Știri
Știri din categoria Digitalizare

Comisia Europeană a desemnat consorțiul AREMIS – Archibus Solution Center România pentru un contract-cadru valabil șase ani, care vizează modernizarea și consolidarea mediului digital de lucru al instituției, potrivit forbes.ro.
Contractul a fost atribuit în urma unei proceduri competitive la nivel european și acoperă servicii de consultanță pentru „digital workplace” (ansamblul instrumentelor digitale folosite la muncă), dezvoltare, integrare, mentenanță, suport, actualizări, formare și documentație pentru platforma de management imobiliar și al spațiilor de lucru utilizată de Comisia Europeană.
Platforma vizată este Archibus by Eptura, o soluție de tip IWMS (Integrated Workplace Management System), adică un sistem integrat pentru administrarea spațiilor, activelor și serviciilor asociate. Conform sursei, aceasta este deja implementată în cadrul Oficiului pentru Infrastructură și Logistică din Bruxelles (OIB), al Oficiului pentru Infrastructură și Logistică din Luxemburg (OIL) și al Direcției Generale pentru Interpretare (DG SCIC).
Prin integrarea proceselor și a datelor operaționale, soluția ar urma să sprijine optimizarea utilizării resurselor, creșterea eficienței și reducerea costurilor, contribuind în același timp la obiectivele Comisiei Europene privind digitalizarea, transparența și sustenabilitatea.
Forbes notează că selectarea consorțiului AREMIS – Archibus Solution Center România este prezentată ca un semnal pentru poziționarea României în ecosistemul IT instituțional european, în condițiile în care mandatul presupune operarea și dezvoltarea unor platforme critice, cu cerințe ridicate de securitate, stabilitate și trasabilitate. Echipele mixte ar urma să lucreze direct cu reprezentanții Comisiei Europene, cu livrare iterativă, testare și respectarea indicatorilor de performanță agreați.
În declarații citate de sursă, Simon Gautry, Head of Workplace Digital Solutions la AREMIS Group, afirmă că organizația colaborează cu Comisia Europeană pe platforma Archibus de aproape zece ani, iar noul contract-cadru continuă acest parcurs. Octavian Rizea, Director de Dezvoltare al Archibus Solution Center România, susține că selecția confirmă „valoarea expertizei românești” în proiecte complexe și operare pe termen lung. Comisia Europeană are peste 32.000 de angajați în 27 de state membre, iar contractul se înscrie în strategia de modernizare a ecosistemului tehnologic pentru administrarea patrimoniului imobiliar și logistic al instituției, prin extinderea serviciilor bazate pe Archibus by Eptura.
Recomandate

România trebuie să ofere până la finalul anului o variantă de „portofel digital” pentru identitate , dar miza practică este dacă implementarea va fi suficient de robustă încât să nu erodeze și mai mult încrederea publică, deja scăzută, potrivit HotNews . Portofelul digital european, denumit de Comisia Europeană European Digital Identity Wallet (EUDI Wallet) , este gândit ca o aplicație securizată pe telefon care să permită identificarea online și offline în toate statele UE. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, statele membre sunt obligate să pună la dispoziție o astfel de soluție până la finalul acestui an. Un punct sensibil pentru România este ritmul implementării. Expertul Mircea Șerdin avertizează că graba poate produce erori care să reducă adopția și să afecteze încrederea într-un astfel de sistem, într-un context în care „încrederea în stat oricum e foarte mică”. Ce ar însemna, concret, „buletinul digital” pe telefon Conceptul urmărește să înlocuiască prezentarea fizică a actelor cu o confirmare digitală a identității. În loc să arăți documentul la ghișeu, identitatea ar putea fi confirmată prin telefon, iar sistemul ar transmite doar informațiile necesare, nu toate datele de pe act, conform descrierii din articol. Ce documente ar putea ajunge în portofelul digital Dincolo de cartea de identitate, portofelul ar urma să poată stoca și alte documente sau dovezi digitale, precum: permis de conducere; diplome; rețete medicale; asigurări; bilete de tren sau la concerte. Portofelul ar funcționa ca un „hub” pentru interacțiuni oficiale atât cu instituțiile statului, cât și cu companii private care aleg să îl accepte. De ce contează pentru economie și operațiuni Dacă va fi implementat fără probleme majore, portofelul digital poate schimba modul în care se fac verificările de identitate și se gestionează documentele în relația cu administrația și cu sectorul privat. În același timp, articolul indică o tensiune centrală: extinderea unei infrastructuri de identitate digitală ridică întrebări despre controlul asupra datelor personale și despre limitele digitalizării identității. Pentru detalii despre inițiativa europeană, Comisia Europeană prezintă proiectul aici: European Digital Identity Wallet (EUDI Wallet) . [...]

