Știri
Știri din categoria Digitalizare
Aproape 80% dintre companiile mici din România se promovează pe rețelele de socializare, conform unui sondaj realizat de IMM România. Potrivit Europa FM, președintele IMM România, Florin Jianu, a subliniat că aceste companii se îndreaptă către instrumente cu un grad de vizibilitate mai mare, precum rețelele sociale, în detrimentul site-urilor proprii.
În cadrul prezentării IMM Digital Index, Florin Jianu a menționat că, deși șase din zece antreprenori declară că dețin un site, majoritatea preferă să utilizeze rețelele de socializare pentru promovare. Această tendință reflectă o orientare către platforme cu o penetrare mai largă și include, de asemenea, integrarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială și chatbot-urile.
Facebook este rețeaua socială preferată de companiile mici, cu 80% dintre acestea utilizând platforma pentru promovare. Alte rețele populare includ Instagram, cu 42% dintre companii, urmată de WhatsApp, LinkedIn și TikTok, fiecare cu 25%. Aceste date au fost obținute din răspunsurile a 1.464 de patroni membri ai organizației IMM România.
Raportul IMM Digital Index, ajuns la a șaptea ediție, continuă să monitorizeze prezența online a companiilor mici, oferind o imagine de ansamblu asupra tendințelor digitale în rândul acestora.
Recomandate
ANAF vrea să folosească inteligența artificială în controale , odată cu o interfață nouă pentru Spațiul Privat Virtual (SPV) , iar miza imediată este dublă: eficiență mai mare în identificarea neconcordanțelor, dar și risc crescut de erori în prelucrarea datelor personale, într-un domeniu unde „nu există loc de greșeală”, potrivit Adevărul . SPV, lansat în 2014, a devenit tot mai relevant pe fondul extinderii obligațiilor de raportare digitală. Prin OUG 89/2025, utilizarea obligatorie a sistemului RO e-Factura s-a extins dincolo de companii, incluzând și persoanele fizice care desfășoară activități economice independente și sunt identificate fiscal prin CNP. Termenul inițial de 15 ianuarie 2026 a fost amânat până la 1 iunie 2026 prin OUG 6/2026, dar platforma este descrisă ca fiind dificil de folosit. Ce schimbă ANAF și în ce termen Conducerea ANAF spune că lucrează la o interfață SPV „mai ușor de folosit” și că instituția intenționează să introducă o componentă de inteligență artificială pentru analiza datelor în structurile de control. În plus, ar urma să fie posibilă organizarea de întâlniri video cu contribuabilii. Implementarea acestor schimbări este anunțată „în următoarele două-trei luni”, conform articolului. De ce contează: eficiență în controale, dar risc de „halucinații” și obligații GDPR Tudor Galoș, specialist în protecția datelor personale, spune că utilizarea inteligenței artificiale în „risk management” (managementul riscurilor) poate ajuta echipele de control să lucreze mai unitar și mai eficient, însă atrage atenția că, dacă sunt prelucrate date personale, sistemul intră sub incidența GDPR și trebuie să respecte principii precum transparența, legalitatea, minimizarea datelor și securitatea. El indică drept principal pericol erorile generate de AI, inclusiv „halucinațiile” (rezultate greșite produse de sistem), și susține că ar fi util ca ANAF să explice ce mecanisme va folosi pentru reducerea și controlul acestora, inclusiv supervizare umană și auditarea rezultatelor. Specialistul menționează și necesitatea unor date de antrenare corecte și bine etichetate, pentru a reduce riscul de categorisire greșită, cu potențiale implicații și în raport cu regulamentul european privind inteligența artificială (EU AI Act). Probleme operaționale: înrolarea și autentificarea, „pasul cel mai greu” David Burcovschi, inginer software specializat în platforme securizate, descrie drept principal obstacol pentru utilizatori procesul de înrolare, care implică, în cazul firmelor, obținerea unui „certificat de încredere” prin furnizori specializați, cu pași suplimentari și costuri. El compară experiența cu cea din zona bancară, unde autentificarea se face uzual cu utilizator și parolă, iar identificarea poate fi realizată prin proceduri de tip „Know Your Customer” (verificarea identității clientului). Pentru persoanele fizice, procedura este prezentată ca fiind mai simplă decât pentru firme, nefiind necesar certificatul. Ca exemplu de alternativă, specialistul indică platforma ONRC, unde înregistrarea se poate face prin încărcarea de documente și validare. Context: ANAF spune că deja corelează date și găsește neconcordanțe În articol este citată și o declarație a președintelui ANAF, Dan Nica, potrivit căreia instituția corelează deja date și observă neconcordanțe între SPV și e-Factura, exemplificând cu situații în care un expert contabil apare în SPV ca reprezentant, dar nu figurează în e-Factura. În lipsa unor detalii tehnice publice despre modul concret de funcționare al componentei AI (date folosite, criterii, controale, audit), rămâne deschisă întrebarea esențială pentru contribuabili: cum va evita ANAF ca automatizarea să producă erori care să se transforme în controale sau măsuri fiscale greșite. [...]
