Știri
Știri din categoria Companii
Averea familiei Lee, care controlează Samsung, s-a dublat într-un an până la 45,5 mld. dolari (aprox. 205 mld. lei), iar tensiunile sociale din companie cresc odată cu cererile de împărțire a profiturilor. Potrivit The Next Web, aproximativ 30.000 de angajați au cerut un mecanism de participare la câștiguri și amenință cu o grevă de 18 zile, pe fondul boomului de cipuri pentru inteligență artificială (IA) care a împins puternic acțiunile Samsung Electronics.
Creșterea averii familiei Lee – de la 22,7 mld. dolari la 45,5 mld. dolari în 12 luni, conform Bloomberg Billionaires Index – este legată în principal de avansul de 186% al acțiunilor Samsung Electronics, alimentat de cererea globală pentru memorii „high-bandwidth” (HBM), folosite în centrele de date pentru IA. În acest interval, familia a urcat de pe locul 10 pe locul 3 în clasamentul celor mai bogate familii din Asia.
Redresarea financiară a Samsung este atribuită unei singure categorii de produse: memorii HBM, un tip specializat de DRAM integrat în modulele GPU utilizate la antrenarea și rularea modelelor mari de IA. Publicația notează că sistemele server Nvidia B300 necesită HBM4, iar Samsung ar fi intrat în producția de masă a HBM4 înaintea rivalului SK Hynix, după ani în care a rămas în urmă tehnologic.
În primul trimestru, profitul operațional al Samsung a ajuns la 57,2 trilioane woni, de circa opt ori mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, iar divizia de semiconductori ar fi generat cea mai mare parte a saltului de profitabilitate.
Totodată, concentrarea pe un singur produs cu marje ridicate este prezentată ca o vulnerabilitate: lanțul de aprovizionare pentru cipuri destinate IA este volatil, iar cererea depinde de ciclurile Nvidia, de ritmul investițiilor în centre de date ale marilor jucători (Amazon, Google, Meta, Microsoft) și de restricțiile geopolitice privind exporturile de cipuri către China.
În interiorul companiei, creșterea accelerată a valorii de piață și a profiturilor a alimentat revendicări fără precedent ca amploare. În martie, circa 30.000 de membri ai National Samsung Electronics Union au protestat în fața campusului de semiconductori din Hwaseong, în ceea ce este descris drept cea mai mare demonstrație sindicală din istoria companiei.
Sindicatul cere un bonus legat de 15% din profitul operațional al diviziei de semiconductori. Conform calculelor din material, 15% din profitul operațional de 57,2 trilioane woni din T1 ar însemna aproximativ 8,6 trilioane woni (aprox. 6,3 mld. dolari, adică aproximativ 28 mld. lei) pentru un singur trimestru. Sindicatul a amenințat cu o grevă de 18 zile începând cu 21 mai, dacă solicitările nu sunt acceptate. Publicația precizează că managementul Samsung nu a răspuns public cererii specifice de împărțire a profitului.
Materialul plasează creșterea averii într-un moment important pentru finanțele familiei Lee: moștenitorii fostului președinte Lee Kun-hee (decedat în octombrie 2020) au avut de achitat un impozit pe moștenire de aproximativ 12 trilioane woni (circa 9 mld. dolari, aprox. 41 mld. lei), eșalonat în șase rate anuale, ultima scadentă în aprilie 2026. Raliul bursier ar fi redus presiunea ca plata taxei să ducă la o restructurare care să dilueze controlul familiei.
Samsung este descris ca „chaebol” – conglomerat industrial controlat de familie – unde controlul este exercitat printr-o rețea de dețineri încrucișate între subsidiare. Deși participația directă a familiei Lee în Samsung Electronics este menționată ca fiind în jur de 5% din acțiunile în circulație, influența ar fi consolidată prin entități din grup precum Samsung C&T și Samsung Life Insurance.
Pe termen scurt, escaladarea conflictului de muncă ridică un risc operațional într-un moment în care Samsung încearcă să capitalizeze cererea pentru HBM4. În paralel, dependența de un singur val de investiții în infrastructura de IA amplifică riscul de piață: dacă ritmul construcției de centre de date încetinește, aceeași „pârghie” care a împins acțiunile în sus poate funcționa în sens invers, cu efect direct asupra profitabilității și asupra averii „pe hârtie” a familiei care controlează grupul.
