Știri
Știri din categoria Companii
Donald Trump a cumpărat obligațiuni Netflix și Warner Bros Discovery în valoare de cel puțin 1 milion de dolari, la doar câteva zile după ce a declarat că se va implica în evaluarea fuziunii dintre cele două companii, relatează The Guardian, citând un raport de dezvăluire financiară publicat vineri de Casa Albă.
Potrivit documentului, Trump a achiziționat de două ori obligațiuni de la Netflix și de două ori de la Warner Bros Discovery (WBD), fiecare tranzacție fiind de cel puțin 502.000 de dolari. Achizițiile au avut loc pe 12 și 16 decembrie 2025, la doar câteva zile după ce Netflix a anunțat un acord de cumpărare a WBD în valoare de 82,7 miliarde de dolari.
Declarațiile lui Trump din 7 decembrie, la Kennedy Center, în care a spus că va „fi implicat” în decizia privind fuziunea, au ridicat semne de întrebare cu privire la un posibil conflict de interese. „Au o cotă de piață foarte mare”, a spus el referindu-se la Netflix. „Când vor avea Warner Bros, cota aceea crește mult... va fi o decizie și pentru economiști, dar și eu voi fi implicat.”
În ziua următoare, Skydance Media a lansat o ofertă ostilă de preluare a Paramount, în valoare de 108,4 miliarde de dolari, susținută financiar de CEO-ul David Ellison și tatăl său, miliardarul Larry Ellison – ambii cunoscuți ca fiind apropiați administrației Trump.
Fuziunea Netflix–WBD a stârnit deja critici dure din partea politicienilor americani. Senatoarea Elizabeth Warren a calificat tranzacția drept „un coșmar anticoncurențial”, în timp ce Writers Guild of America a avertizat că acordul ar putea duce la pierderi de locuri de muncă, salarii mai mici și o reducere a diversității conținutului media.
Trump a cumpărat, în total, obligațiuni municipale și corporative în valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari între noiembrie și decembrie 2025. Achiziții similare au fost făcute și în prima jumătate a celui de-al doilea mandat, incluzând investiții în Citigroup, Morgan Stanley și Wells Fargo.
Casa Albă nu a răspuns imediat întrebărilor The Guardian, însă un oficial anonim a transmis Washington Post că portofoliul de investiții al lui Trump este gestionat în mod independent de instituții financiare terțe și că „nici președintele Trump, nici vreun membru al familiei sale nu are capacitatea de a influența sau direcționa aceste investiții”.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan a discutat investiții în industria alimentară și sprijin pentru producătorii români. Potrivit Digi24 , subiectul a fost abordat marți, 10 martie 2026, la Palatul Victoria, în cadrul unei întâlniri dintre șeful Executivului și conducerea grupului german Schwarz Group , unul dintre cei mai mari retaileri europeni. Întâlnirea a avut loc între premierul Ilie Bolojan și directorul executiv al companiei, Gerd Chrzanowski, iar discuțiile au vizat oportunitățile de extindere a investițiilor în sectorul producției alimentare din România, dar și posibilitatea promovării producătorilor români pe piețele europene. Guvernul a transmis că dezvoltarea industriei alimentare a reprezentat o direcție importantă pentru economie, mai ales în contextul nevoii de creștere a capacităților de procesare și a exporturilor. Executivul a subliniat că pachetul de stimulare economică promovat de Guvern a inclus mai multe instrumente de sprijin pentru investiții. Printre acestea s-au numărat : credite garantate de stat pentru companii; scheme de ajutor de stat pentru proiecte industriale; facilități stabilite în acord cu normele europene. Autoritățile au precizat că aceste mecanisme urmăreau încurajarea investițiilor în extinderea capacităților de producție din industria alimentară, un sector considerat important pentru securitatea alimentară și pentru reducerea dependenței de importuri. Un alt subiect discutat a vizat promovarea producătorilor români pe piețele externe. Premierul a declarat că Guvernul a fost deschis să sprijine companiile locale competitive pentru a-și crește capacitatea de producție și pentru a ajunge la standardele cerute pe piețele europene. În opinia sa, colaborarea cu companii internaționale de mari dimensiuni ar fi putut accelera modernizarea industriei alimentare din România. Pe agenda întâlnirii s-au aflat și oportunități de investiții în domeniul digital, inclusiv integrarea sistemelor digitale și securitatea cibernetică. Premierul a subliniat că aceste domenii au avut un impact important asupra funcționării economiei. La discuții au participat și vicepremierul Marian Neacșu, șeful Cancelariei prim-ministrului Mihai Jurca și consilierul de stat Raul Gutin. La finalul întâlnirii, premierul a mulțumit reprezentanților Schwarz Group, Gerd Chrzanowski și Christian Groh, pentru investițiile realizate în România și a subliniat că economia românească a oferit noi oportunități pentru dezvoltarea proiectelor pe piața locală. [...]
