital Index, ajuns la a șaptea ediție, continuă să monitorizeze prezența online a companiilor mici, oferind o imagine de ansamblu asupra tendințelor digitale în rândul acestora.
Recomandate
Germania mută identificarea oficială pe telefon din 2027 , după ce parlamentarii au adoptat o lege care permite stocarea datelor personale într-un „portofel digital”, cu efecte directe asupra modului în care cetățenii interacționează cu administrația și companiile, potrivit Antena 3 . Măsura intră în vigoare de la 2 ianuarie 2027 și va funcționa prin aplicația „d-you”, folosită pentru identificare online în relația cu autoritățile și cu partenerii contractuali. Ministrul german al digitalizării, Karsten Wildberger , a declarat că portofelul digital va fi operațional de la aceeași dată. Ce se schimbă operațional pentru cetățeni Legea permite ca datele personale să fie păstrate într-un card de identitate virtual, accesibil pe telefon. În timp, și alte dovezi ale identității urmează să fie integrate în acest format, inclusiv permisul auto. Un alt efect practic menționat este legat de pașapoarte: deținătorii nu vor mai trebui să meargă la birourile locale pentru înscrierea noii adrese atunci când își schimbă domiciliul, iar pașaportul rămâne valabil chiar dacă vechea adresă este încă tipărită în document. Context: implementarea unei cerințe la nivelul UE Germania implementează legislația Uniunii Europene care solicită fiecărui stat membru să ofere o aplicație pentru documente de identitate digitale pe telefoane inteligente. Potrivit informațiilor din articol, cadrul european include și măsuri menite să reducă birocrația. Separat, legea prevede că orice persoană care a împlinit 70 de ani înainte de a solicita cardul de identitate va fi autorizată să îl utilizeze pe termen nedeterminat. [...]
ANAF vrea să folosească inteligența artificială în controale , odată cu o interfață nouă pentru Spațiul Privat Virtual (SPV) , iar miza imediată este dublă: eficiență mai mare în identificarea neconcordanțelor, dar și risc crescut de erori în prelucrarea datelor personale, într-un domeniu unde „nu există loc de greșeală”, potrivit Adevărul . SPV, lansat în 2014, a devenit tot mai relevant pe fondul extinderii obligațiilor de raportare digitală. Prin OUG 89/2025, utilizarea obligatorie a sistemului RO e-Factura s-a extins dincolo de companii, incluzând și persoanele fizice care desfășoară activități economice independente și sunt identificate fiscal prin CNP. Termenul inițial de 15 ianuarie 2026 a fost amânat până la 1 iunie 2026 prin OUG 6/2026, dar platforma este descrisă ca fiind dificil de folosit. Ce schimbă ANAF și în ce termen Conducerea ANAF spune că lucrează la o interfață SPV „mai ușor de folosit” și că instituția intenționează să introducă o componentă de inteligență artificială pentru analiza datelor în structurile de control. În plus, ar urma să fie posibilă organizarea de întâlniri video cu contribuabilii. Implementarea acestor schimbări este anunțată „în următoarele două-trei luni”, conform articolului. De ce contează: eficiență în controale, dar risc de „halucinații” și obligații GDPR Tudor Galoș, specialist în protecția datelor personale, spune că utilizarea inteligenței artificiale în „risk management” (managementul riscurilor) poate ajuta echipele de control să lucreze mai unitar și mai eficient, însă atrage atenția că, dacă sunt prelucrate date personale, sistemul intră sub incidența GDPR și trebuie să respecte principii precum transparența, legalitatea, minimizarea datelor și securitatea. El indică drept principal pericol erorile generate de AI, inclusiv „halucinațiile” (rezultate greșite produse de sistem), și susține că ar fi util ca ANAF să explice ce mecanisme va folosi pentru reducerea și controlul acestora, inclusiv supervizare umană și auditarea rezultatelor. Specialistul menționează și necesitatea unor date de antrenare corecte și bine etichetate, pentru a reduce riscul de categorisire greșită, cu potențiale implicații și în raport cu regulamentul european privind inteligența artificială (EU AI Act). Probleme operaționale: înrolarea și autentificarea, „pasul cel mai greu” David Burcovschi, inginer software specializat în platforme securizate, descrie drept principal obstacol pentru utilizatori procesul de înrolare, care implică, în cazul firmelor, obținerea unui „certificat de încredere” prin furnizori specializați, cu pași suplimentari și costuri. El compară experiența cu cea din zona bancară, unde autentificarea se face uzual cu utilizator și parolă, iar identificarea poate fi realizată prin proceduri de tip „Know Your Customer” (verificarea identității clientului). Pentru persoanele fizice, procedura este prezentată ca fiind mai simplă decât pentru firme, nefiind necesar certificatul. Ca exemplu de alternativă, specialistul indică platforma ONRC, unde înregistrarea se poate face prin încărcarea de documente și validare. Context: ANAF spune că deja corelează date și găsește neconcordanțe În articol este citată și o declarație a președintelui ANAF, Dan Nica, potrivit căreia instituția corelează deja date și observă neconcordanțe între SPV și e-Factura, exemplificând cu situații în care un expert contabil apare în SPV ca reprezentant, dar nu figurează în e-Factura. În lipsa unor detalii tehnice publice despre modul concret de funcționare al componentei AI (date folosite, criterii, controale, audit), rămâne deschisă întrebarea esențială pentru contribuabili: cum va evita ANAF ca automatizarea să producă erori care să se transforme în controale sau măsuri fiscale greșite. [...]