Recomandate
Valoarea totală a top 50 branduri din Coreea a scăzut cu 1,6% în 2026 , în pofida unor creșteri puternice la companii-cheie din tehnologie și auto, potrivit datelor publicate de CNMO după „2026 Korea Best Brand Conference”. În acest context, Samsung Electronics rămâne lider, iar SK Hynix intră pentru prima dată în top 10, pe fondul unui avans anual de peste 30% al valorii de brand. Evaluarea este realizată, conform organizatorilor, după aceleași standarde folosite pentru clasamentul global al celor mai valoroase 100 de branduri, metodologie aplicată pentru companiile sud-coreene începând din 2013. Piața se contractă ușor, dar liderii își consolidează pozițiile Clasamentul arată că valoarea cumulată a primelor 50 de branduri din Coreea de Sud a ajuns la 231,1005 trilioane woni, în scădere cu 1,6% față de anul anterior. În frunte, Samsung Electronics are o valoare de brand de 113,2061 trilioane woni, în scădere cu 7,4% an la an, dar suficient pentru a-și păstra locul 1. Pe locul 2 se află Hyundai Motor, cu 30,7459 trilioane woni, în creștere cu 10,1%. Următoarele poziții din top sunt ocupate de: Kia – 10,6841 trilioane woni (plus 8,7%), LG Electronics – 8,5956 trilioane woni (plus 9,4%), NAVER – 8,2419 trilioane woni (plus 4,8%). SK Hynix urcă în top 10, pe fondul unei creșteri de 34,8% Cea mai vizibilă schimbare din clasament este avansul SK Hynix: valoarea de brand a ajuns la 3,2269 trilioane woni, în creștere cu 34,8% față de anul trecut. Compania a urcat de pe locul 13 pe locul 9, intrând pentru prima dată în top 10. CNMO mai notează creșteri importante și la CJ Olive Young și Doosan Enerbility, cu valori de brand de 951 miliarde woni, respectiv 498,9 miliarde woni, care le plasează pe locurile 27 și 44. În același timp, în top au intrat noi companii, între care KRAFTON (locul 41, 542,1 miliarde woni) și Dongwon (locul 50, 385,6 miliarde woni). De ce contează: trecerea de la „căutare” la recomandări AI schimbă competiția între branduri Organizatorii leagă evoluțiile din clasament de o schimbare mai amplă în comportamentul consumatorilor: accesarea informației se mută de la căutarea tradițională către recomandări bazate pe inteligență artificială. În acest mediu, companiile cu branduri puternice ar putea să-și mențină mai ușor influența. Reprezentanții citați de CNMO susțin că firmele vor trebui să proiecteze experiențe pentru clienți bazate pe „specificitate și credibilitate”, să transforme datele în „povești” și să livreze experiențe „hiper-personalizate” pentru a-și întări competitivitatea de brand în era recomandărilor AI. [...]
Adidas, Nike și Puma controlează echiparea a peste trei sferturi dintre naționalele de la CM 2026 , ceea ce le consolidează poziția într-o piață de merchandising fotbalistic evaluată la 15,8 miliarde de dolari în 2025 și estimată să depășească 29 de miliarde de dolari în următorii zece ani, potrivit unei analize citate de Libertatea . Miza nu mai este doar vizibilitatea pe teren, ci transformarea echipelor în „branduri” de stil de viață, cu efect direct în vânzările de tricouri și produse conexe. Turneul final din 2026 are 48 de echipe, iar numărul furnizorilor de echipament a crescut la 13 (față de opt la Mondialul din 2022). Chiar și așa, „cei trei mari” domină: Adidas echipează 14 naționale, Nike 12, iar Puma 11. Adidas recuperează teren, dar pierde Germania din 2027 Adidas este lider ca număr de echipe la CM 2026, cu 14 reprezentative, între care Argentina, Germania, Spania, Mexic, Japonia, Columbia, Belgia și Suedia. La Mondialul din 2022, compania germană sponsorizase șapte naționale, astfel că și-a dublat prezența în 2026. În același timp, Adidas se pregătește să încheie un parteneriat istoric: Federația Germană de Fotbal (DFB) a anunțat în 2024 că va trece la Nike din 2027, după o relație începută în 1954. Potrivit Handelsblatt, Nike s-a angajat să plătească anual peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), sumă care ar dubla acordul actual. Un activ major rămas în portofoliul Adidas este Argentina. Presa argentiniană estimează că prelungirea contractului cu AFA până în 2038 include cel puțin 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) în prima etapă. În articol se mai arată că tricoul Argentinei se vinde anual în peste un milion de unități, iar după câștigarea Cupei Mondiale din Qatar vânzările au depășit trei milioane. Nike își apără contractele „grele”, inclusiv Uruguay Nike ocupă locul al doilea ca număr de echipe echipate la această ediție, cu 12 naționale, între care Brazilia, Franța, Anglia, Olanda, Statele Unite, Canada, Norvegia, Croația și Uruguay. Deși își menține aproximativ același volum ca în 2022, extinderea competiției îi reduce ponderea relativă. Un exemplu de pariu financiar este Uruguay: în 2024, Asociația de Fotbal din Uruguay a semnat cu Nike cel mai mare contract din istoria sa, de peste 41 de milioane de dolari (aprox. 