ANAF pregătește o interfață nouă pentru SPV, mizând pe utilizare mai simplă și pe mutarea interacțiunilor cu contribuabilii în online , potrivit Agerpres . Președintele instituției, Adrian Nica, spune că schimbarea urmărește să facă Spațiul Privat Virtual (platforma prin care contribuabilii comunică digital cu ANAF) „mai primitor” și „mai ușor de folosit”, iar utilizatorii sunt invitați să trimită feedback pentru îmbunătățiri. Ce se schimbă în relația ANAF–contribuabil Pe lângă revizuirea interfeței SPV, șeful ANAF a indicat două direcții operaționale care ar urma să fie vizibile „în perioada următoare”: posibilitatea ca discuțiile finale cu contribuabilii să se poarte și în format video; dezvoltarea, în „următoarele două-trei luni”, a unei componente de inteligență artificială pentru structurile de control, cu scopul declarat de a „uniformiza decizia” și de a disciplina practici neunitare între teritorii. Problema reprezentării în SPV și legătura cu e-Factura Adrian Nica a atras atenția asupra situațiilor în care experți contabili apar ca reprezentanți ai contribuabililor în SPV, dar nu figurează în e-Factura, în lipsa unor contracte declarate. În acest context, ANAF le cere experților contabili care reprezintă firme în relația cu instituția, dar nu au contracte, să își „declare taxele” și să își formalizeze relațiile contractuale. De ce digitalizarea avansează greu: achiziții și termene Nica a pus o parte din întârzieri pe seama procedurilor de achiziție publică, arătând că, pentru instrumente precum un chatbot, servere sau acces la baze de date, ANAF trebuie să deruleze licitații, ceea ce prelungește implementarea. Totodată, el a menționat probleme în zona de asistență pentru contribuabili, unde obținerea unui punct de vedere poate dura „trei-patru luni”. Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare a Asociației de Fiscalitate Internațională – IFA România, afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), organizație cu sediul în Olanda. [...]
Directiva UE privind transparența salarială împinge companiile spre digitalizarea HR și payroll , iar UCMS by AROBS încearcă să capteze această cerere printr-o platformă integrată de software, consultanță și implementare, potrivit Economedia . Soluția, numită Pay Transparency Solutions, este gândită pentru a ajuta angajatorii să gestioneze cerințele de informare a candidaților, raportarea diferențelor salariale și justificarea politicilor de remunerare. Directiva (UE) 2023/970 introduce obligații care schimbă practic modul în care sunt administrate datele salariale: angajatorii trebuie să ofere informații despre nivelurile salariale în recrutare, angajații pot cere date despre remunerarea pentru poziții echivalente, iar companiile trebuie să raporteze diferențele de plată între femei și bărbați. În Europa, directiva este în curs de implementare în legislațiile naționale, iar alinierea va fi făcută progresiv. Ce se schimbă operațional pentru angajatori În evaluarea UCMS by AROBS, presiunea de conformare va accelera investițiile în digitalizarea proceselor de resurse umane și salarizare, mai ales în organizațiile medii și mari, unde structurile de salarizare sunt mai complicate. Compania susține că, în practică, conformarea nu înseamnă doar un instrument informatic, ci și schimbări interne: evaluarea și clasificarea posturilor și standardizarea criteriilor de remunerare. Poziționarea AROBS: conformarea, din cost în avantaj competitiv AROBS leagă direct proiectele de conformare de modernizarea infrastructurii interne a companiilor. Voicu Oprean, CEO și fondator AROBS, afirmă: „Conformarea a încetat să mai fie un centru de cost și a devenit un diferențiator competitiv. Companiile care tratează aceste cerințe ca pe o oportunitate de modernizare câștigă un avantaj față de cele care așteaptă termenele limită”. La rândul său, Ovidiu Teodorescu, CEO UCMS by AROBS, pune accent pe nevoia de integrare a instrumentelor folosite de HR și payroll: „Transparența salarială va accelera investițiile în digitalizarea proceselor de HR și payroll, pentru că organizațiile nu mai pot gestiona aceste cerințe prin instrumente fragmentate”. Context de piață: cerere în creștere pentru software HR Economedia notează că piața de software HR din Europa este estimată în creștere, pe fondul digitalizării accelerate și al presiunii de conformare cu reglementările privind munca și datele angajaților. În acest context, UCMS by AROBS își extinde oferta cu un „ecosistem” care combină produsul software cu servicii de consultanță și implementare, adresat companiilor care trebuie să se alinieze noilor obligații. [...]