ANAF pregătește o interfață nouă pentru SPV, mizând pe utilizare mai simplă și pe mutarea interacțiunilor cu contribuabilii în online , potrivit Agerpres . Președintele instituției, Adrian Nica, spune că schimbarea urmărește să facă Spațiul Privat Virtual (platforma prin care contribuabilii comunică digital cu ANAF) „mai primitor” și „mai ușor de folosit”, iar utilizatorii sunt invitați să trimită feedback pentru îmbunătățiri. Ce se schimbă în relația ANAF–contribuabil Pe lângă revizuirea interfeței SPV, șeful ANAF a indicat două direcții operaționale care ar urma să fie vizibile „în perioada următoare”: posibilitatea ca discuțiile finale cu contribuabilii să se poarte și în format video; dezvoltarea, în „următoarele două-trei luni”, a unei componente de inteligență artificială pentru structurile de control, cu scopul declarat de a „uniformiza decizia” și de a disciplina practici neunitare între teritorii. Problema reprezentării în SPV și legătura cu e-Factura Adrian Nica a atras atenția asupra situațiilor în care experți contabili apar ca reprezentanți ai contribuabililor în SPV, dar nu figurează în e-Factura, în lipsa unor contracte declarate. În acest context, ANAF le cere experților contabili care reprezintă firme în relația cu instituția, dar nu au contracte, să își „declare taxele” și să își formalizeze relațiile contractuale. De ce digitalizarea avansează greu: achiziții și termene Nica a pus o parte din întârzieri pe seama procedurilor de achiziție publică, arătând că, pentru instrumente precum un chatbot, servere sau acces la baze de date, ANAF trebuie să deruleze licitații, ceea ce prelungește implementarea. Totodată, el a menționat probleme în zona de asistență pentru contribuabili, unde obținerea unui punct de vedere poate dura „trei-patru luni”. Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare a Asociației de Fiscalitate Internațională – IFA România, afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), organizație cu sediul în Olanda. [...]
Întârzierile la validarea identității digitale ROeID riscă să blocheze accesul rapid la servicii online , în condițiile în care s-a format o coadă de aproximativ 25.000 de cereri, iar în sistem intră încă circa 10.000 de solicitări noi pe zi, potrivit Mediafax . Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) spune că a suplimentat temporar echipa de verificare și estimează că restanțele ar putea fi eliminate în aproximativ o săptămână, dacă ritmul actual se menține. ADR precizează că, în prezent, validarea identităților se face preponderent manual, prin verificări menite să prevină fraudele, impersonarea sau alterarea identității. Personalul implicat în proces beneficiază de instruire specializată. Ce capacitate are acum ADR și cum încearcă să reducă „coada” Autoritatea are 40 de persoane instruite pentru validarea identităților, iar din 2 septembrie a început instruirea altor 19 angajați, în parteneriat cu Institutul Național de Criminalistică. Instruirea durează două zile, astfel că echipa destinată validării ar urma să ajungă la 59 de persoane. După eliminarea volumului restant, ADR estimează că o echipă de aproximativ 40 de persoane va putea procesa între 10.000 și 15.000 de cereri pe zi, capacitate pe care o consideră suficientă pentru fluxul actual și pentru evitarea unei noi acumulări semnificative. Automatizarea, condiționată de auditul eIDAS Pe termen mediu, ADR intenționează să introducă validarea automatizată pentru nivelul de asigurare „HIGH” (nivel ridicat de încredere în identitatea electronică). Potrivit autorității, sunt în desfășurare etapele de audit și validare a procedurilor în cadrul Rețelei de Cooperare eIDAS de la nivelul Comisiei Europene, care ar urma să fie finalizate în octombrie 2026. După finalizarea acestor etape, sistemul ROeID ar urma să poată prelua, analiza și soluționa automat solicitările de înrolare. Până atunci, ADR afirmă că urmărește permanent volumul solicitărilor și capacitatea de procesare, cu obiectivul de a reduce rapid numărul cererilor în așteptare, fără scăderea nivelului de securitate al verificărilor. [...]