190 milioane lei) pe opt ani, plus resurse pentru marketing, dezvoltarea fotbalului feminin, de tineret și amator, precum și stimulente legate de performanță, potrivit sursei. Puma crește accelerat și își mărește bugetul de sponsorizări Puma este prezentă cu 11 echipe la CM 2026, după ce la ediția din 2022 echipase șase naționale. Lista din articol include Portugalia, Maroc, Elveția, Austria, Senegal, Ghana, Coasta de Fildeș, Egipt, Paraguay, Noua Zeelandă și Republica Cehă. Compania a alocat peste 1,6 miliarde de euro (aprox. 8 miliarde lei) pentru sponsorizări anul trecut, potrivit informațiilor citate. Ce se vede în spatele „meciului de pe teren” Dincolo de trio-ul dominant, restul echipelor sunt împărțite între branduri consacrate și nume mai puțin cunoscute. Articolul menționează, între altele, revenirea Umbro (subsidiară Nike) și debutul Reebok la Mondiale, alături de mărci precum Kelme, Kappa sau Jako, dar și branduri regionale precum Majid și 7Saber. Pentru companiile de echipament sportiv, distribuția de la CM 2026 funcționează ca un indicator de putere comercială: cine controlează echipele controlează o parte importantă din cererea globală de tricouri și produse asociate, într-o piață care, potrivit estimărilor citate, ar urma să crească semnificativ în următorul deceniu. [...]
Comenzile producătorilor români de textile au scăzut abrupt, pe fondul noilor cerințe UE de sustenabilitate , într-o industrie care lucrează aproape integral pentru export, potrivit Profit . Reducerea este estimată „undeva la 50%”, un nivel despre care publicația notează că nu a mai fost atins până acum. Declinul este pus în principal pe seama noilor reglementări europene care impun standarde mai stricte de trasabilitate (urmărirea originii și a lanțului de aprovizionare) și obligația utilizării de materii prime sustenabile. Informațiile ar urma să fie înscrise pe un cod QR aplicat pe țesături, însă introducerea acestuia a fost amânată în repetate rânduri. Ce schimbă noile reguli și de ce se vede în comenzi Conform articolului, cerințele asociate codului QR presupun, între altele, folosirea de materii prime sustenabile care să includă minimum 40% materiale recuperabile. În anticiparea aplicării acestor reguli, companiile din lanț s-ar fi concentrat pe epuizarea stocurilor existente, ceea ce a dus la reducerea semnificativă a comenzilor către producători. Publicația citează și reacții din industrie, care descriu o piață cu deficit de comenzi și o situație „complicată”, în contextul în care producția internă este orientată preponderent către clienți externi. [...]
Airbus își extinde capacitatea de producție pentru A320 la 10 linii , într-un efort de a urca la 75 de aeronave pe lună până la finalul lui 2027, dar ritmul rămâne condiționat de disponibilitatea motoarelor, potrivit Economica . Noua linie inaugurată la Toulouse este a doua din acest oraș și ridică totalul liniilor de asamblare pentru familia A320 la zece. Restul capacităților sunt distribuite astfel: patru linii la Hamburg (Germania), două la Mobile (SUA) și două la Tianjin (China). Ținta: 75 de aeronave pe lună, pe fondul unei cereri foarte mari Airbus își propune să ajungă la o producție de 75 de aeronave pe lună până la sfârșitul anului 2027, obiectiv justificat de cererea ridicată pentru A320, descris ca cel mai bine vândut avion din aviația comercială globală. În 2025, Airbus a livrat 793 de aeronave, dintre care 607 au fost din familia A320, ceea ce echivalează cu aproximativ 50 de aeronave produse pe lună pentru acest program, conform datelor citate în articol. Noua linie de producție funcționează în hala Jean-Luc Lagardère (50 de hectare), spațiu care a găzduit anterior linia de producție A380, program oprit în 2019. Blocajul operațional: lipsa motoarelor Pratt & Whitney Deși carnetul de comenzi al Airbus este de aproximativ 10.000 de aeronave de livrat, 7.500 sunt din familia A320, a precizat CEO-ul Guillaume Faury . Tot el a indicat principala constrângere pe termen scurt: livrările insuficiente de motoare de la furnizorul american Pratt & Whitney. „În 2026, avem mai puţine motoare de la Pratt & Whitney decât ceea ce ne trebuie pentru accelerarea producţiei, aşa că am încetinit accelerarea în 2026 şi vom accelera din nou în funcţie de volumele de motoare pe care le avem.” În paralel, Faury a spus că Airbus are „în prezent” mai puține probleme legate de lipsa forței de muncă, o dificultate care a afectat industria aerospațială în ultimii ani. Context: presiuni de cost și reglementare în Europa CEO-ul Airbus a legat competitivitatea de atractivitatea comercială a companiei și a mediului european, menționând costuri ridicate ale forței de muncă în Franța și Europa, costuri mari ale energiei în Europa și „costul barierelor de reglementare”. Pe termen practic, extinderea capacității de asamblare ar trebui să susțină creșterea livrărilor A320, însă accelerarea efectivă în 2026–2027 depinde de ritmul în care Airbus va primi motoarele necesare pentru a susține producția planificată. [...]
