Știri
Știri din categoria Companii
Tribunalul Galați a pronunțat recent două hotărâri esențiale în dosarul combinatului siderurgic Liberty Galați, aflat în procedură de concordat preventiv, informează Profit.ro. Instanța a admis cererea de modificare a planului de restructurare și a respins cererea de închidere a procedurii de concordat. Aceste decizii permit Liberty Galați să continue aplicarea planului de restructurare în forma modificată, omologată de instanță.
Tribunalul a omologat modificarea planului de restructurare al Liberty Galați, conform Legii nr. 85/2014, care reglementează procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Hotărârea este executorie, dar poate fi atacată cu apel în termen de șapte zile de la comunicare. În același timp, instanța a respins cererea de închidere a procedurii de concordat, confirmând astfel continuarea acesteia.
„Reprezentanții ANAF și Exim Banca Românească au prezentat punctele de vedere ale celor două instituții și au menționat că vor accepta Planul de reorganizare a combinatului siderurgic în măsura în care administratorii concordatari își vor exprima acordul față de propunerile de modificare avansate, în scopul conservării posibilității de recuperare a creanțelor și protejării interesului statului român”, a transmis Guvernul.
Deciziile instanței vin pe fondul protestelor a aproximativ 50 de siderurgiști care reclamă neplata salariilor restante. Drepturile salariale ale angajaților sunt înscrise în tabelul creditorilor, aceștia având calitatea de creditori în cadrul procedurii. Modificările aduse planului prevăd vânzarea activelor combinatului prin procedură de licitație internațională, cu un preț de pornire de 690 de milioane de euro.
Combinatul Liberty Galați se confruntă cu dificultăți financiare majore, peste 3.000 de salariați fiind în șomaj tehnic, cu salarii restante de luni de zile. În plus, conducerea este anchetată pentru delapidare și evaziune fiscală. ANAF a pus sechestru pe sute de utilaje de producție, iar Liberty Galați a constituit o ipotecă pe un stoc de peste 4 milioane de tone de prefabricate.
Comitetul interministerial a analizat propunerile de modificare a planului de reorganizare și posibilitățile de operaționalizare a resurselor combinatului pentru plata parțială a salariilor și a utilităților. Următoarea etapă va fi organizarea procedurii de licitație internațională pentru vânzarea activelor, în condițiile și la prețul agreate prin Planul de restructurare, într-o perioadă estimată de șase luni.
În concluzie, deciziile Tribunalului Galați permit Liberty Galați să continue pe calea restructurării, dar rămâne de văzut dacă hotărârile vor fi atacate cu apel și care va fi impactul concret asupra activității combinatului și a situației angajaților.
Recomandate
Tarom riscă să intre într-un scenariu de avarie dacă Bruxelles-ul nu prelungește planul de restructurare , în condițiile în care actualul model de business „nu este sustenabil” și compania nu a avut profit operațional în ultimii 10 ani, potrivit declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu, citate de news.ro . Gheorghiu a spus că situația Tarom este „în analiza Ministerului Transporturilor” și că este singura companie din portofoliul ministerului pentru care Guvernul așteaptă un feedback, în contextul în care „Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom”. Miza: prelungirea planului aprobat de Comisia Europeană Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană, însă acesta „nu este în grafic”, din motive pe care vicepremierul le-a descris drept „unele obiective, unele mai puțin obiective”. În același timp, compania are „un dialog cu Comisia Europeană”. Oficialul a indicat că, dacă se aprobă prelungirea planului — invocând „noul context geopolitic” și „criza de petrol” — ar urma continuarea restructurării, inclusiv în așteptarea livrării unor avioane și regândirea „întregului flux” al companiei. „Dacă se aprobă prelungirea planului (...) atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi probabil să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux.” Scenariul alternativ: soluții dacă nu există prelungire Gheorghiu a precizat că, la nivel de comitet, a fost discutat și scenariul în care Comisia Europeană nu aprobă prelungirea planului, caz în care „trebuie să aibă în vedere clar niște soluții”. În argumentația sa, vicepremierul a punctat că Tarom „pierde bani” de cel puțin 10 ani și că „profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani”. A menționat că în 2024 compania a înregistrat profit, însă „nu din activitate, din operațional, ci din alte activități”, concluzionând că este nevoie să fie explorate „alte soluții pentru Tarom”. [...]
