Știri din categoria Digitalizare

Acasă/Știri/Digitalizare/România devine prima țară din Europa cu...

România devine prima țară din Europa cu apel video la 112 – Sistemul este deja activ în București și Ilfov

Prezentare a sistemului de apeluri video la 112 în România, cu interpret în limbaj mimico-gestual.

România devine prima țară din Europa care permite apeluri video la 112, odată cu lansarea sistemului Next Generation 112, informează Știripesurse.ro. Noua tehnologie, aflată momentan în fază pilot în București și Ilfov, este destinată în primul rând persoanelor cu deficiențe de auz, dar urmează să fie extinsă treptat și pentru restul populației.

Apelurile video la 112 vor permite comunicarea în limbaj mimico-gestual prin intermediul unui interpret, facilitând intervențiile rapide și eficiente. În viitor, această funcție va fi accesibilă tuturor, indiferent de dizabilitate sau tipul urgenței. Sistemul este adaptat specificului românesc, având o arhitectură unică în UE, cu un singur punct de coordonare pentru toate tipurile de urgențe.

Potrivit lui Florin Feticu, șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru 112, noua tehnologie permite alertarea directă, printr-un singur click, a agențiilor responsabile cu intervenția și localizarea incidentului. Un alt beneficiu esențial al sistemului este precizia superioară în localizarea apelantului, independent de semnalul mobil, cu o marjă de eroare de doar câțiva metri – un progres considerabil față de metodele clasice.

În prezent, timpul mediu de răspuns la un apel de urgență în România este de doar 6 secunde, iar preluarea completă a unui caz durează, în medie, 1 minut și 20 de secunde. Prin integrarea acestui sistem video, autoritățile mizează pe creșterea rapidității și calității răspunsului, dar și pe o mai bună incluziune a categoriilor vulnerabile.

Implementarea Next Generation 112 marchează un moment important pentru digitalizarea serviciilor publice de urgență în România și plasează țara într-o poziție de pionierat la nivel european. Autoritățile speră ca extinderea națională să aibă loc cât mai curând, oferind un serviciu modern, eficient și adaptat nevoilor reale ale cetățenilor.

Recomandate

Articole pe același subiect

Seniori învățând să folosească tehnologia pentru a comunica mai bine.
Digitalizare05 feb. 2026

Vârstnicii din 30 de localități, conectați la lumea digitală – Fundația Vodafone extinde educația tehnologică

Peste 6.000 de seniori din 30 de localități din România au învățat cum să navigheze în siguranță online și să folosească smartphone-ul, prin programul Hi Digital – informează Fundația Vodafone într-un comunicat publicat pe 5 februarie 2026. Programul gratuit Hi Digital , derulat în 2025, și-a propus să reducă izolarea digitală a vârstnicilor, oferindu-le acestora instrumentele și încrederea necesare pentru a face față provocărilor tehnologice ale prezentului. 95% dintre participanți spun că acum recunosc mai ușor tentativele de fraudă și folosesc măsuri de siguranță digitală , iar 90% susțin că noile cunoștințe le-au îmbunătățit viața de zi cu zi. Ce au învățat seniorii? Atelierele s-au axat pe teme esențiale: siguranța digitală și identificarea înșelătoriilor online; setările de bază pentru protejarea dispozitivului; folosirea agendei telefonice; realizarea de fotografii și clipuri video; trimiterea de mesaje și apeluri video; personalizarea setărilor unui smartphone. Aceste activități i-au ajutat pe 86% dintre participanți să se apropie de cei dragi, comunicând mai frecvent prin mijloace digitale. Infrastructura și echipa Programul a fost implementat în parteneriat cu: 17 biblioteci din 30 de localități, Poliția Română (Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității), DGASMB și DGASPC Ilfov, Fundația Regală Margareta a României. Au fost implicați aproape 200 de traineri și peste 300 de voluntari , iar formarea acestora s-a făcut pe baza metodologiei Hi Digital, care pune accent pe empatie și răbdare. Sprijin continuu și resurse suplimentare Fundația Vodafone a creat un Ghid Hi Digital cu sfaturi utile pentru utilizarea telefoanelor inteligente, disponibil online. De asemenea, în 12 magazine Vodafone din țară, seniorii pot solicita asistență gratuită pentru probleme tehnice, totalizând deja aproape 1.000 de ore de ajutor digital. O inițiativă internațională Programul Hi Digital este implementat în mai multe țări europene – România, Anglia, Cehia, Irlanda, Luxemburg și Olanda – și este adresat persoanelor peste 65 de ani, încurajându-le să devină parte activă a societății digitale. Prin acest efort, Fundația Vodafone își reafirmă misiunea de a crea o societate mai incluzivă, în care nimeni nu este lăsat în urmă doar pentru că tehnologia pare inaccesibilă. [...]

