Știri
Știri din categoria Digitalizare
România devine prima țară din Europa care permite apeluri video la 112, odată cu lansarea sistemului Next Generation 112, informează Știripesurse.ro. Noua tehnologie, aflată momentan în fază pilot în București și Ilfov, este destinată în primul rând persoanelor cu deficiențe de auz, dar urmează să fie extinsă treptat și pentru restul populației.
Apelurile video la 112 vor permite comunicarea în limbaj mimico-gestual prin intermediul unui interpret, facilitând intervențiile rapide și eficiente. În viitor, această funcție va fi accesibilă tuturor, indiferent de dizabilitate sau tipul urgenței. Sistemul este adaptat specificului românesc, având o arhitectură unică în UE, cu un singur punct de coordonare pentru toate tipurile de urgențe.
Potrivit lui Florin Feticu, șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru 112, noua tehnologie permite alertarea directă, printr-un singur click, a agențiilor responsabile cu intervenția și localizarea incidentului. Un alt beneficiu esențial al sistemului este precizia superioară în localizarea apelantului, independent de semnalul mobil, cu o marjă de eroare de doar câțiva metri – un progres considerabil față de metodele clasice.
În prezent, timpul mediu de răspuns la un apel de urgență în România este de doar 6 secunde, iar preluarea completă a unui caz durează, în medie, 1 minut și 20 de secunde. Prin integrarea acestui sistem video, autoritățile mizează pe creșterea rapidității și calității răspunsului, dar și pe o mai bună incluziune a categoriilor vulnerabile.
Implementarea Next Generation 112 marchează un moment important pentru digitalizarea serviciilor publice de urgență în România și plasează țara într-o poziție de pionierat la nivel european. Autoritățile speră ca extinderea națională să aibă loc cât mai curând, oferind un serviciu modern, eficient și adaptat nevoilor reale ale cetățenilor.
Recomandate
Peste 4 din 5 români vor interacțiuni cu statul exclusiv online, fără drumuri la ghișeu , potrivit rezultatelor unui studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute , publicat pe 20 martie 2026. Cercetarea arată un sprijin puternic pentru digitalizare, dar și o nemulțumire clară față de modul în care statul implementează aceste schimbări. Aproximativ 78,5% dintre respondenți consideră digitalizarea un lucru bun, însă 83,4% spun că România este doar „puțin” sau „parțial” digitalizată. În același timp, 86,6% cred că ritmul actual al transformării digitale este prea lent, ceea ce indică un decalaj major între așteptările cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a livra servicii moderne. Pentru majoritatea românilor, digitalizarea înseamnă în primul rând eliminarea cozilor și a birocrației. Printre principalele beneficii indicate se numără: posibilitatea de a rezolva problemele cu statul exclusiv online (82,3%) economisirea timpului (79,1%) acces mai rapid la informații și servicii (60,4%) reducerea birocrației (54,9%) Studiul arată că utilizarea serviciilor digitale este deja răspândită: peste 60% dintre români au plătit online taxe sau impozite în ultimul an, iar aproape jumătate au folosit programări online pentru diverse servicii. În plus, 70,9% dintre utilizatori se declară mulțumiți de experiența digitală, ceea ce sugerează că problemele țin mai degrabă de extinderea acestor servicii decât de funcționarea lor. În ceea ce privește prioritățile, românii își doresc în primul rând: o aplicație unică pentru documente personale (53,7%) servicii medicale digitalizate și acces la dosarul medical (50,3%) obținerea online a actelor și documentelor (37,8%) Totuși, există și temeri. Peste jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați de accesul neautorizat la date personale, iar alții invocă riscuri legate de dependența digitală sau de conținutul generat de inteligența artificială. Concluzia studiului indică faptul că digitalizarea este percepută nu doar ca un progres tehnologic, ci ca parte a unei reforme mai ample a statului, în contextul în care 74,8% dintre români consideră corupția principala problemă, iar majoritatea cred că țara are nevoie de schimbări majore. [...]