Apple va produce viitorul Mac mini în SUA, într-o nouă fabrică din Houston , extinzându-și capacitățile de producție pe fondul presiunilor politice pentru readucerea industriei pe teritoriul american. Anunțul a fost făcut pe 24 februarie 2026, cu o zi înaintea discursului privind Starea Națiunii, iar detaliile au fost publicate de AppleInsider . Noua unitate va funcționa în cadrul campusului Apple din Houston, Texas, unde compania asamblează deja servere pentru inteligență artificială destinate centrelor sale de date. Potrivit informațiilor prezentate, spațiul actual va fi extins, urmând ca amprenta campusului să se dubleze. Producția Mac mini ar urma să înceapă spre finalul anului 2026. Directorul general Tim Cook a declarat că Apple „este profund angajată în viitorul producției americane” și că extinderea din Houston marchează un pas important în această direcție. În paralel, compania va deschide aici și un Centru Avansat de Producție, cu o suprafață de aproximativ 1.860 de metri pătrați, destinat formării practice a studenților, angajaților furnizorilor și altor companii. Programul va include instruire în procesele de fabricație utilizate de Apple, cu accent pe automatizare și inteligență artificială. Ce presupune investiția din Houston extinderea facilității existente și construirea unei noi linii pentru Mac mini; continuarea producției de servere pentru inteligență artificială; lansarea unui centru de formare profesională; finalizarea lucrărilor și demararea producției până la sfârșitul lui 2026. Anunțul este considerat un câștig simbolic pentru administrația președintelui Donald Trump, care a susținut constant relocalizarea producției în SUA, în special pentru iPhone. Totuși, Mac mini are volume de vânzări mult mai reduse comparativ cu iPhone, estimate la aproximativ un milion de unități anual la nivel global. Deși inițiativa marchează un pas concret spre extinderea producției americane, mutarea asamblării iPhone în SUA rămâne improbabilă pe termen scurt. Oficialii Apple au subliniat în trecut că infrastructura de formare profesională și nivelul de specializare al forței de muncă din SUA nu sunt încă suficiente pentru producția la scară largă a iPhone, fără un grad ridicat de automatizare. Extinderea din Houston pare să fie rezultatul unei planificări începute cu câțiva ani în urmă, având în vedere durata obținerii autorizațiilor și amenajării facilităților. În acest context, producția Mac mini în SUA reprezintă mai degrabă un pas incremental decât o schimbare majoră de strategie industrială pentru Apple. [...]
Samsung a plasat divizia de smartphone-uri în regim de „management de urgență” , în ciuda precomenzilor record pentru Galaxy S26 , pe fondul creșterii explozive a costurilor componentelor, în special a memoriei DRAM. Situația paradoxală arată că, deși vânzările sunt puternice, marjele companiei se erodează rapid. Potrivit relatărilor citate de mai multe publicații tehnologice și financiare, Samsung a extins regimul de criză asupra întregii divizii Device eXperience (DX) , care include nu doar telefoanele Galaxy, ci și televizoarele și electrocasnicele. Vânzări record, dar profit în scădere Seria Galaxy S26 a înregistrat o creștere puternică a precomenzilor, cu creșteri de două cifre la nivel global , iar operatorii telecom din Statele Unite raportează chiar o creștere de aproximativ 70% față de generația Galaxy S25 . Cu toate acestea, compania avertizează intern că succesul comercial nu este suficient pentru a proteja profitul. Marja operațională a diviziei mobile ar putea scădea de la aproximativ 11% în 2025 la doar 2–3% în primul trimestru din 2026 , iar unii analiști avertizează că ar putea coborî chiar sub 1% . Criza memoriei provocată de boom-ul AI Problema principală vine din lanțul de aprovizionare. Cererea uriașă pentru infrastructura de inteligență artificială și centre de date a dus la o explozie a prețurilor memoriei DRAM , componentă esențială și pentru smartphone-uri. În ultimul an, prețurile DRAM au crescut cu aproximativ 850% , deoarece companiile din sectorul AI concurează direct cu producătorii de telefoane pentru aceleași cipuri. În consecință, Samsung a fost nevoită să crească prețurile noii generații Galaxy: Galaxy S26 și S26 Plus – cu aproximativ 100 de dolari mai mult Galaxy S26 Ultra (512 GB) – a depășit 2 milioane de woni pentru prima dată în istoria seriei Măsuri drastice de reducere a costurilor Pentru a limita impactul financiar, conducerea Samsung a impus o reducere de 30% a costurilor în toate unitățile DX. Printre măsurile adoptate se numără: călătorii la clasa economică pentru managerii sub nivel de vicepreședinte pe zboruri sub 10 ore reducerea bugetelor pentru întâlniri și evenimente interne restructurări și programe de pensionare voluntară în unele divizii Sindicatul angajaților a cerut deja discuții oficiale cu managementul privind schimbările organizaționale și impactul asupra locurilor de muncă. Samsung – două realități diferite Situația evidențiază o diferență majoră între diviziile companiei. În timp ce sectorul de electronice de consum se confruntă cu presiuni asupra marjelor, divizia de semiconductori Device Solutions profită de boom-ul AI. Profitul operațional total al Samsung ar putea depăși 40 de trilioane de woni în primul trimestru din 2026 , în mare parte datorită vânzărilor de cipuri de memorie. Conducerea companiei ar urma să prezinte strategia de redresare pentru divizia DX în cadrul adunării generale a acționarilor programate pentru 18 martie . [...]