Monede digitale și criptomonede reprezentând viitorul financiar al industriei bancare.
Digitalizare06 feb. 2026

13.000 de miliarde de dolari vor migra spre noi forme de bani până în 2030 – șase tendințe care remodelează industria bancară

Transformările rapide din sectorul bancar vor determina redirecționarea a circa 13.000 de miliarde de dolari către forme alternative de bani până în 2030 , informează Termene.ro . Această migrație masivă este determinată de inovații tehnologice, schimbări în comportamentul consumatorilor și noi reglementări financiare, cu efecte directe asupra rolului băncilor tradiționale. Conform unei analize McKinsey citate în articol, aproximativ 4.600 mld. dolari reprezintă bani cash sau depozite care ar putea fi convertite în monedă digitală . Acest proces va însemna o redistribuire fundamentală a valorii în cadrul sistemului financiar global și va schimba felul în care sunt oferite serviciile financiare. Cele șase tendințe care transformă sistemul bancar în 2026: Adopția crescută a banilor programabili și activelor digitale Apariția monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) și a stablecoin-urilor influențează deja arhitectura plăților internaționale. Tehnologia blockchain permite plăți directe, cu costuri reduse, eliminând intermediarii. Accesul la servicii bancare prin canale integrate în ecosisteme digitale Serviciile financiare se mută în aplicații din afara sferei bancare, precum platforme e-commerce sau rețele sociale. Aceste „embedded finance” mută accentul de la bănci la furnizorii de tehnologie. Ascensiunea băncilor „invizibile” și descentralizate Băncile care oferă servicii în fundal, fără interfețe proprii, capătă teren. Aplicațiile financiare devin parte a altor platforme, oferind împrumuturi, plăți și conturi prin API-uri. Automatizarea radicală a operațiunilor bancare Inteligența artificială și învățarea automată reduc nevoia de intervenție umană în gestionarea riscurilor, creditelor și fraudelor. Se estimează că până în 2030, peste 50% dintre operațiunile interne ale băncilor ar putea fi complet automatizate. Schimbarea așteptărilor clienților și personalizarea în timp real Clienții cer soluții bancare instant, personalizate și integrate în viața lor digitală. Modelele predictive devin esențiale în înțelegerea și anticiparea comportamentului financiar. Presiuni de reglementare și securitate sporită Autoritățile de reglementare din întreaga lume impun noi standarde privind protecția datelor și transparența serviciilor digitale. Reglementarea activelor digitale devine o prioritate, în contextul riscurilor cibernetice și financiare emergente. Cum răspund băncile acestor schimbări? Instituțiile bancare mari încep să se adapteze prin parteneriate cu fintech-uri, investiții în infrastructură digitală și lansarea de platforme proprii pentru gestionarea activelor digitale. Totodată, băncile centrale accelerează testele pentru monedele digitale proprii, în timp ce marile platforme tehnologice își extind ofertele de servicii financiare. Pe măsură ce aceste tendințe se consolidează, rolul clasic al băncii ca intermediar financiar va fi tot mai mult pus sub semnul întrebării, fiind înlocuit cu modele descentralizate și automatizate. [...]