Până în 2027, băncile și alte companii care cer autentificare puternică vor fi obligate să accepte portofelul digital european , ceea ce mută rapid discuția din zona „opțional pentru cetățeni” în zona de conformare operațională pentru mediul privat, potrivit G4Media . Sistemul, pregătit de UE, ar urma să devină un standard de utilizare până în 2030, dar acceptarea lui de către actorii care fac verificări stricte de identitate devine, în practică, un prag de implementare mult mai apropiat. Portofelul digital european (EUDI Wallet) este gândit ca o aplicație, în principal pe smartphone, prin care cetățenii își pot dovedi identitatea online în toate statele UE, atât pentru servicii publice, cât și private. În portofel ar urma să fie stocate date personale (precum nume, data nașterii, cetățenia) și documente digitale, de la permis de conducere și bilete de transport până la diplome sau rețete medicale. Utilizatorii ar putea semna documente electronic, cu valoare legală, și ar putea interacționa cu instituții din alte state membre fără bariere administrative; exemplul dat este folosirea unei rețete emise în Franța într-o farmacie din Belgia. Calendarul care apasă pe companii, nu pe utilizatori Planul Comisiei Europene prevede ca până în 2030 aproximativ 80% din populația UE să utilizeze portofelul digital. Până la finalul lui 2026, fiecare stat membru trebuie să ofere cel puțin o astfel de soluție. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, până în 2027 toate instituțiile și companiile care cer „autentificare puternică” (adică verificare robustă a identității, cu mai mulți factori), inclusiv băncile, vor trebui să accepte această formă de identificare. Ce promite: reducerea fraudei și procese administrative mai simple Printre beneficiile invocate se numără reducerea fraudei și simplificarea procedurilor. Închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un loc de muncă ar putea fi făcute complet digital, fără trimiterea de copii după documente. Aplicația ar include un „panou de control” în care utilizatorii pot vedea ce date au fost partajate și pot semnala cereri suspecte. Materialul menționează și utilizarea unor mecanisme de protecție, precum posibilitatea de a folosi pseudonime și tehnologii de tip „zero-knowledge proof” (verificarea unei informații, de exemplu vârsta, fără a dezvălui alte date personale). Riscurile: mai multe date, ținte mai valoroase, posibilă excludere digitală În paralel, sunt semnalate riscuri de confidențialitate și securitate: creșterea volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți, și faptul că portofelele digitale pot deveni ținte pentru atacuri cibernetice. Vulnerabile sunt în special datele validate oficial (diplome, identitate), considerate foarte valoroase. Un alt risc este excluderea digitală, în special pentru persoanele fără acces la tehnologie sau fără familiaritate cu utilizarea ei. Miza de reglementare: suveranitate și controlul furnizorilor Portofelul digital ridică și o problemă de suveranitate, deoarece identificarea cetățenilor a fost, tradițional, responsabilitatea statelor. Implicarea unor companii private, inclusiv non-europene, în furnizarea acestor servicii este prezentată ca o sursă de potențiale riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru funcționarea „eficientă și sigură” sunt indicate nevoia de reguli clare, audituri stricte și sancțiuni pentru abuzuri, precum și menținerea alternativelor clasice (documente pe hârtie), pentru reziliență și libertatea de alegere. [...]