Frontera , producător român de panificație, își extinde prezența în retail și HoReCa mizând pe produse premium și congelate. Potrivit Retail.ro , compania a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 62 de milioane de lei și își concentrează strategia de dezvoltare pe cererea tot mai mare pentru pâine artizanală cu maia și produse de panificație congelată. Frontera, companie cu peste două decenii de activitate în Brăila, operează în prezent o rețea de 27 de magazine proprii în județele Brăila și Galați și colaborează cu peste 1.000 de puncte de vânzare din România, inclusiv lanțuri mari de retail precum Kaufland, Mega Image, Carrefour sau Profi. Structura veniturilor arată o distribuție clară între segmentele de piață: aproximativ 65% din cifra de afaceri provine din zona B2B , în timp ce 35% este generată de vânzările directe către consumatori . Compania spune că piața de panificație se schimbă vizibil, iar consumatorii se orientează tot mai mult către produse de calitate superioară, cu ingrediente naturale și procese tradiționale de producție. Printre cele mai căutate se numără: pâinea cu maia și fermentație lungă produse cu etichetă „clean label” sortimente bogate în fibre și proteine pâinea artizanală de dimensiuni mari Potrivit reprezentanților Frontera, chiar și pâinea de 2 kilograme , considerată în trecut un produs cumpărat ocazional, a devenit un produs cerut frecvent de clienți. Panificația congelată, direcție strategică O direcție importantă pentru dezvoltarea companiei este panificația congelată premium , destinată în special partenerilor din retail și HoReCa. Prin această tehnologie, produsele sunt livrate sub formă congelată și pot fi coapte direct în magazine sau restaurante, oferind consumatorilor produse calde și proaspete, fără a compromite calitatea. Potrivit CEO-ului companiei, Alexandru Stancu , tehnologia permite păstrarea caracterului artizanal al produselor, în timp ce procesele din spate sunt optimizate prin automatizare, digitalizare și chiar utilizarea inteligenței artificiale. Produse tradiționale și sortimente sezoniere În rețeaua de magazine proprii, Frontera pune accent pe diversitate și pe produse speciale. Printre acestea se află și „Pâinea lui Manole” , un produs premiat care a devenit unul dintre simbolurile brutăriei. De asemenea, compania introduce periodic produse sezoniere , menite să atragă clienții fideli și să valorifice ingredientele disponibile în anumite perioade ale anului. Frontera are aproximativ 230 de angajați , iar dezvoltarea companiei reflectă o tendință mai largă din piața de panificație: deși volumele totale de consum stagnează, valoarea vânzărilor crește pe fondul orientării consumatorilor către produse premium și mai sănătoase. [...]
