Știri
Știri din categoria Digitalizare
România devine prima țară din Europa care permite apeluri video la 112, odată cu lansarea sistemului Next Generation 112, informează Știripesurse.ro. Noua tehnologie, aflată momentan în fază pilot în București și Ilfov, este destinată în primul rând persoanelor cu deficiențe de auz, dar urmează să fie extinsă treptat și pentru restul populației.
Apelurile video la 112 vor permite comunicarea în limbaj mimico-gestual prin intermediul unui interpret, facilitând intervențiile rapide și eficiente. În viitor, această funcție va fi accesibilă tuturor, indiferent de dizabilitate sau tipul urgenței. Sistemul este adaptat specificului românesc, având o arhitectură unică în UE, cu un singur punct de coordonare pentru toate tipurile de urgențe.
Potrivit lui Florin Feticu, șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru 112, noua tehnologie permite alertarea directă, printr-un singur click, a agențiilor responsabile cu intervenția și localizarea incidentului. Un alt beneficiu esențial al sistemului este precizia superioară în localizarea apelantului, independent de semnalul mobil, cu o marjă de eroare de doar câțiva metri – un progres considerabil față de metodele clasice.
În prezent, timpul mediu de răspuns la un apel de urgență în România este de doar 6 secunde, iar preluarea completă a unui caz durează, în medie, 1 minut și 20 de secunde. Prin integrarea acestui sistem video, autoritățile mizează pe creșterea rapidității și calității răspunsului, dar și pe o mai bună incluziune a categoriilor vulnerabile.
Implementarea Next Generation 112 marchează un moment important pentru digitalizarea serviciilor publice de urgență în România și plasează țara într-o poziție de pionierat la nivel european. Autoritățile speră ca extinderea națională să aibă loc cât mai curând, oferind un serviciu modern, eficient și adaptat nevoilor reale ale cetățenilor.
Recomandate
România trebuie să ofere până la finalul anului o variantă de „portofel digital” pentru identitate , dar miza practică este dacă implementarea va fi suficient de robustă încât să nu erodeze și mai mult încrederea publică, deja scăzută, potrivit HotNews . Portofelul digital european, denumit de Comisia Europeană European Digital Identity Wallet (EUDI Wallet) , este gândit ca o aplicație securizată pe telefon care să permită identificarea online și offline în toate statele UE. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, statele membre sunt obligate să pună la dispoziție o astfel de soluție până la finalul acestui an. Un punct sensibil pentru România este ritmul implementării. Expertul Mircea Șerdin avertizează că graba poate produce erori care să reducă adopția și să afecteze încrederea într-un astfel de sistem, într-un context în care „încrederea în stat oricum e foarte mică”. Ce ar însemna, concret, „buletinul digital” pe telefon Conceptul urmărește să înlocuiască prezentarea fizică a actelor cu o confirmare digitală a identității. În loc să arăți documentul la ghișeu, identitatea ar putea fi confirmată prin telefon, iar sistemul ar transmite doar informațiile necesare, nu toate datele de pe act, conform descrierii din articol. Ce documente ar putea ajunge în portofelul digital Dincolo de cartea de identitate, portofelul ar urma să poată stoca și alte documente sau dovezi digitale, precum: permis de conducere; diplome; rețete medicale; asigurări; bilete de tren sau la concerte. Portofelul ar funcționa ca un „hub” pentru interacțiuni oficiale atât cu instituțiile statului, cât și cu companii private care aleg să îl accepte. De ce contează pentru economie și operațiuni Dacă va fi implementat fără probleme majore, portofelul digital poate schimba modul în care se fac verificările de identitate și se gestionează documentele în relația cu administrația și cu sectorul privat. În același timp, articolul indică o tensiune centrală: extinderea unei infrastructuri de identitate digitală ridică întrebări despre controlul asupra datelor personale și despre limitele digitalizării identității. Pentru detalii despre inițiativa europeană, Comisia Europeană prezintă proiectul aici: European Digital Identity Wallet (EUDI Wallet) . [...]