Peste 6.000 de seniori din 30 de localități din România au învățat cum să navigheze în siguranță online și să folosească smartphone-ul, prin programul Hi Digital – informează Fundația Vodafone într-un comunicat publicat pe 5 februarie 2026. Programul gratuit Hi Digital , derulat în 2025, și-a propus să reducă izolarea digitală a vârstnicilor, oferindu-le acestora instrumentele și încrederea necesare pentru a face față provocărilor tehnologice ale prezentului. 95% dintre participanți spun că acum recunosc mai ușor tentativele de fraudă și folosesc măsuri de siguranță digitală , iar 90% susțin că noile cunoștințe le-au îmbunătățit viața de zi cu zi. Ce au învățat seniorii? Atelierele s-au axat pe teme esențiale: siguranța digitală și identificarea înșelătoriilor online; setările de bază pentru protejarea dispozitivului; folosirea agendei telefonice; realizarea de fotografii și clipuri video; trimiterea de mesaje și apeluri video; personalizarea setărilor unui smartphone. Aceste activități i-au ajutat pe 86% dintre participanți să se apropie de cei dragi, comunicând mai frecvent prin mijloace digitale. Infrastructura și echipa Programul a fost implementat în parteneriat cu: 17 biblioteci din 30 de localități, Poliția Română (Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității), DGASMB și DGASPC Ilfov, Fundația Regală Margareta a României. Au fost implicați aproape 200 de traineri și peste 300 de voluntari , iar formarea acestora s-a făcut pe baza metodologiei Hi Digital, care pune accent pe empatie și răbdare. Sprijin continuu și resurse suplimentare Fundația Vodafone a creat un Ghid Hi Digital cu sfaturi utile pentru utilizarea telefoanelor inteligente, disponibil online. De asemenea, în 12 magazine Vodafone din țară, seniorii pot solicita asistență gratuită pentru probleme tehnice, totalizând deja aproape 1.000 de ore de ajutor digital. O inițiativă internațională Programul Hi Digital este implementat în mai multe țări europene – România, Anglia, Cehia, Irlanda, Luxemburg și Olanda – și este adresat persoanelor peste 65 de ani, încurajându-le să devină parte activă a societății digitale. Prin acest efort, Fundația Vodafone își reafirmă misiunea de a crea o societate mai incluzivă, în care nimeni nu este lăsat în urmă doar pentru că tehnologia pare inaccesibilă. [...]
Vânzarea bunurilor sechestrate de ANAF trece online , iar schimbarea poate reduce blocajele administrative și riscurile de favoritism în valorificarea activelor confiscate, potrivit mediafax.ro . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că bunurile sunt scoase la licitație pe platforma elicitatii.anaf.ro, într-un sistem pe care îl descrie drept „transparent”. Nazare afirmă că noua platformă schimbă modul de gestionare a bunurilor confiscate de stat, prin publicarea online a bunurilor sechestrate și prin eliminarea circuitului pe hârtie, care ar fi dus în trecut la întârzieri. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri.” Ce se schimbă operațional Ministrul susține că mecanismul este „integrat digital” de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, cu scopul de a elimina blocajele administrative și întârzierile. Totodată, el afirmă că participarea la licitații se face fără intermediari, iar utilizatorii pot licita direct pentru bunuri diverse, de la obiecte de valoare la active imobiliare sau mijloace de transport, provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent.” Indiciu de interes public: trafic ridicat la lansare Potrivit ANAF, platforma a atras „aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore” de la lansare, un semnal de interes ridicat pentru noul canal digital de vânzare. În același mesaj, Nazare spune că există „foarte multe bunuri” care sunt în curs de inventariere și urcare pe platformă, ceea ce sugerează că oferta ar urma să se extindă pe măsură ce procesul de ordonare și publicare avansează. [...]
Rețele Electrice România a lansat o licitație de până la 45 milioane de lei pentru digitalizarea rețelei de distribuție, potrivit Economica.net . Proiectul vizează modernizarea infrastructurii digitale și înlocuirea actualului sistem GIS (sistem informatic geografic) cu o platformă nouă, adaptată cerințelor operaționale și de securitate cibernetică. Inițiativa urmărește să susțină atât nevoile curente ale operatorului de distribuție, cât și schimbările din piață, inclusiv creșterea numărului de prosumatori (clienți care consumă și produc energie). Compania spune că noua platformă ar trebui să îmbunătățească administrarea rețelei și fluxul de date între sistemele interne. Ce include proiectul și cum se va integra în sistemele existente Noua platformă GIS&Topology va avea componente software standard și o aplicație mobilă dedicată, concepute să funcționeze integrat cu sistemele existente ale companiei, inclusiv cu platforma AADMS și alte aplicații operaționale. Soluția este gândită pentru interoperabilitate cu sisteme de gestiune a activelor, de măsurare inteligentă și de monitorizare a rețelei. „Acest proiect reprezintă un pas esențial în accelerarea procesului nostru de digitalizare și în construirea unei rețele electrice inteligente, flexibile și pregătite pentru viitor.” Prin achiziția unui nou sistem geografic integrat, compania urmărește o evidență centralizată a topologiei activelor și o vizualizare detaliată a infrastructurii în format digital. În practică, sistemul ar urma să permită acces rapid la informații despre echipamente, actualizarea datelor direct din teren prin aplicația mobilă și utilizarea unor instrumente pentru proiectare și simulare a rețelelor electrice. Datele acoperite, securitatea cibernetică și calendarul de implementare Platforma va integra un volum extins de date operaționale, care acoperă aproximativ 136.000 de kilometri de linii electrice, sute de stații și peste 26.500 de posturi de transformare, cu elementele componente. Compania indică faptul că această bază de date ar trebui să permită analize mai rapide privind starea rețelei și să sprijine estimarea costurilor prin integrarea cu alte sisteme interne. Un element central este securitatea cibernetică, soluția urmând să fie dezvoltată și implementată conform principiului „cyber security by design” (securitate cibernetică integrată încă din faza de proiectare) și să respecte standarde internaționale relevante. Totodată, sistemul va asigura o integrare bidirecțională cu AADMS, pentru schimb de date prin standarde moderne, cu impact asupra proceselor de monitorizare, control și intervenție. Durata estimată pentru implementare este de 17 luni de la semnarea contractului, urmată de o perioadă de tranziție și suport operațional de încă 7 luni. Rețele Electrice România operează rețele de circa 136.000 de kilometri în Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind aproximativ o treime din piața locală de distribuție, cu 293 de stații de transformare și peste 26.000 de posturi. Înlocuirea sistemului GIS actual cu o platformă GIS&Topology nouă, cu aplicație mobilă pentru actualizări din teren Integrare cu AADMS și interoperabilitate cu sisteme de active, măsurare inteligentă și monitorizare a rețelei Integrarea datelor pentru aproximativ 136.000 km de linii electrice, sute de stații și peste 26.500 de posturi de transformare Implementare estimată la 17 luni, plus 7 luni tranziție și suport operațional Dezvoltare cu accent pe „cyber security by design” și respectarea standardelor internaționale relevante în domeniu [...]