Oracle analizează concedierea a până la 30.000 de angajați pe fondul dificultăților de finanțare a infrastructurii pentru inteligență artificială, un proiect estimat la investiții de aproximativ 156 de miliarde de dolari. Compania americană încearcă să reducă presiunea financiară generată de extinderea rapidă a centrelor de date dedicate AI, în condițiile în care costurile de finanțare au crescut semnificativ, iar unele bănci din SUA și-au redus implicarea în creditarea acestor proiecte. Planul discutat în prezent ar putea duce la eliminarea a 20.000–30.000 de locuri de muncă , măsură care ar putea genera între 8 și 10 miliarde de dolari flux de numerar , potrivit estimărilor băncii de investiții TD Cowen. Dacă ar fi implementată integral, aceasta ar reprezenta cea mai amplă restructurare a forței de muncă din istoria recentă a companiei, depășind cele aproximativ 10.000 de concedieri realizate la finalul anului 2025 . În paralel, Oracle analizează și posibila vânzare a diviziei Cerner , specializată în software medical, pe care a cumpărat-o în 2022 pentru 28,3 miliarde de dolari . O eventuală tranzacție ar putea contribui la finanțarea infrastructurii necesare pentru competiția globală din sectorul inteligenței artificiale. Extinderea rețelei de centre de date este însă extrem de costisitoare. Oracle estimează că are nevoie de aproximativ 156 de miliarde de dolari pentru proiectele sale. Până acum compania a reușit să atragă circa 58 de miliarde de dolari , dintre care: 38 de miliarde de dolari pentru centre de date în Texas și Wisconsin 20 de miliarde de dolari pentru proiecte în statul New Mexico Diferența rămâne însă semnificativă, iar condițiile de finanțare s-au înăsprit. Potrivit analizei TD Cowen, unele instituții financiare au dublat primele de dobândă din septembrie , ceea ce a dus la întârzieri în acordurile de finanțare și la încetinirea construcției noilor facilități. Pentru a reduce nevoia de capital, Oracle testează mai multe soluții: solicitarea unui avans de 40% din partea noilor clienți; modelul „bring your own chip” , în care clienții furnizează propriul hardware; restructurarea costurilor prin reducerea personalului. Aceste strategii pot diminua presiunea financiară asupra companiei, însă implică și riscuri operaționale, inclusiv renegocierea contractelor sau impact asupra capacității de operare a serviciilor cloud. În același timp, dinamica pieței s-a schimbat. Cererea de capacitate pentru inteligență artificială din partea OpenAI s-a orientat tot mai mult către furnizori precum Microsoft și Amazon , chiar dacă Oracle găzduise anterior o parte semnificativă din infrastructura necesară pentru aceste proiecte. Compania a transmis însă că relația financiară cu OpenAI rămâne stabilă și că eventualele negocieri dintre Nvidia și OpenAI nu afectează parteneriatul existent. Pentru Oracle, deciziile din lunile următoare vor fi esențiale: compania încearcă să își consolideze poziția într-o cursă globală pentru infrastructura AI, dar trebuie să găsească echilibrul între investiții uriașe și sustenabilitatea financiară. [...]
Meta ar putea concedia până la 20% din angajați într-un nou val major de restructurări potrivit Reuters , compania ar analiza una dintre cele mai mari reduceri de personal din istoria sa, pe fondul costurilor tot mai mari generate de investițiile în inteligență artificială. Conform informațiilor obținute de Reuters, conducerea Meta ar fi cerut unor lideri din companie să înceapă planificarea reducerii personalului , însă decizia finală privind data și numărul exact de angajați afectați nu a fost încă stabilită. Câți angajați ar putea fi afectați La finalul anului 2025, Meta avea aproximativ 78.865 de angajați la nivel global. Dacă scenariul reducerii de 20% s-ar confirma, ar putea fi vorba despre peste 15.000 de locuri de muncă eliminate. În același timp, compania continuă să înregistreze rezultate financiare solide: Indicator financiar Valoare Venituri trimestrul IV 2025 aproape 60 miliarde dolari Venituri totale 2025 peste 200 miliarde dolari Număr de angajați 78.865 Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru Reuters că informațiile apărute reprezintă „speculații despre scenarii teoretice” , fără a confirma oficial planurile de concedieri. Concedieri repetate în ultimii ani Meta a trecut prin mai multe runde de restructurări în ultimii ani. Printre acestea: aproximativ 1.000 de angajați concediați în 2026 din divizia Reality Labs, responsabilă de proiectele VR și metaverse aproximativ 5% din personal concediat în 2025 alte restructurări mai mici realizate în aceeași perioadă Investițiile în inteligență artificială cresc presiunea pe costuri În paralel cu aceste restructurări, Meta investește masiv în inteligență artificială și achiziții de startup-uri din domeniu. Printre tranzacțiile recente se numără: Moltbook – o rețea socială populată de agenți AI Manus – companie specializată în agenți AI pentru automatizarea sarcinilor Aceste investiții fac parte din strategia companiei de a accelera dezvoltarea tehnologiilor AI, însă cresc și presiunea asupra costurilor operaționale. Dacă planurile se confirmă, viitorul val de concedieri ar putea deveni una dintre cele mai mari restructurări din industria tehnologică din 2026 . [...]