România rămâne blocată la coada UE la competențe digitale, deși conectivitatea a ajuns peste media europeană , arată datele citate de G4Media : doar 31,84% din populație are competențe digitale de bază sau peste acest nivel, cel mai redus procent din Uniunea Europeană, la mare distanță de media UE (60,4%). Analiza Monitorul Social, bazată pe date Eurostat pentru 2025 și preluată de Agerpres , indică un decalaj structural: România a recuperat rapid la acces și utilizare a internetului, dar nu și la abilitățile necesare pentru a folosi eficient serviciile digitale în economie și în relația cu statul. Conectivitate ridicată, dar fără „traducere” în competențe La nivel de infrastructură și acces în gospodării, România a ajuns la 95,47% conectivitate în 2025, în creștere de la 86,24% în 2020. Cu acest nivel, țara se află pe locul 12 din 27 de state membre, peste media UE (94,76%). În privința utilizării internetului, 93,15% dintre români îl foloseau în 2025, față de 78,46% în 2020. În același timp, ponderea celor care nu au folosit niciodată internetul a scăzut la 4,91% în 2025, de la 14,05% în 2020, însă România rămâne sub media UE la acest indicator, potrivit analizei citate. De ce contează pentru digitalizare și economie Mesajul central al datelor este că investițiile și progresul în conectivitate nu sunt suficiente pentru a susține digitalizarea reală, dacă nu sunt însoțite de creșterea competențelor digitale în populație. În termeni practici, asta poate limita adoptarea serviciilor online (publice și private) și capacitatea companiilor de a găsi forță de muncă cu abilități digitale de bază. Analiza citată de G4Media notează explicit că, în pofida progreselor din perioada 2020–2025 la acces, „cea mai mare provocare” rămâne dezvoltarea competențelor digitale, în condițiile în care doar 31,84% dintre români ating nivelul de bază sau superior. [...]
Băncile vor trebui să susțină simultan trei sisteme de identificare până în 2031 , ceea ce complică operațional procesele de onboarding (înrolare a clienților) și verificare la distanță, pe fondul tranziției către cartea electronică de identitate și viitorul Portofel European de Identitate Digitală, potrivit Economedia . Documentele de identitate emise anterior rămân valabile până la expirare, însă cărțile de identitate fără cip își vor pierde valabilitatea cel târziu la 3 august 2031, conform Regulamentului european 2019/1157 . În practică, asta înseamnă o perioadă lungă de coexistență între buletinul clasic, cartea electronică de identitate cu cip și identitatea digitală. Ce se schimbă în verificarea identității: de la „pare autentic” la validare criptografică Cartea electronică de identitate este deja emisă la nivel național, după etapa pilot din județul Cluj. Cipul include date biometrice (imagine facială și amprente) și poate integra funcții pentru semnătură electronică calificată, respectiv cardul național de sănătate. Pentru bănci și alte instituții reglementate, tranziția are un impact direct asupra verificării la distanță: sistemele trebuie să recunoască atât documentele clasice, cât și noile cărți electronice. Diferența tehnică este majoră, pentru că verificarea trece de la o evaluare „probabilistică” la una „criptografică”, adică bazată pe confirmarea matematică a autenticității documentului. „La documentul clasic, verificarea este probabilistică (…). La documentul cu cip, verificarea devine criptografică. Răspunsul nu mai este că arată autentic, ci că este autentic, semnat de statul care l-a emis”, explică Alexandru Bora, Product Owner la Qoobiss. Două repere de calendar: 2027 pentru portofelul digital, 2031 pentru buletinele fără cip Un alt termen relevant pentru instituțiile obligate să folosească autentificare puternică în identificarea online (inclusiv băncile) este 6 decembrie 2027. De la această dată, acestea trebuie să accepte Portofelul European de Identitate Digitală (EUDI). În paralel, până la 3 august 2031 rămâne în vigoare fereastra în care buletinele fără cip pot continua să circule, până la expirare, ceea ce prelungește perioada în care băncile trebuie să opereze cu mai multe tipuri de documente și metode de verificare. Cum se poziționează furnizorii de soluții de verificare În acest context, Qoobiss afirmă că soluția sa de verificare a identității la distanță, ONTRACE, poate procesa în același flux de onboarding atât documentele clasice, cât și cărțile electronice de identitate. Economedia nu oferă în material detalii despre nivelul de adopție în piață sau despre costurile de implementare pentru bănci. [...]
