Știri
Știri din categoria Digitalizare
Comisia Europeană a desemnat consorțiul AREMIS – Archibus Solution Center România pentru un contract-cadru valabil șase ani, care vizează modernizarea și consolidarea mediului digital de lucru al instituției, potrivit forbes.ro.
Contractul a fost atribuit în urma unei proceduri competitive la nivel european și acoperă servicii de consultanță pentru „digital workplace” (ansamblul instrumentelor digitale folosite la muncă), dezvoltare, integrare, mentenanță, suport, actualizări, formare și documentație pentru platforma de management imobiliar și al spațiilor de lucru utilizată de Comisia Europeană.
Platforma vizată este Archibus by Eptura, o soluție de tip IWMS (Integrated Workplace Management System), adică un sistem integrat pentru administrarea spațiilor, activelor și serviciilor asociate. Conform sursei, aceasta este deja implementată în cadrul Oficiului pentru Infrastructură și Logistică din Bruxelles (OIB), al Oficiului pentru Infrastructură și Logistică din Luxemburg (OIL) și al Direcției Generale pentru Interpretare (DG SCIC).
Prin integrarea proceselor și a datelor operaționale, soluția ar urma să sprijine optimizarea utilizării resurselor, creșterea eficienței și reducerea costurilor, contribuind în același timp la obiectivele Comisiei Europene privind digitalizarea, transparența și sustenabilitatea.
Forbes notează că selectarea consorțiului AREMIS – Archibus Solution Center România este prezentată ca un semnal pentru poziționarea României în ecosistemul IT instituțional european, în condițiile în care mandatul presupune operarea și dezvoltarea unor platforme critice, cu cerințe ridicate de securitate, stabilitate și trasabilitate. Echipele mixte ar urma să lucreze direct cu reprezentanții Comisiei Europene, cu livrare iterativă, testare și respectarea indicatorilor de performanță agreați.
În declarații citate de sursă, Simon Gautry, Head of Workplace Digital Solutions la AREMIS Group, afirmă că organizația colaborează cu Comisia Europeană pe platforma Archibus de aproape zece ani, iar noul contract-cadru continuă acest parcurs. Octavian Rizea, Director de Dezvoltare al Archibus Solution Center România, susține că selecția confirmă „valoarea expertizei românești” în proiecte complexe și operare pe termen lung. Comisia Europeană are peste 32.000 de angajați în 27 de state membre, iar contractul se înscrie în strategia de modernizare a ecosistemului tehnologic pentru administrarea patrimoniului imobiliar și logistic al instituției, prin extinderea serviciilor bazate pe Archibus by Eptura.
Recomandate
Până în 2027, băncile și alte companii care cer autentificare puternică vor fi obligate să accepte portofelul digital european , ceea ce mută rapid discuția din zona „opțional pentru cetățeni” în zona de conformare operațională pentru mediul privat, potrivit G4Media . Sistemul, pregătit de UE, ar urma să devină un standard de utilizare până în 2030, dar acceptarea lui de către actorii care fac verificări stricte de identitate devine, în practică, un prag de implementare mult mai apropiat. Portofelul digital european (EUDI Wallet) este gândit ca o aplicație, în principal pe smartphone, prin care cetățenii își pot dovedi identitatea online în toate statele UE, atât pentru servicii publice, cât și private. În portofel ar urma să fie stocate date personale (precum nume, data nașterii, cetățenia) și documente digitale, de la permis de conducere și bilete de transport până la diplome sau rețete medicale. Utilizatorii ar putea semna documente electronic, cu valoare legală, și ar putea interacționa cu instituții din alte state membre fără bariere administrative; exemplul dat este folosirea unei rețete emise în Franța într-o farmacie din Belgia. Calendarul care apasă pe companii, nu pe utilizatori Planul Comisiei Europene prevede ca până în 2030 aproximativ 80% din populația UE să utilizeze portofelul digital. Până la finalul lui 2026, fiecare stat membru trebuie să ofere cel puțin o astfel de soluție. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, până în 2027 toate instituțiile și companiile care cer „autentificare puternică” (adică verificare robustă a identității, cu mai mulți factori), inclusiv băncile, vor trebui să accepte această formă de identificare. Ce promite: reducerea fraudei și procese administrative mai simple Printre beneficiile invocate se numără reducerea fraudei și simplificarea procedurilor. Închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un loc de muncă ar putea fi făcute complet digital, fără trimiterea de copii după documente. Aplicația ar include un „panou de control” în care utilizatorii pot vedea ce date au fost partajate și pot semnala cereri suspecte. Materialul menționează și utilizarea unor mecanisme de protecție, precum posibilitatea de a folosi pseudonime și tehnologii de tip „zero-knowledge proof” (verificarea unei informații, de exemplu vârsta, fără a dezvălui alte date personale). Riscurile: mai multe date, ținte mai valoroase, posibilă excludere digitală În paralel, sunt semnalate riscuri de confidențialitate și securitate: creșterea volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți, și faptul că portofelele digitale pot deveni ținte pentru atacuri cibernetice. Vulnerabile sunt în special datele validate oficial (diplome, identitate), considerate foarte valoroase. Un alt risc este excluderea digitală, în special pentru persoanele fără acces la tehnologie sau fără familiaritate cu utilizarea ei. Miza de reglementare: suveranitate și controlul furnizorilor Portofelul digital ridică și o problemă de suveranitate, deoarece identificarea cetățenilor a fost, tradițional, responsabilitatea statelor. Implicarea unor companii private, inclusiv non-europene, în furnizarea acestor servicii este prezentată ca o sursă de potențiale riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru funcționarea „eficientă și sigură” sunt indicate nevoia de reguli clare, audituri stricte și sancțiuni pentru abuzuri, precum și menținerea alternativelor clasice (documente pe hârtie), pentru reziliență și libertatea de alegere. [...]
Ministrul Economiei a anunțat demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României, invocând blocaje și probleme de management în proiecte IT publice. Potrivit Economedia , Irineu Darău spune că decizia a fost luată împreună cu premierul și vicepremierul Oana Gheorghiu și o prezintă drept un „reset” necesar pentru relansarea digitalizării administrației. În mesajul public, Darău afirmă că digitalizarea statului „a stagnat în ultimii ani”, iar efectele se văd în funcționarea serviciilor publice folosite de cetățeni. El nu a detaliat un calendar sau un pachet complet de măsuri, dar a susținut că „nu se mai poate continua cu frâna de mână trasă”. Problemele invocate: proiecte întârziate, platforme cu erori și achiziții contestate Ministrul a indicat o serie de disfuncționalități și derapaje pe care le leagă de conducerea ADR și de modul de administrare a proiectelor: dificultăți și întârzieri la proiecte precum Cloudul Guvernamental , inclusiv pierderea în instanță a finanțării pentru specialiști, situație pe care o numește „gestiune financiară dezastruoasă”; lansarea unor platforme „cu erori majore”, greu de folosit pentru cetățeni; încercări de inițiere a unor achiziții mari „fără bază legală”; comunicare publică ce ar fi indus ideea că „s-au pierdut” zeci de milioane de euro, deși ar fi fost vorba despre economii, ceea ce ar fi alimentat confuzie și neîncredere; refuzul de a furniza date către ministerul coordonator și un climat în care „subalternii refuză monitorizări”, pe care îl descrie drept insubordonare și lipsă de transparență. Darău a mai spus că blocajele la platforme precum Ghișeul.ro sau SEAP nu ar trebui tratate ca incidente izolate, ci ca probleme de management al infrastructurii digitale. Ce urmează la ADR Oficialul afirmă că, în ultimele luni, au fost încercate corecții punctuale — inclusiv în zona semnăturii electronice și prin încercarea de a opri „licitații și achiziții dubioase” — însă acestea „nu e suficient”, motiv pentru care a fost necesară schimbarea conducerii. Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă până acum de Dragoș–Cristian Vlad. În informațiile prezentate nu sunt precizate numele succesorului, pașii procedurali ai tranziției sau termene pentru „accelerarea” promisă a proiectelor. [...]