Vicepremierul Oana Gheorghiu discutând despre platforma AI pentru cetățeni.
Digitalizare03 feb. 2026

Platformă AI de dialog cu statul, promisă „în următoarea perioadă” - focus pe proceduri, nu pe taxe

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță lansarea unei platforme prin care cetățenii vor putea semnala blocaje și birocrație, iar sesizările vor fi centralizate cu ajutorul inteligenței artificiale și direcționate către instituțiile responsabile, potrivit Economedia . Inițiativa ar urma să includă și funcționarii publici, care vor fi invitați să transmită, la rândul lor, problemele pe care le observă în sistem. Platforma este prezentată ca un instrument de dialog cu cetățenii, mediul de afaceri și administrația, orientat pe dificultăți „pur și simplu birocratice”, nu pe discuții despre taxe. Obiectivul declarat este identificarea celor mai frecvente și mai grave zece blocaje în relația cu statul, astfel încât autoritățile să poată prioritiza intervențiile și să încerce rezolvarea lor, acolo unde este posibil, într-un interval scurt. Un punct de interes este standardizarea modului în care se aplică procedurile și legislația, după exemple invocate de vicepremier privind solicitări diferite de documente în funcție de oraș sau ghișeu. Oana Gheorghiu a sugerat că o parte dintre probleme ar putea ține de proceduri sau de aplicarea neuniformă a legii, iar centralizarea sesizărilor ar putea scoate la iveală tipare care să permită corecții administrative, nu neapărat schimbări legislative. Din perspectiva implementării, utilizatorii ar urma să completeze sesizarea printr-o interfață „prietenoasă” și să selecteze instituția vizată dintr-o listă. Vicepremierul a mai spus că sistemul este în lucru și că, după „antrenarea” unui model de inteligență artificială pentru clasificarea automată a problemelor, platforma ar putea genera și un răspuns, precum și un număr de urmărire (tracking number) pentru a vedea ce s-a întâmplat cu sesizarea; lansarea este estimată „în următoarele săptămâni”. [...]

Ministrul Economiei discutând despre semnătura electronică avansată.
Digitalizare03 feb. 2026

Ministerul Economiei anunță deblocarea normelor la semnătura electronică - Pas pentru digitalizarea administrației

Normele pentru semnătura electronică au fost deblocate printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial , potrivit Digi24 . Ministrul Economiei, Irineu Darău , spune că actul permite aplicarea efectivă a Legii nr. 214/2024 și extinde utilizarea semnăturii electronice avansate, cu „valoare juridică deplină”, pentru mai multe tipuri de documente. Miza este reducerea birocrației: mai puține drumuri la ghișeu și mai puțin timp pierdut, atât în relația cu statul, cât și în interacțiunile cu mediul privat. Ministrul a susținut că succesul reformei ar trebui măsurat în simplitatea procedurilor și în timpul economisit de oameni și companii, nu în numărul de acte normative publicate. Din informațiile transmise de oficialii ministerului, ordinul clarifică mecanismele de validare a documentelor semnate electronic, cu scopul de a crește certitudinea juridică pentru utilizatori și partenerii lor contractuali. Totodată, actul normativ include soluții de identificare la distanță, astfel încât obținerea semnăturii electronice să fie posibilă fără prezență fizică , pe baza unor standarde tehnice menite să prevină frauda și să protejeze integritatea datelor personale. În termeni practici, măsurile anunțate vizează înlocuirea unor pași birocratici cu proceduri digitale, automatizate și securizate, într-un cadru de supraveghere și control mai bine structurat. Potrivit ministerului, obiectivul este crearea unui „ecosistem digital de încredere” și transformarea semnăturii electronice dintr-un instrument folosit punctual într-un utilitar de zi cu zi, cu impact asupra competitivității economiei în piața unică digitală europeană. Principalele elemente menționate în legătură cu ordinul includ: deblocarea aplicării Legii semnăturii electronice ( Legea nr. 214/2024 ) prin publicarea ordinului în Monitorul Oficial; posibilitatea de a semna mai multe tipuri de documente cu semnătură electronică avansată, cu valoare juridică deplină; reguli de validare a documentelor semnate electronic, pentru o certitudine juridică mai mare; identificare la distanță pentru obținerea semnăturii, fără prezență fizică; standarde tehnice pentru prevenirea fraudei și protejarea datelor personale; structurarea activității de supraveghere și control. Ministrul a indicat și pașii următori: modificarea legii pentru alinierea la eIDAS 2.0 (cadrul european pentru identitate digitală și servicii de încredere) și ajustarea normelor subsecvente, astfel încât regulile să fie „simple, clare și ușor de aplicat în practică”. [...]