Ministerul Finanțelor propune digitalizarea bonului fiscal până la 1 noiembrie 2026 , potrivit Mediafax , printr-un proiect de Hotărâre de Guvern care actualizează normele de utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale. Măsurile vizează modernizarea sistemului caselor de marcat și simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în contextul reglementărilor privind e-Factura și al digitalizării ANAF. În esență, bonul fiscal ar urma să devină un document digital, cu elemente suplimentare precum cod QR și identificatori unici, iar datele ar urma să fie transmise către ANAF. „Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații.” Conform proiectului, operatorii economici ar avea termen până la 1 noiembrie 2026 pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF. Ministerul Finanțelor leagă schimbările de integrarea aparatelor de marcat în „ecosistemul digital fiscal”, inclusiv prin actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF și corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală. Printre modificările menționate se află și flexibilizarea emiterii bonului pentru plățile cu cardul, în sensul că bonul fiscal nu ar mai fi obligatoriu în format tipărit, putând fi generat electronic și oferit la cererea clientului. Proiectul mai include actualizarea codurilor CAEN la CAEN Rev. 3 și reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală de la 10 ani la 5 ani. Ministerul Finanțelor susține că pachetul urmărește nu doar o actualizare tehnică, ci și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme, prin păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și eliminarea unor obligații considerate inutile. Următorul pas este parcurgerea procesului de adoptare a Hotărârii de Guvern, în forma care va rezulta după consultări și avizări. [...]
Platforma „eLicitațiiANAF” a avut 14 milioane de accesări în 24 de ore , potrivit Economica.net , care citează date transmise de Fisc după lansarea portalului de vânzări online pentru bunuri valorificate prin licitație. Platforma, lansată de Ministerul Finanțelor și ANAF, este prezentată ca un instrument pentru consultarea bunurilor scoase la vânzare și pentru participarea la licitațiile organizate de ANAF. Proiectul a fost dezvoltat în contextul modernizării și digitalizării administrației fiscale și a fost realizat cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Platforma digitală «eLicitațiiANAF», dedicată publicității și vânzării prin mijloace electronice a bunurilor supuse procedurilor de valorificare prin licitație, a înregistrat 14.000.000 de accesări în primele 24 de ore de la lansare”, transmite Fiscul. Conform informațiilor publicate, portalul include o zonă de „Publicitate bunuri”, unde bunurile sunt afișate timp de 30 de zile și pot fi solicitate vizionări în prezența funcționarilor ANAF, precum și o zonă de „Licitații în derulare”, unde licitațiile se desfășoară online pe 5, 7 sau 10 zile. Participarea necesită cont în Spațiul Privat Virtual (SPV), iar înscrierea se face prin plata sau garantarea (blocarea) unei taxe de participare de 10% din prețul de pornire; sumele sunt returnate în maximum 5 zile celor care nu câștigă. Categorie licitație Număr licitații % Articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, uz casnic și accesorii 64 37.43% Obiecte din metale prețioase și materiale semiprețioase 29 16.96% Autovehicule 28 16.37% Utilaje și echipamente industriale 1 0.58% Articole medicale 1 0.58% Alcool etilic, băuturi alcoolice și produse energetice 2 1.17% Terenuri 26 15.20% Apartamente 14 8.19% Spații comerciale 2 1.17% Case / Vile 3 1.75% Garsoniere 1 0.58% În primele date agregate privind interesul pe categorii, cele mai multe licitații au fost la „articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, uz casnic și accesorii” (64 de licitații, 37,43%). Urmează „obiecte din metale prețioase și materiale semiprețioase” (29; 16,96%) și „autovehicule” (28; 16,37%), iar pe segmentul imobiliar apar „terenuri” (26; 15,20%) și „apartamente” (14; 8,19%), alături de un număr mai mic de spații comerciale, case-vile și garsoniere. [...]