USR propune un cadru național care să standardizeze accesul în sistemele IT ale statului , pentru a reduce acordarea neuniformă și greu de auditat a drepturilor în aplicațiile publice, potrivit Economedia . Inițiativa vizează o „arhitectură” unitară de digitalizare pentru toate instituțiile, pe fondul proliferării de platforme și registre care nu sunt legate coerent între ele. Propunerea legislativă a fost depusă de senatorul USR Ciprian Rus , președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială . Conform unui comunicat USR citat în articol, în lipsa unui cadru unitar, accesul în sistemele publice este adesea acordat local, cu reguli diferite de la o instituție la alta, actualizări întârziate când se schimbă funcția sau competența și riscuri de blocaje administrative, acces excesiv și lipsă de trasabilitate (posibilitatea de a urmări cine a făcut ce). Ce schimbă proiectul: de la „acces local” la autorizare pe roluri și audit Inițiativa descrie un model național care leagă explicit instituția publică, structura internă, funcția sau postul, rolul digital, operațiunea permisă și auditul. În practică, miza este ca drepturile din aplicațiile statului să fie acordate pe baza rolurilor și responsabilităților, nu prin practici disparate între instituții. Măsurile propuse Printre măsurile enumerate în proiect se află: înființarea Registrului Unic al Instituțiilor Publice , pentru identificarea clară a entităților statului și a relațiilor dintre acestea; instituirea Organigramei Digitale Naționale , ca evidență standardizată și actualizată a structurilor interne și a funcțiilor/posturilor; crearea Registrului Funcțiilor, Rolurilor și Operațiunilor Digitale , care corelează funcția ocupată cu rolul digital și cu operațiunile administrative permise; introducerea unui mecanism național de autorizare , astfel încât accesul în aplicațiile publice să fie acordat pe bază de roluri și responsabilități; obligativitatea jurnalizării și auditului , pentru a putea verifica cine a avut acces, la ce, când și în ce temei. De ce contează pentru funcționarea administrației Argumentul central este unul operațional și de control: fără o arhitectură comună, accesul neuniform și greu de auditat poate genera atât blocaje administrative, cât și riscuri de securitate și de guvernanță (decizii și responsabilități neclare în administrarea accesului). Proiectul urmărește să introducă reguli și evidențe standardizate, astfel încât drepturile din sistemele informatice să fie trasabile și actualizate odată cu schimbările de funcție. În articol este redată și poziția inițiatorului: „Statul digital nu înseamnă doar platforme și conturi. Statul digital înseamnă reguli clare, responsabilitate clară și acces acordat corect. Nu este suficient să știm cine intră într-un sistem. Trebuie să știm și ce are voie să facă, în ce temei și în ce limite”. Ce urmează mai departe (calendar, parcurs parlamentar sau reacții instituționale) nu este detaliat în materialul citat. [...]
EasyPay pariază pe automatizarea recepțiilor din clinici cu o investiție de peste 500.000 de euro (aprox. 2,55 mil. lei) în 2026 , mizând pe reducerea timpului petrecut de pacienți la operațiunile administrative și pe eficientizarea fluxurilor din unitățile medicale, potrivit Ziarul Financiar . Soluția, descrisă ca „ recepție digitală ”, automatizează procesele de check-in, programare și plată. Compania spune că, prin acest sistem, pacienții își pot gestiona interacțiunea cu clinica într-un timp mediu de sub 3 minute. Impact operațional: mai puțină muncă repetitivă la recepție Tehnologia este gândită să preia sarcinile administrative repetitive din recepțiile clinicilor și să transforme parcursul pacientului într-un proces digital „rapid și fluid”, conform reprezentanților EasyPay. În același timp, compania susține că soluția nu urmărește să înlocuiască interacțiunea umană, ci să elibereze personalul de activități de rutină. „Prin soluţia de recepţie digitală, ne propunem să eliminăm sarcinile repetitive şi să oferim clinicilor un instrument care simplifică procesele administrative, fără să înlocuiască relaţia umană”, a declarat Serghei Fraseniuc , CEO al EasyPay. Ținta pentru 2026 și dimensiunea businessului EasyPay vizează să ajungă la 100 de unități în 2026, conform titlului materialului. La nivel de grup, EasyPay a încheiat anul 2025 cu afaceri de aproximativ 10 milioane de euro (aprox. 50,9 mil. lei), mai notează publicația. [...]