O decizie a Curții Supreme a Chinei blochează vânzările Infineon de cipuri GaN pe piața chineză , într-un litigiu de brevete cu rivalul local Innoscience , cu potențial impact direct asupra unei piețe-cheie pentru grupul german și asupra lanțului de aprovizionare pentru componente de alimentare folosite în infrastructura AI. Informațiile sunt prezentate de Tom's Hardware . Instanța a menținut vineri o ordonanță care interzice Infineon să vândă în China continentală produsele pe nitrură de galiu (GaN) aflate în dispută, închizând practic cazul de brevet inițiat de Innoscience, companie cu sediul în Suzhou, potrivit South China Morning Post (SCMP), citat de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații are Infineon Curtea Supremă a confirmat hotărârea din 27 mai a Tribunalului Intermediar din Suzhou, care a constatat că Infineon a încălcat două brevete de invenție ale Innoscience. Decizia obligă Infineon: să înceteze vânzarea, oferirea și importul produselor vizate în China continentală; să plătească daune de 10 milioane yuani (aprox. 1,48 milioane dolari, adică aprox. 6,8 milioane lei). De ce contează: GaN, componentă critică pentru alimentarea rack-urilor AI Miza depășește disputa bilaterală, pentru că GaN este un material folosit în electronica de putere, relevantă pentru alimentarea eficientă a serverelor. Tom’s Hardware notează că atât Infineon, cât și Innoscience se află pe lista de furnizori aprobați de Nvidia pentru alimentarea rack-urilor AI la 800V, în contextul tranziției către o arhitectură de 800 V curent continuu (VDC) pentru rack-uri care depășesc 200 kW și tind spre 1 MW. Publicația explică faptul că trecerea la 800V reduce curentul necesar și cantitatea de cupru pe lanțul de conversie, iar comutarea mai rapidă a componentelor GaN permite micșorarea etapelor de conversie între rack și nucleul GPU. Un război de brevete pe mai multe fronturi: China, SUA, Germania Litigiul are rezultate diferite în funcție de jurisdicție: SUA : în mai, Comisia pentru Comerț Internațional a SUA (ITC) a confirmat o determinare anterioară potrivit căreia Innoscience a încălcat un brevet al Infineon și a dispus interdicții de import și vânzare, sub rezerva unei perioade de 60 de zile pentru revizuire prezidențială. Innoscience contestă impactul, afirmând că determinarea ITC ar fi „curățat” produsele sale reproiectate și că livrările către SUA continuă fără întreruperi. Germania : un dosar la Tribunalul Districtual din München I a adăugat un al treilea front; judecătorii au constatat încălcări de către Innoscience în 2025, iar pentru luna aceasta sunt programate procese suplimentare privind brevete și modele de utilitate. Într-o declarație din mai, pe tema deciziei ITC, Johannes Schoiswohl, vicepreședinte senior și șeful liniei de business GaN Systems la Infineon, a spus: „Această decizie evidențiază încă o dată robustețea proprietății intelectuale a Infineon.” Context de piață și expunere regională Potrivit datelor TrendForce citate de Tom’s Hardware, Innoscience a condus piața globală a dispozitivelor de putere GaN în 2024 , cu o cotă de 29,9%, în timp ce Infineon a fost pe locul patru , cu 10,3%. Pentru Infineon, decizia din China vine într-un moment sensibil și prin prisma expunerii regionale: China continentală, Hong Kong și Taiwan au reprezentat împreună 38% din veniturile din anul fiscal 2025 , conform raportului anual al companiei menționat de publicație. Pe bursă, reacția a fost rapidă: acțiunile Innoscience listate la Hong Kong au urcat cu 16,6% luni, iar mai mulți producători chinezi de semiconductori compuși au avut creșteri puternice, inclusiv atingerea limitei zilnice de 10% pentru Silan Microelectronics și Sanan Optoelectronics; China Resources Microelectronics a crescut cu aproximativ 13%, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile disponibile, interdicția din China este „cuvântul final” în acest dosar de brevet, însă conflictul rămâne deschis în alte jurisdicții, cu procese suplimentare programate în Germania și cu efectele deciziei ITC încă disputate de Innoscience. Pentru piață, cazul ridică un risc operațional: accesul la piața chineză pentru anumite produse GaN ale Infineon poate fi limitat, în timp ce competiția pe lanțul de aprovizionare pentru electronica de putere destinată infrastructurii AI se intensifică. [...]
