Știri
Știri din categoria Companii
Șase antreprenori români apar în clasamentul miliardarilor realizat de revista Forbes, cu averi estimate la miliarde de dolari și afaceri dezvoltate în tehnologie, retail, investiții sau industrie. Conform datelor publicate de Forbes, cei mai bogați români din acest top sunt antreprenorii din tehnologie Ion Stoica și Matei Zaharia, fondatori ai companiei de software Databricks, fiecare cu averi estimate la aproximativ 5 miliarde de dolari.
Clasamentul evidențiază schimbarea structurii marilor averi românești în ultimii ani. Dacă în trecut domeniile dominante erau industria sau comerțul tradițional, astăzi tehnologia și companiile globale de software generează cele mai mari averi românești. Totuși, lista include și antreprenori care au construit imperii în retail, investiții sau servicii financiare.
| Loc | Nume | Avere estimată | Companii / branduri |
|---|---|---|---|
| 1 | Ion Stoica | ~5 miliarde dolari | Databricks |
| 2 | Matei Zaharia | ~5 miliarde dolari | Databricks |
| 3 | Ion Țiriac | ~2,4 miliarde dolari | Țiriac Group, Țiriac Auto, Țiriac Bank |
| 4 | Dragoș Pavăl | ~2,2 miliarde dolari | Dedeman |
| 5 | Adrian Pavăl | ~1,5 miliarde dolari | Dedeman |
| 6 | Daniel Dines | ~1,3 miliarde dolari | UiPath |
Cei mai bogați români din clasament sunt Ion Stoica și Matei Zaharia, antreprenori din domeniul tehnologiei și cofondatori ai companiei americane Databricks, specializată în platforme de analiză a datelor și inteligență artificială.
Databricks este una dintre cele mai importante companii din ecosistemul global al datelor și al inteligenței artificiale, fiind construită pe baza proiectului open-source Apache Spark, dezvoltat inițial de Matei Zaharia în mediul universitar. Compania are sediul în Statele Unite și este evaluată la zeci de miliarde de dolari, având clienți mari corporații din întreaga lume.
Ion Stoica este profesor la Universitatea California Berkeley și unul dintre cercetătorii influenți în domeniul sistemelor distribuite, iar Matei Zaharia este recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul procesării masive de date.
Pe locul următor în clasamentul românilor din Forbes se află Ion Țiriac, cu o avere estimată la aproximativ 2,4 miliarde de dolari. Fostul jucător de tenis a devenit unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din Europa de Est.
Imperiul său de afaceri este grupat în jurul Țiriac Group, un conglomerat care include activități în mai multe domenii:
De asemenea, Ion Țiriac este cunoscut pentru colecția sa impresionantă de automobile, care include sute de modele istorice și rare.
În topul Forbes apar și Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii companiei Dedeman, cel mai mare retailer de bricolaj din România și una dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din Europa de Est.
Dedeman operează zeci de magazine la nivel național și este lider pe piața materialelor de construcții și amenajări. Compania a fost construită integral cu capital românesc și a devenit un brand dominant în retailul de profil.
Pe lângă Dedeman, frații Pavăl au realizat investiții importante și în alte domenii, inclusiv:
Aceste investiții au contribuit la creșterea constantă a averilor lor în ultimii ani.
Lista miliardarilor români din clasamentul Forbes este completată de Daniel Dines, fondatorul companiei UiPath, una dintre cele mai cunoscute firme de tehnologie create de antreprenori români.
UiPath este specializată în automatizarea proceselor robotizate (RPA), tehnologie care permite companiilor să automatizeze sarcini repetitive prin software. Firma a fost fondată în România, dar s-a extins rapid la nivel global și este listată la bursa din New York.
Compania are clienți în numeroase industrii, de la bănci și companii de telecomunicații până la instituții publice și corporații multinaționale.
Potrivit datelor Forbes, Daniel Dines este singurul român din acest clasament a cărui avere a scăzut ușor față de anul precedent, în contextul fluctuațiilor din sectorul tehnologic.