Rețele sociale populare pentru promovarea companiilor mici în România.
Digitalizare27 ian. 2026

Companiile mici preferă social media - 80% aleg Facebook pentru promovare

Aproape 80% dintre companiile mici din România se promovează pe rețelele de socializare , conform unui sondaj realizat de IMM România. Potrivit Europa FM , președintele IMM România, Florin Jianu , a subliniat că aceste companii se îndreaptă către instrumente cu un grad de vizibilitate mai mare, precum rețelele sociale, în detrimentul site-urilor proprii. În cadrul prezentării IMM Digital Index , Florin Jianu a menționat că, deși șase din zece antreprenori declară că dețin un site, majoritatea preferă să utilizeze rețelele de socializare pentru promovare. Această tendință reflectă o orientare către platforme cu o penetrare mai largă și include, de asemenea, integrarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială și chatbot-urile. Facebook este rețeaua socială preferată de companiile mici, cu 80% dintre acestea utilizând platforma pentru promovare. Alte rețele populare includ Instagram, cu 42% dintre companii, urmată de WhatsApp , LinkedIn și TikTok , fiecare cu 25%. Aceste date au fost obținute din răspunsurile a 1.464 de patroni membri ai organizației IMM România. Raportul IMM Digital Index, ajuns la a șaptea ediție, continuă să monitorizeze prezența online a companiilor mici, oferind o imagine de ansamblu asupra tendințelor digitale în rândul acestora. [...]

Clădirea Comisiei Europene, simbol al digitalizării instituționale.
Digitalizare16 ian. 2026

Comisia Europeană desemnează consorțiul AREMIS – Archibus SC România - contract-cadru pe 6 ani

Comisia Europeană a desemnat consorțiul AREMIS – Archibus Solution Center România pentru un contract-cadru valabil șase ani, care vizează modernizarea și consolidarea mediului digital de lucru al instituției, potrivit forbes.ro . Contractul a fost atribuit în urma unei proceduri competitive la nivel european și acoperă servicii de consultanță pentru „digital workplace” (ansamblul instrumentelor digitale folosite la muncă), dezvoltare, integrare, mentenanță, suport, actualizări, formare și documentație pentru platforma de management imobiliar și al spațiilor de lucru utilizată de Comisia Europeană. Platforma vizată este Archibus by Eptura, o soluție de tip IWMS (Integrated Workplace Management System), adică un sistem integrat pentru administrarea spațiilor, activelor și serviciilor asociate. Conform sursei, aceasta este deja implementată în cadrul Oficiului pentru Infrastructură și Logistică din Bruxelles (OIB), al Oficiului pentru Infrastructură și Logistică din Luxemburg (OIL) și al Direcției Generale pentru Interpretare (DG SCIC). Prin integrarea proceselor și a datelor operaționale, soluția ar urma să sprijine optimizarea utilizării resurselor, creșterea eficienței și reducerea costurilor, contribuind în același timp la obiectivele Comisiei Europene privind digitalizarea, transparența și sustenabilitatea. Forbes notează că selectarea consorțiului AREMIS – Archibus Solution Center România este prezentată ca un semnal pentru poziționarea României în ecosistemul IT instituțional european, în condițiile în care mandatul presupune operarea și dezvoltarea unor platforme critice, cu cerințe ridicate de securitate, stabilitate și trasabilitate. Echipele mixte ar urma să lucreze direct cu reprezentanții Comisiei Europene, cu livrare iterativă, testare și respectarea indicatorilor de performanță agreați. În declarații citate de sursă, Simon Gautry, Head of Workplace Digital Solutions la AREMIS Group, afirmă că organizația colaborează cu Comisia Europeană pe platforma Archibus de aproape zece ani, iar noul contract-cadru continuă acest parcurs. Octavian Rizea, Director de Dezvoltare al Archibus Solution Center România, susține că selecția confirmă „valoarea expertizei românești” în proiecte complexe și operare pe termen lung. Comisia Europeană are peste 32.000 de angajați în 27 de state membre, iar contractul se înscrie în strategia de modernizare a ecosistemului tehnologic pentru administrarea patrimoniului imobiliar și logistic al instituției, prin extinderea serviciilor bazate pe Archibus by Eptura. [...]