Bucureștiul devine în noiembrie un nod de testare pentru portofelul digital european , prin găzduirea Adunării Generale 2026 a Consorțiului WE BUILD, un proiect-pilot UE care verifică în practică scenarii de utilizare pentru identitatea digitală și procesele asociate, potrivit Banking News . Evenimentul are loc în 3–4 noiembrie 2026 și este organizat de Visa și Banca Transilvania, cu 450 de participanți așteptați din 200 de organizații, din 28 de țări. De ce contează: testarea „în teren” a identității digitale UE, cu impact direct în servicii financiare Miza reuniunii este accelerarea trecerii de la specificații tehnice la utilizări concrete ale Portofelului UE de Identitate Digitală (EUDI Wallet) și ale Portofelului UE pentru Afaceri (European Business Wallet – EBW). WE BUILD este descris ca un Proiect Pilot de Mari Dimensiuni (Large Scale Pilot) cofinanțat de Uniunea Europeană, care reunește autorități publice, companii, universități și furnizori de tehnologie pentru a testa aceste instrumente înainte de implementarea lor în statele membre. În practică, portofelul digital european urmărește să simplifice interacțiunile dintre instituții și companii, inclusiv în contexte transfrontaliere, unde identificarea și verificarea sunt astăzi costisitoare și fragmentate. Ce se testează: 13 scenarii, inclusiv KYC și deschiderea de cont în alt stat UE Potrivit informațiilor din material, participanții vor analiza progresele din 13 scenarii de utilizare ale portofelului digital. Exemplele menționate includ: deschiderea unui cont bancar într-o altă țară din UE; facturarea electronică; reprezentarea unei companii de către persoane autorizate; optimizarea proceselor de tip KYC (Know Your Customer – proceduri de identificare și verificare a clienților). Rolul Băncii Transilvania și contextul eIDAS 2.0 Banca Transilvania își leagă implicarea de contribuția la dezvoltarea identității digitale europene, după ce în 2025 ar fi realizat „primele plăți” pe baza Portofelului UE de Identitate Digitală, conform sursei. În cadrul consorțiului, banca este implicată atât în dezvoltarea cadrului european eIDAS 2.0 (setul de reguli UE pentru identitate electronică și servicii de încredere), cât și în testarea unor cazuri de utilizare. Declarații: „încrederea digitală” și trecerea de la reglementare la implementare Reprezentanții Visa România și ai Băncii Transilvania plasează evenimentul în contextul creșterii importanței „încrederii digitale” pentru servicii transfrontaliere și incluziune financiară. „Într-un context în care încrederea digitală devine o bază pentru creșterea economică, incluziunea financiară și furnizarea unor servicii transfrontaliere fluide, România poate avea un rol important în dezvoltarea unor soluții digitale sigure, integrate și intuitive”, declară Elena Ungureanu (Country Manager, Visa România) și Oana Ilaș (Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania). Coordonatorii WE BUILD susțin că proiectul pilotează „în practică” cadrul de reglementare și oferă Comisiei Europene experiență de implementare, cu obiectivul de a transforma portofelele digitale din „specificații tehnice” în soluții funcționale pentru companii. „În cadrul acestui Proiect Pilot de Mari Dimensiuni testăm în practică cadrul de reglementare și oferim Comisiei Europene experiență concretă de implementare”, afirmă coordonatorii WE BUILD, Joost Fleuren (KVK), Rob Brand (Ministerul Afacerilor Economice din Olanda) și Giulio Messori (Departamentul pentru Transformare Digitală din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri al Italiei). Evenimentul de la București este prezentat ca un pas suplimentar în obiectivul WE BUILD de a folosi identitatea digitală drept facilitator pentru procese de business și plăți „mai simple, mai rapide și mai sigure” la nivel european. [...]

Facturile nejustificate trimise prin e-Factura pot genera plăți greșite și pierderi de numerar dacă firmele tratează automat documentele apărute în SPV ca fiind valide, avertizează Economedia , citându-l pe expertul contabil Cosmin Dumitrașcu (ABS Group). Potrivit acestuia, unele companii ar emite facturi fără să existe produse livrate sau servicii prestate, mizând pe faptul că organizațiile cu volum mare de documente pot achita rapid, fără verificări suplimentare. Dumitrașcu descrie un caz în care unei companii i-au apărut în SPV mai multe facturi de la un furnizor „de încredere”, care nu păreau suspecte la prima vedere și au fost plătite; ulterior, o verificare mai atentă a arătat că nu aveau bază reală. „Anumite firme au speculat în sens rău acest lucru și au trimis facturi în e-FACTURA cu sume care la prima vedere nu ridică semne de întrebare (…) însă, analizate în detaliu, aceste facturi nu corespund niciunui serviciu prestat sau bun achiziționat.” Ce ar trebui să schimbe companiile în fluxul de aprobare a plăților Recomandările vizează întărirea controlului intern, astfel încât viteza adusă de digitalizare să nu se transforme într-un risc operațional și financiar: verificarea fiecărei facturi primite prin e-Factura în raport cu corespondența, prevederile contractuale și comenzile care dovedesc livrarea/prestarea; confirmarea sumelor cu departamentul care a solicitat sau recepționat bunurile/serviciile, nu doar cu departamentul financiar; stabilirea unui prag de control intern pentru facturile care nu au asociată o comandă sau un contract; contactarea furnizorului și, dacă este cazul, a autorităților competente când apar facturi fără justificare. De ce contează: automatizarea nu înlocuiește verificarea Mesajul central este că e-Factura (și automatizarea aferentă) accelerează procesarea documentelor, dar nu validează în sine realitatea tranzacției. Dumitrașcu avertizează că, mai ales într-un context în care „banii nu mai circulă cu aceeași viteză ca acum câteva luni”, renunțarea la verificări poate duce la plăți necuvenite și la presiune suplimentară pe cash-flow. [...]