România își leagă accelerarea digitalizării de implementarea rapidă a „portofelului digital” european , mizând pe un pachet format din wallet, semnătură și identitate digitală, potrivit Agerpres . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău , a spus la Târgu Mureș că 2026 și 2027 ar trebui să aducă un „salt digital major”, iar cheia este implementarea „bine și repede” a acestui trio. Miza, din perspectiva impactului operațional, este ca digitalizarea să nu mai depindă de proiecte „multianuale” care „se pare că n-au mers în România”, ci să fie împinsă de o infrastructură de bază folosită pe scară largă de cetățeni, instituții și companii. „Tripleta” pe care Guvernul vrea să o deblocheze în 2026 Ministrul a indicat drept prioritate pentru acest an deblocarea și implementarea unei „triplete”: semnătură digitală „democratizată” , adică ușor accesibilă; cartea de identitate electronică folosită cât mai larg; wallet-ul (portofelul digital) , descris ca obligație europeană, care ar urma să permită păstrarea și utilizarea documentelor oficiale în format digital. În explicația ministrului, wallet-ul ar funcționa ca un „portofel digital” cu acte sau „hârtii oficiale”, care pot fi folosite și semnate prin aplicații ale statului sau aplicații private. Ce se schimbă pentru companii: acces și dezvoltare în zona privată Un element relevant pentru mediul privat este că, potrivit declarațiilor, soluția ar trebui să permită și dezvoltarea de aplicații de către companii . Darău a punctat explicit importanța ca sistemul să fie construit astfel încât să „permită și privaților să dezvolte”. În același timp, ministrul a susținut că, dacă wallet-ul este implementat „bine” și este „extensibil”, ar trebui să ajungă să fie folosit de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”. De ce contează: „lacătul” care poate declanșa digitalizarea accelerată Darău a descris wallet-ul drept punctul care poate „deschide” o digitalizare accelerată, inclusiv pe baza experienței sale în software: „Cred că va fi punctul sau lacătul care, dacă se va deschide, se va întâmpla un fel de digitalizare accelerată de la sine.” În logica prezentată, odată ce identitatea digitală, semnătura și portofelul digital devin funcționale și utilizabile pe scară largă, restul serviciilor digitale ar urma să se dezvolte mai rapid, pe o fundație comună. Ce urmează Din informațiile transmise, ținta imediată este ca în 2026 să fie „deblocată” și implementată combinația wallet–semnătură–identitate digitală, cu implicarea mai multor instituții, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Materialul nu oferă un calendar detaliat sau termene intermediare pentru livrare. [...]
Guvernul mizează pe „tripleta” identitate electronică–semnătură–portofel digital ca infrastructură de bază pentru servicii publice și private , iar ținta declarată este un „salt digital major” în 2026–2027, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău , spune că accelerarea digitalizării administrației „se va face de la sine” dacă România reușește să implementeze pe scară largă trei componente: cartea de identitate electronică , o semnătură electronică „democratizată” (ușor accesibilă) și un portofel digital (wallet) pentru documente. Ce înseamnă „tripleta” și de ce contează operațional În viziunea ministrului, combinația dintre cele trei ar crea un „portofel digital cu acte” și documente oficiale care pot fi utilizate și semnate, atât prin aplicații ale statului, cât și prin aplicații private. Un element important, subliniat de Darău, este ca și sectorul privat să poată dezvolta soluții compatibile. Obligație europeană și țintă: utilizare în masă Darău a indicat că wallet-ul este „și o obligație europeană” și a susținut că prioritatea pentru acest an este tocmai implementarea combinației „wallet, semnătură și identitate digitală”. Dacă soluția este „bine făcută” și „extensibilă”, ar trebui să ajungă să fie folosită de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”, conform declarațiilor sale. Context: ce nu a funcționat până acum Ministrul a evaluat critic abordările anterioare, afirmând că România a încercat până acum „o digitalizare multianuală și cumva abruptă”, fără succes. În acest context, el și-a exprimat încrederea că implementarea rapidă și corectă a wallet-ului, împreună cu celelalte componente, ar putea declanșa o accelerare a digitalizării. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă în județul Mureș. [...]