Fondatorul Netflix, Reed Hastings, se retrage din consiliul de administrație în iunie , potrivit Financial Times , anunț care a împins acțiunile companiei la o scădere de până la 9% în tranzacțiile after-hours, pe fondul unei prognoze financiare sub așteptări pentru trimestrul curent. Hastings, care a cofondat Netflix în 1997 și a condus transformarea companiei dintr-un serviciu de închiriere DVD prin poștă într-un grup de streaming evaluat la circa 450 mld. dolari, este în prezent președintele (chair) companiei. Reacția pieței și motivul invocat de companie Scăderea cotației a venit după ce Netflix a comunicat atât planul de plecare al lui Hastings din board, cât și o estimare mai slabă decât anticipau investitorii pentru rezultatele viitoare. „[…] vrea să se concentreze pe filantropie și alte preocupări”, a transmis Netflix, potrivit Financial Times. Compania a precizat că Hastings își redusese treptat responsabilitățile încă din 2020, când l-a numit pe Ted Sarandos co-director executiv (co-CEO). Ulterior, Greg Peters i-a preluat locul lui Hastings ca co-CEO în 2023. Rezultatele pe T1 și efectul taxei de reziliere În pofida reacției negative a pieței, Netflix a raportat rezultate solide în primul trimestru, susținute de o taxă de reziliere („break fee”) de 2,8 mld. dolari încasată de la Paramount, după ce aceasta a decis să își retragă oferta pentru Warner Bros Discovery. Netflix a raportat un profit de 1,23 dolari pe acțiune în T1, peste așteptările Wall Street (76 de cenți). Veniturile au fost de 12,3 mld. dolari, iar profitul net a urcat la 5,3 mld. dolari, influențat de aceeași taxă de reziliere; compania a mai indicat că venitul operațional a fost sprijinit și de majorările de preț implementate în trimestru. Prognoza sub așteptări și contextul bursier Pentru trimestrul în curs, Netflix a estimat un profit de 78 de cenți pe acțiune, sub consensul pieței de 84 de cenți, element care a cântărit în evoluția acțiunilor după publicarea raportului. Financial Times notează că titlurile Netflix recuperaseră o parte din terenul pierdut după intrarea companiei în cursa de achiziție pentru Warner Bros, iar înainte de raportarea rezultatelor erau în creștere cu aproximativ 15% de la începutul anului, deși rămân sub maximul atins vara trecută. În același context, Netflix a explicat că achiziția Warner Bros „ar fi fost un accelerant” pentru strategie, „dar doar la prețul potrivit”. [...]