Platforma e-Licitații a adus la buget peste 18 milioane de lei în două luni , un semnal că digitalizarea executării silite poate accelera recuperarea creanțelor și poate crește concurența la valorificarea bunurilor sechestrate, potrivit Agerpres , care citează date comunicate de Ministerul Finanțelor . În primele două luni de la lansare (30 martie), încasările totale au depășit 18 milioane de lei, din două surse: 15,31 milioane de lei provenite din licitații online și alte peste 3 milioane de lei recuperate prin plăți voluntare, după ce contribuabilii și-au achitat obligațiile fiscale pentru a evita executarea silită. Ce arată cifrele despre eficiența platformei Ministerul Finanțelor indică faptul că, de la lansare, au fost adjudecate 78 de licitații, iar prețurile finale au fost, în medie, cu 17% peste prețurile de pornire — un rezultat care sugerează o competiție mai mare între ofertanți față de procedurile tradiționale. Totodată, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a legat explicit rezultatele de efectele digitalizării asupra conformării fiscale: „e-Licitații ANAF arată foarte concret ce poate însemna digitalizarea: bani recuperați mai rapid la buget, transparență mai mare și acces mai larg pentru cetățeni. Totodată, faptul că în 17 cazuri contribuabilii și-au achitat integral datoriile după publicarea bunurilor confirmă un lucru important: procedurile vizibile și clare cresc conformarea.” Impact operațional: acces mai larg și vizibilitate mai mare Conform datelor prezentate de minister, platforma a atras 1,73 milioane de vizitatori unici și a înregistrat peste 70 de milioane de accesări. Oficialii susțin că participarea la licitații este posibilă indiferent de localitatea de domiciliu, ceea ce ar trebui să lărgească baza de ofertanți și să susțină transparența procesului. Ministerul Finanțelor plasează e-Licitații în pachetul mai larg de digitalizare a administrației fiscale, alături de aplicația iBon, verificarea digitală a bonurilor fiscale, extinderea utilizării analizei de risc și dezvoltarea serviciilor online pentru contribuabili. [...]
14,7 milioane de lei din PNRR pentru Cloudul Guvernamental au devenit cost la bugetul de stat , după ce fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ar fi folosit fonduri europene destinate investițiilor tehnice pentru plata salariilor, cheltuieli neeligibile, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, citate de Economedia . Darău susține că banii au fost alocați prin PNRR pentru investiții tehnice în Cloudul Guvernamental, însă ar fi fost redirecționați către salarii, ceea ce ar fi dus la pierderea finanțării europene și la transferarea „notei de plată” către contribuabili. Într-o postare pe Facebook, ministrul a indicat fosta conducere a ADR „sub Dragoș Vlad” drept responsabilă pentru această situație. Impact operațional: întârzieri și risc pentru infrastructura critică Dincolo de suma pierdută, ministrul interimar afirmă că lipsa unui plan de continuitate pentru echipa tehnică ce administrează infrastructura Cloudului Guvernamental a generat „întârzieri, blocaje și haos administrativ”. Potrivit acestuia, specialiștii esențiali pentru funcționarea Cloudului Guvernamental ar fi fost „lăsați complet în aer”, în contextul evoluției situației. Context juridic și reacția actualei conduceri Darău a mai spus că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, președintele ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, solicitând cercetarea fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru abuz în serviciu. Plângerea a venit după ce, la 15 mai, a fost anulată o procedură de achiziție publică legată de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, pe motivul identificării unor nereguli și abateri de la cadrul legal aplicabil achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad, președinte al ADR din 2022, a fost demis din funcție la 1 mai, în acest an. [...]