România a livrat deja 124 de procese automatizate în instituții publice , în cadrul unui nou jalon din PNRR care vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), potrivit G4Media . Miza operațională este reducerea volumului de muncă repetitivă din administrație și, implicit, scurtarea timpilor de răspuns către cetățeni. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat pe Facebook că jalonul se referă la soluții software care preiau sarcini repetitive și consumatoare de timp din instituțiile publice, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activități cu valoare mai mare, iar cetățenii să primească răspunsuri „mai repede și mai ușor”. Informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație. Ce înseamnă, concret, jalonul: RPA în administrație Automatizarea proceselor de lucru (RPA – „ robotic process automation ”) se referă la programe care execută automat pași standardizați, de regulă în aplicații existente, pentru activități repetitive. În mesajul ministrului, obiectivul este înlocuirea muncii repetitive cu procese automatizate în instituțiile publice. Stadiul implementării și ținta asumată Potrivit ministrului, până acum au fost livrate 124 de procese automatizate , iar proiectul ar urma să continue până la 240 de procese implementate. Separat, Darău a indicat că va fi înființat un Centru de Excelență la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), care ar urma să pregătească specialiști și să susțină dezvoltarea acestor soluții în anii următori. Costuri și efecte așteptate pentru utilizatori Ministrul a menționat o investiție de peste 17 milioane de euro (aprox. 86 milioane lei) din PNRR și a enumerat rezultatele așteptate pentru cetățeni: timp de așteptare mai scurt; mai puține erori; servicii publice mai predictibile și mai eficiente. În același mesaj, oficialul a spus că ritmul de implementare va continua până la finalizarea obiectivelor asumate de minister în PNRR. [...]

Directiva UE privind transparența salarială împinge companiile spre digitalizarea HR și payroll , iar UCMS by AROBS încearcă să capteze această cerere printr-o platformă integrată de software, consultanță și implementare, potrivit Economedia . Soluția, numită Pay Transparency Solutions, este gândită pentru a ajuta angajatorii să gestioneze cerințele de informare a candidaților, raportarea diferențelor salariale și justificarea politicilor de remunerare. Directiva (UE) 2023/970 introduce obligații care schimbă practic modul în care sunt administrate datele salariale: angajatorii trebuie să ofere informații despre nivelurile salariale în recrutare, angajații pot cere date despre remunerarea pentru poziții echivalente, iar companiile trebuie să raporteze diferențele de plată între femei și bărbați. În Europa, directiva este în curs de implementare în legislațiile naționale, iar alinierea va fi făcută progresiv. Ce se schimbă operațional pentru angajatori În evaluarea UCMS by AROBS, presiunea de conformare va accelera investițiile în digitalizarea proceselor de resurse umane și salarizare, mai ales în organizațiile medii și mari, unde structurile de salarizare sunt mai complicate. Compania susține că, în practică, conformarea nu înseamnă doar un instrument informatic, ci și schimbări interne: evaluarea și clasificarea posturilor și standardizarea criteriilor de remunerare. Poziționarea AROBS: conformarea, din cost în avantaj competitiv AROBS leagă direct proiectele de conformare de modernizarea infrastructurii interne a companiilor. Voicu Oprean, CEO și fondator AROBS, afirmă: „Conformarea a încetat să mai fie un centru de cost și a devenit un diferențiator competitiv. Companiile care tratează aceste cerințe ca pe o oportunitate de modernizare câștigă un avantaj față de cele care așteaptă termenele limită”. La rândul său, Ovidiu Teodorescu, CEO UCMS by AROBS, pune accent pe nevoia de integrare a instrumentelor folosite de HR și payroll: „Transparența salarială va accelera investițiile în digitalizarea proceselor de HR și payroll, pentru că organizațiile nu mai pot gestiona aceste cerințe prin instrumente fragmentate”. Context de piață: cerere în creștere pentru software HR Economedia notează că piața de software HR din Europa este estimată în creștere, pe fondul digitalizării accelerate și al presiunii de conformare cu reglementările privind munca și datele angajaților. În acest context, UCMS by AROBS își extinde oferta cu un „ecosistem” care combină produsul software cu servicii de consultanță și implementare, adresat companiilor care trebuie să se alinieze noilor obligații. [...]