Falimentul Petrotrans a rămas blocat 19 ani, iar întârzierea a generat costuri recurente pentru stat , inclusiv plata unei chirii anuale de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există pe hârtie”, potrivit HotNews . Cazul a fost prezentat joi de vicepremierul Oana Gheorghiu , în contextul unui pachet de măsuri vizând 22 de companii de stat cu probleme financiare. Petrotrans este în faliment din 2007, iar procedura nu a fost finalizată până în 2026. Vicepremierul a spus că, în acest interval, „singurii care au încasat bani” au fost lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivarea, în timp ce statul nu a recuperat sume pentru a acoperi creanțele companiei către buget. Costuri directe: chirie anuală pentru active „pe hârtie” Un element concret de impact bugetar, invocat de vicepremier, este o chirie anuală de peste 29.000 de euro, plătită din 2015, pentru conducte care ar exista doar în documente, „pe sub terenul unor oameni”. Gheorghiu a precizat că plata rezultă dintr-o decizie a unei instanțe, care trebuie executată. În acest context, vicepremierul a susținut că „fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român” și a descris situația ca pe un „studiu de caz” despre efectele lipsei de coordonare între instituții. Blocaj procedural: 7 ani de prelungire din cauza unei contestații pe 341 de lei Gheorghiu a indicat și un episod care, în opinia sa, ilustrează disfuncționalitățile administrative: lichidarea Petrotrans ar fi fost prelungită cu șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului, pentru o creanță „foarte mică”. Întrebată de HotNews ce instituție a formulat contestația și despre ce sumă este vorba, vicepremierul a răspuns: „Din informațiile pe care le-am cules din dosarul respectiv este vorba de AAAS, autoritatea pentru gestionarea activelor statului, iar creanța era undeva la 341 de lei.” Context: Petrotrans, în lista companiilor propuse pentru „ieșire ordonată” (lichidare) Cazul Petrotrans a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă despre măsurile avute în vedere pentru 22 de companii de stat. Vicepremierul a spus că aceste companii au datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. În clasificarea prezentată de vicepremier, Petrotrans se află în categoria „ieșirea ordonată din portofoliu (lichidarea)”, pentru care obiectivul anunțat este un calendar cu termene clare de lichidare, „cu maximizarea valorii reziduale” și respectarea calendarelor de faliment. [...]
O contestație pe o creanță de 341 de lei a ținut în loc timp de 7 ani lichidarea Petrotrans și a generat costuri recurente pentru stat , inclusiv o chirie anuală de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei), potrivit Mediafax . Cazul este prezentat de vicepremierul Oana Gheorghiu ca exemplu de blocaj administrativ care prelungește pierderile în companii de stat aflate în insolvență sau faliment. Petrotrans este în faliment din 2007, iar procedura de lichidare este descrisă ca fiind tergiversată de aproape 19 ani. În acest interval, statul a cheltuit bani fără să recupereze sume pentru acoperirea creanțelor pe care compania le avea către statul român, a spus vicepremierul, într-o conferință de presă la Guvern. Costuri care continuă, în lipsa radierii Potrivit declarațiilor citate, faptul că firma nu a fost lichidată și radiată de la Registrul Comerțului a dus la costuri suplimentare, inclusiv plata unei chirii anuale de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) din 2015, pentru „niște conducte care există pe hârtie”, amplasate în subteran pe proprietăți private. Vicepremierul a indicat că este vorba despre o decizie a instanței care trebuie executată, iar fiecare zi de întârziere înseamnă costuri pentru stat. „Singurii care au încasat bani în acești ani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare.” Contestația AAAS și disputa între ministere Oana Gheorghiu a afirmat că lichidarea a fost prelungită timp de șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului. În material este menționată Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) , care ar fi contestat lichidarea pentru o creanță de 341 de lei. După intrarea în faliment, administrarea bunurilor fostei companii a fost disputată între Ministerul Energiei și Ministerul Economiei, conform aceleiași surse. Contextul mai larg prezentat de vicepremier vizează un grup de 22 de companii de stat pentru care, în analiza Guvernului, se recomandă reorganizarea sau lichidarea, pe fondul insolvenței sau al pierderilor. [...]