România rămâne în coada UE la folosirea aplicațiilor de e-business, un decalaj care frânează eficiența și competitivitatea firmelor , arată datele Eurostat citate de Mediafax . În 2025, doar 32% dintre companiile din România utilizau software specializat de e-business, față de media UE de 53%. Unde se vede decalajul și cine conduce în UE La nivel european, cele mai ridicate ponderi ale firmelor care folosesc astfel de aplicații sunt în: Danemarca și Finlanda: 73% fiecare; Belgia și Țările de Jos: 70% fiecare; Spania: 66%. La polul opus, cele mai mici ponderi sunt înregistrate în: Bulgaria: 31%; România: 32%; Slovacia: 34%. Ce înseamnă „aplicații de e-business” și cum diferă utilizarea în funcție de mărimea firmei Potrivit Eurostat, companiile folosesc aplicații de e-business, în principal, pentru planificarea resurselor (de tip ERP), gestionarea relațiilor cu clienții (CRM) și analiza datelor. Diferențele sunt mari între firmele mici și cele mari: aplicații pentru planificarea resurselor: 41% la întreprinderile mici vs. 89% la întreprinderile mari; aplicații pentru relația cu clienții: 11% la firmele mici vs. 69% la firmele mari; aplicații pentru analiza datelor: 25% la firmele mici vs. 65% la firmele mari. Context: nemulțumiri legate de digitalizarea serviciilor ANAF și promisiuni de modernizare În paralel, o evaluare sistematizată a serviciilor digitale oferite de stat contribuabililor indică nemulțumiri legate de funcționarea lentă sau instabilă a site-ului ANAF, probleme tehnice în SPV și dificultăți de utilizare a interfeței, potrivit informațiilor citate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că sunt necesare schimbări importante în zona digitală și a anunțat că, din semestrul al doilea al anului 2026, ar urma să fie lansate mai multe măsuri de modernizare a serviciilor ANAF. [...]
Ministerul Finanțelor și ANAF introduc, din 18 mai, o verificare „la minut” a bonurilor fiscale prin aplicația mobilă „iBon ”, care permite consumatorilor să confirme dacă documentul primit de la comerciant a fost emis corect și să trimită sesizări când apar nereguli, potrivit Digi24 . Miza operațională pentru Fisc este dublă: mai multă conformare voluntară și un flux suplimentar de informații pentru identificarea riscurilor de evaziune în comerț. Cum funcționează „iBon” și de când este disponibilă Aplicația „iBon” este anunțată ca fiind gratuită și va putea fi descărcată începând cu 18.05.2026 din magazinele oficiale Google Play și App Store, pentru telefoane cu Android și iOS. Verificarea se face prin fotografierea bonului fiscal: datele sunt preluate automat în aplicație și comparate cu informațiile existente în sistemul ANAF. Instrucțiunile de utilizare urmează să fie publicate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată proiectelor de digitalizare derulate la nivelul instituției. Ce poate face utilizatorul în versiunea 1.0 În versiunea 1, aplicația include următoarele funcționalități: scanarea bonurilor fiscale care au un ID înscris; încărcarea fotografiilor cu bonuri direct din aplicație; introducerea manuală a datelor, pentru bonurile greu lizibile; trimiterea de sesizări către ANAF, cu opțiuni predefinite: „Nu am putut plăti cu cardul” „Nu am putut identifica pe bon elementele minimale necesare interogării manuale” „Nu am primit bon fiscal”. Autoritățile precizează că aplicația nu este gândită să înlocuiască mecanismele existente de sesizare din portalul ANAF, ci să ofere un instrument simplu de informare și verificare. Ce se întâmplă cu sesizările și ce urmează Sesizările care indică „aspecte cu potențial risc fiscal” sunt analizate, iar resursele pentru verificări pot fi prioritizate în scopul prevenirii și combaterii fraudelor și evaziunii fiscale, conform informațiilor prezentate. În perioada de lansare inițială, utilizatorii pot transmite feedback pentru îmbunătățiri și corectarea eventualelor erori, prin formularul de contact (secțiunea IT) de pe site-ul ANAF. Într-o a doua etapă de dezvoltare, programată pentru semestrul al II-lea al acestui an, este prevăzut și un „sistem de bonusare” pentru bonurile scanate/verificate și pentru sesizările trimise prin aplicație. [...]