Înscrierea în Cartea Funciară a unei interdicții de vânzare pentru active-cheie ale Liberty Galați ridică un risc juridic direct pentru licitație , în condițiile în care o măsură provizorie dispusă de o instanță din Cehia devine astfel vizibilă și verificabilă pentru orice potențial cumpărător, potrivit Economica . Măsura provizorie, emisă de Tribunalul Districtual din Ostrava și înscrisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați, vizează active ale combinatului de pe platforma industrială din Galați, inclusiv facilități de producție și operaționale. În practică, înscrierea în Cartea Funciară face ca restricția să fie ușor de identificat în verificările juridice (due diligence) care preced o tranzacție. „Interdicția de vânzare a proprietăților vizate este obligatorie, iar contestația formulată de Liberty Galați nu schimbă cu nimic lucrurile. Înscrierea în Cartea Funciară face ca această situație să fie vizibilă și verificabilă pentru orice entitate interesată”, a declarat Simon Petak, reprezentantul TP Insolvence v.o.s., administratorul judiciar al Liberty Ostrava. De ce complică licitația: efectul transfrontalier al măsurii Administratorul judiciar al Liberty Ostrava susține că, indiferent dacă procedura de vânzare continuă „formal”, activele rămân sub regimul juridic al măsurii provizorii. În plus, potrivit explicațiilor din comunicat, în dreptul ceh orice act juridic care încalcă o măsură provizorie este nul, iar măsurile provizorii emise într-un stat membru UE sunt executorii în celelalte state membre, conform dreptului european. În același timp, compania cehă evită să afirme explicit că a blocat integral vânzarea Liberty Galați, însă, potrivit relatării, comunicatul lasă să se înțeleagă că acesta ar putea fi efectul. Poziția administratorului Liberty Galați: licitația „merge mai departe” În contextul aceleiași dispute, CITR , administratorul combinatului siderurgic Liberty Galați, a transmis anterior că unitatea poate fi vândută și că licitația va continua, argumentând că măsura din Ostrava este provizorie, contestată și face obiectul unor apărări juridice în Cehia. „Combinatul Siderurgic Galați poate fi scos în continuare la vânzare. Suma pretinsă de Liberty Ostrava urmează să fie stabilită de instanțele din Cehia, însă modul în care această creanță va fi recuperată se decide în România, în cadrul procedurii de concordat preventiv a Liberty Galați. Măsura din Ostrava are caracter provizoriu, nu este o soluție finală, este contestată și face deja obiectul unor apărări juridice în Cehia, astfel încât nu oprește procesul de vânzare și derularea licitației pentru combinat”, au transmis reprezentanții CITR. Potrivit informațiilor prezentate, la 18 mai 2026 administratorul Liberty Galați a anunțat reluarea licitației, cu data modificată din 17 iunie în 19 iunie. Contextul litigiului dintre Liberty Ostrava și Liberty Galați Liberty Ostrava și Liberty Galați au făcut parte din GFG Alliance , grup industrial care a cumpărat active siderurgice europene de la ArcelorMittal în 2019. Liberty Ostrava a intrat în insolvență în 2024, iar platforma sa de producție a fost vândută unui investitor strategic. În dispută, Liberty Galați ar avea o datorie față de Liberty Ostrava de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), bazată pe un contract de împrumut încheiat formal în octombrie 2023. Contractul include o clauză de jurisdicție exclusivă care indică instanțele din Ostrava ca for competent pentru litigii. [...]