Guvernul pregătește închideri, fuziuni și listări la bursă pentru companiile de stat , într-o reformă care vizează reducerea pierderilor și a datoriilor către buget, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan susține că România are peste 1.500 de companii cu statul acționar, iar multe funcționează ineficient și au generat „aproximativ 14 miliarde de lei pierderi” în ultimii ani. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Bolojan spune că reforma a început cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat „într-un singur an” datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei. Trei direcții: susținere pentru infrastructura critică, redresare pentru pierderi, închideri unde „nu mai au viitor” Planul anunțat împarte companiile în mai multe categorii, cu măsuri diferite: Infrastructură critică (exemplele date: ELCEN, Oil Terminal, CFR SA): susținere prin investiții și „administrare mai profesionistă”, pe motiv că au rol esențial în economie. Companii cu rol strategic (Avioane Craiova, Romaero): decizii coordonate între instituții, pe baza unor analize și audituri independente, pentru a stabili cum poate fi valorificat mai bine potențialul industrial. Reorganizări pentru modernizare : premierul indică drept exemplu CNCIR, care ar urma să fie reorganizată pentru a deveni „mai competitivă” și mai apropiată de standardele europene. Companiile cu pierderi intră în „redresare operațională”, iar unde există suprapuneri se discută fuziuni Pentru companiile cu pierderi și subvenții în creștere, Bolojan indică un proces de redresare operațională, cu eficientizare și „expertiză internațională”. Exemplele menționate sunt CFR Călători, Metrorex și TAROM. Tot aici, premierul vorbește despre fuziuni și integrări „unde există suprapuneri și ineficiență”, dând ca exemple Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret, unde obiectivul ar fi reducerea costurilor și creșterea eficienței. În același mesaj, Bolojan afirmă că unele companii vor fi închise „treptat și ordonat” dacă „nu mai au viitor”, indicând cazuri precum CFR Marfă și Petrotrans. Despre Petrotrans, premierul spune că este în faliment din 2007 și că nu este lichidată complet, deși ar fi continuat să genereze costuri pentru stat. Listări la bursă cu pachete minoritare: Hidroelectrica , Romgaz și CEC Bank, plus condiții pentru alte companii Guvernul lucrează, potrivit premierului, la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni , cu statul rămas acționar majoritar și cu menținerea controlului asupra deciziilor strategice. Bolojan enumeră între companiile avute în vedere Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank . Pentru altele — Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română — procesul ar depinde de îndeplinirea unor „condiții prealabile”. Ce urmează: un nou val de evaluări în 30 de zile Premierul spune că acesta este „doar primul pas” și că, în următoarele 30 de zile, Guvernul va lansa un nou val de evaluări, pe criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor. În mesajul citat, Bolojan leagă reforma de reducerea risipei și de efecte în economie și în bugetul public. [...]
Xiaomi pune în vânzare pe Youpin uscătorul Mijia Pro la 799 yuani (510 lei) , un produs care mizează pe funcții de protecție a scalpului prin control automat al temperaturii și monitorizarea distanței. Dispozitivul este deja listat pe platforma Youpin și urmează să intre în pre-vânzare mâine, la ora 10:00 (ora Chinei), la prețul de 799 yuani. Noul „Mijia High-Speed Water Ion Hair Dryer Pro” vine în trei variante de culoare (Thinmu Gold, Wusong Purple și Iris Blue, în traducere aproximativă) și folosește o carcasă cu vopsea metalică perlată. Xiaomi a inclus și un ecran color, plus un buton rotativ de reglare a temperaturii din aliaj de aluminiu, amplasat pe mâner. Ce aduce nou la nivel de utilizare Accentul este pus pe controlul temperaturii în funcție de condițiile reale de utilizare. Conform informațiilor publicate, uscătorul: oferă un „mod dublu” de protecție cu temperatură constantă pentru scalp; integrează un senzor TOF (Time of Flight – măsoară distanța prin timp de zbor al luminii) care monitorizează în timp real distanța dintre scalp și gura de evacuare a aerului; ajustează automat temperatura aerului în „intervalul inițial” setat, în funcție de distanța detectată. Pe lângă această logică de control, produsul include și o tehnologie de „ioni de apă”, despre care Xiaomi susține că poate îmbunătăți echilibrul micro-ecologic al scalpului (formulare preluată din sursă, fără detalii suplimentare privind mecanismul sau validarea). Context comercial: listare pe Youpin și pre-vânzare Xiaomi a listat produsul pe Youpin (platforma sa de comerț electronic) și va deschide pre-vânzarea mâine la 10:00 (ora locală). Prețul anunțat este 799 yuani (aprox. 510 lei, conversie orientativă). Sursa nu precizează disponibilitatea în afara Chinei sau un calendar de lansare pe alte piețe. [...]