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]
România a livrat deja 124 de procese automatizate în instituții publice , în cadrul unui nou jalon din PNRR care vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), potrivit G4Media . Miza operațională este reducerea volumului de muncă repetitivă din administrație și, implicit, scurtarea timpilor de răspuns către cetățeni. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat pe Facebook că jalonul se referă la soluții software care preiau sarcini repetitive și consumatoare de timp din instituțiile publice, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activități cu valoare mai mare, iar cetățenii să primească răspunsuri „mai repede și mai ușor”. Informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație. Ce înseamnă, concret, jalonul: RPA în administrație Automatizarea proceselor de lucru (RPA – „ robotic process automation ”) se referă la programe care execută automat pași standardizați, de regulă în aplicații existente, pentru activități repetitive. În mesajul ministrului, obiectivul este înlocuirea muncii repetitive cu procese automatizate în instituțiile publice. Stadiul implementării și ținta asumată Potrivit ministrului, până acum au fost livrate 124 de procese automatizate , iar proiectul ar urma să continue până la 240 de procese implementate. Separat, Darău a indicat că va fi înființat un Centru de Excelență la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), care ar urma să pregătească specialiști și să susțină dezvoltarea acestor soluții în anii următori. Costuri și efecte așteptate pentru utilizatori Ministrul a menționat o investiție de peste 17 milioane de euro (aprox. 86 milioane lei) din PNRR și a enumerat rezultatele așteptate pentru cetățeni: timp de așteptare mai scurt; mai puține erori; servicii publice mai predictibile și mai eficiente. În același mesaj, oficialul a spus că ritmul de implementare va continua până la finalizarea obiectivelor asumate de minister în PNRR. [...]
Directiva UE privind transparența salarială împinge companiile spre digitalizarea HR și payroll , iar UCMS by AROBS încearcă să capteze această cerere printr-o platformă integrată de software, consultanță și implementare, potrivit Economedia . Soluția, numită Pay Transparency Solutions, este gândită pentru a ajuta angajatorii să gestioneze cerințele de informare a candidaților, raportarea diferențelor salariale și justificarea politicilor de remunerare. Directiva (UE) 2023/970 introduce obligații care schimbă practic modul în care sunt administrate datele salariale: angajatorii trebuie să ofere informații despre nivelurile salariale în recrutare, angajații pot cere date despre remunerarea pentru poziții echivalente, iar companiile trebuie să raporteze diferențele de plată între femei și bărbați. În Europa, directiva este în curs de implementare în legislațiile naționale, iar alinierea va fi făcută progresiv. Ce se schimbă operațional pentru angajatori În evaluarea UCMS by AROBS, presiunea de conformare va accelera investițiile în digitalizarea proceselor de resurse umane și salarizare, mai ales în organizațiile medii și mari, unde structurile de salarizare sunt mai complicate. Compania susține că, în practică, conformarea nu înseamnă doar un instrument informatic, ci și schimbări interne: evaluarea și clasificarea posturilor și standardizarea criteriilor de remunerare. Poziționarea AROBS: conformarea, din cost în avantaj competitiv AROBS leagă direct proiectele de conformare de modernizarea infrastructurii interne a companiilor. Voicu Oprean, CEO și fondator AROBS, afirmă: „Conformarea a încetat să mai fie un centru de cost și a devenit un diferențiator competitiv. Companiile care tratează aceste cerințe ca pe o oportunitate de modernizare câștigă un avantaj față de cele care așteaptă termenele limită”. La rândul său, Ovidiu Teodorescu, CEO UCMS by AROBS, pune accent pe nevoia de integrare a instrumentelor folosite de HR și payroll: „Transparența salarială va accelera investițiile în digitalizarea proceselor de HR și payroll, pentru că organizațiile nu mai pot gestiona aceste cerințe prin instrumente fragmentate”. Context de piață: cerere în creștere pentru software HR Economedia notează că piața de software HR din Europa este estimată în creștere, pe fondul digitalizării accelerate și al presiunii de conformare cu reglementările privind munca și datele angajaților. În acest context, UCMS by AROBS își extinde oferta cu un „ecosistem” care combină produsul software cu servicii de consultanță și implementare, adresat companiilor care trebuie să se alinieze noilor obligații. [...]