Digitalizarea administrației fiscale din Grecia a redus puternic necolectarea TVA și a împins plățile online spre 100% , arată un raport al FMI citat de Economedia . Reformele începute treptat din 2010 și accelerate după 2018–2019 au transformat interacțiunea contribuabililor cu fiscul într-un proces aproape complet electronic, cu efecte directe asupra conformării și veniturilor publice. Potrivit publicației elene Business Daily , FMI descrie Grecia drept un model în tranziția digitală a administrațiilor fiscale din UE, în contextul unei modernizări mai ample a sectorului public. Ce s-a schimbat operațional: depuneri și plăți aproape integral digitale Raportul FMI notează că, la începutul lui 2020, aproape toate tranzacțiile cu birourile fiscale și vamale se desfășurau electronic, iar pandemia a accelerat digitalizarea. Câteva repere din datele citate: depunerea electronică a declarațiilor de TVA a ajuns la 100% în 2022 ; pentru declarațiile de impozit pe profit, rata a fost de 99,9% încă din 2021 ; plata electronică a impozitelor a urcat de la 86,6% în 2018 la 99,2% în 2023 , cu cea mai mare creștere între 2021 și 2022; în 2018–2023, ratele de depunere electronică pentru impozitul pe venit și TVA au depășit mediile UE și OCDE, cu niveluri deosebit de ridicate la persoane fizice. De ce contează economic: „decalajul TVA” s-a comprimat puternic Un indicator central este reducerea „decalajului TVA” (procentul de TVA necolectat) de la 30% în 2011 la 9% în 2024 , evoluție pe care Comisia Europeană o caracterizează drept o „realizare semnificativă în reducerea neconformității”, potrivit textului citat. În paralel, FMI indică o creștere a raportului dintre veniturile fiscale și PIB la 28% în 2025 , de la 20,5% în 2009 , menționând că, deși dinamica reflectă și schimbări economice mai ample, îmbunătățirile administrației fiscale au avut un rol cheie în lărgirea bazei de impozitare și în consolidarea încrederii în sistem. Instrumentele digitale și noile obligații pentru companii Un element important a fost platforma myAADE , introdusă în septembrie 2021, care a înlocuit myTAXISnet și a centralizat accesul la servicii digitale, inclusiv la registrele electronice myDATA . Conform raportului, toate întreprinderile sunt obligate să transmită datele contabile către myDATA, iar declarațiile de TVA și de impozit pe profit precompletate (pe baza datelor introduse electronic) au îmbunătățit conformitatea. În plus, sunt menționate două măsuri cu impact direct asupra raportărilor și plăților: din mai 2024 , utilizarea obligatorie a terminalelor POS și conectarea acestora la casele de marcat; din ianuarie 2025 , nu vor mai fi permise discrepanțe între veniturile și cheltuielile declarate de întreprinderi, în logica unei conformări „în timp real”. Guvernanță: autonomia autorității fiscale ca accelerator al digitalizării FMI consideră esențială crearea Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), care și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017, descrisă drept cea mai importantă reformă din perioada 2013–2017. În raport este reținută ideea că schimbarea a modificat „stimulentele și responsabilitatea” decizională, permițând progrese în zona de personal, management al riscurilor și digitalizare. „Reformele au creat un cerc virtuos: o mai bună guvernanță fiscală a permis digitalizarea, care a îmbunătățit conformitatea, consolidând veniturile publice și credibilitatea fiscală a țării.” Ce urmează: integrarea IA și a analizei de date în control și servicii Următoarea etapă, potrivit FMI, este menținerea rezultatelor prin integrarea unor tehnologii noi – inclusiv inteligența artificială și analiza datelor – în gestionarea riscurilor și în îmbunătățirea serviciilor pentru contribuabili. Mesajul instituției, conform textului citat, este că agenda de reforme „nu s-a încheiat”, însă experiența Greciei oferă lecții pentru alte state care urmăresc reforme fiscale. [...]