În ansamblu, prezența acestor antreprenori în clasamentul miliardarilor reflectă evoluția mediului de afaceri românesc, unde tehnologia, retailul și investițiile globale au devenit principalele surse ale marilor averi.
Recomandate
Directorul executiv al Adobe, Shantanu Narayen , va renunța la funcție după ce compania își va desemna succesorul , încheind o perioadă de aproape două decenii în care a condus una dintre cele mai influente companii din industria software, potrivit CNBC . Narayen, care conduce Adobe din 2007, va rămâne în cadrul companiei în funcția de președinte al consiliului de administrație pentru a asigura o tranziție fără probleme către noul lider. Anunțul vine într-un moment în care compania încearcă să își consolideze poziția într-o industrie software aflată într-o transformare rapidă, marcată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Shantanu Narayen s-a alăturat Adobe în 1998 ca vicepreședinte și director general, iar sub conducerea sa compania a trecut prin una dintre cele mai importante transformări din istoria sa. Adobe a abandonat treptat modelul tradițional de vânzare a licențelor software și a trecut la un sistem bazat pe abonamente, prin platforma Creative Cloud , strategie care a devenit principalul motor de creștere al companiei. În perioada mandatului său, acțiunile Adobe au crescut de peste șase ori, depășind evoluția indicelui bursier S&P 500. În ultimii ani, Adobe a încercat să își extindă influența și în domeniul inteligenței artificiale generative, integrând tehnologia în produse precum Photoshop, Acrobat sau platforma Firefly. Compania a încercat și o achiziție majoră în domeniul designului digital, prin cumpărarea Figma pentru aproximativ 20 de miliarde de dolari, însă tranzacția a fost abandonată după opoziția autorităților de reglementare, Adobe fiind nevoită să plătească o taxă de reziliere de un miliard de dolari. Anunțul privind schimbarea conducerii a venit în același timp cu publicarea rezultatelor financiare pentru primul trimestru fiscal din 2026. Adobe a raportat venituri de aproximativ 6,4 miliarde de dolari și un profit ajustat de 6,06 dolari pe acțiune, rezultate peste estimările analiștilor. Veniturile companiei au crescut cu aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar veniturile generate de produsele bazate pe inteligență artificială au crescut de peste trei ori. Cu toate acestea, acțiunile Adobe au fost afectate de temerile investitorilor privind impactul inteligenței artificiale asupra industriei software. Titlurile companiei sunt în scădere cu aproape 23% de la începutul anului 2026 și se află cu peste 60% sub nivelul maxim atins în 2021. Procesul de selecție a noului director executiv ar urma să dureze câteva luni, iar Narayen a transmis angajaților că va rămâne implicat pentru a sprijini noua conducere și pentru a asigura continuitatea strategiei companiei. [...]
Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România, intră în conservare , iar aproximativ 2.500 de persoane riscă să rămână fără loc de muncă , după declanșarea procedurii de concediere colectivă. Decizia vine în contextul incertitudinilor privind viitorul combinatului și al negocierilor încă nefinalizate cu compania de stat Romgaz, potrivit Economica.net. Platforma industrială intră în conservare Conducerea Azomureș a anunțat oficial declanșarea procedurii de consultare cu sindicatele pentru concedieri colective. În prima etapă, aproximativ 865 de angajați ai companiei vor fi afectați direct de restructurare. În total, impactul social ar putea fi mult mai mare. Potrivit sindicatelor, circa 2.500 de persoane , incluzând salariații contractorilor care lucrează pe platforma industrială, ar putea ajunge în șomaj dacă nu se găsește rapid o soluție pentru continuarea activității. Deja 620 de persoane se află în șomaj , iar angajații disponibilizați vor primi salarii compensatorii în funcție de vechimea în muncă, conform contractului colectiv. 45 de zile pentru găsirea unei soluții Procedura legală prevede o perioadă de aproximativ 45 de zile de consultări între conducere și sindicate. În acest interval se încearcă identificarea unor soluții pentru reducerea impactului social sau pentru salvarea activității combinatului. Sindicatele avertizează că amânarea deciziilor privind viitorul companiei poate avea efecte ireversibile , inclusiv închiderea completă a unei platforme industriale considerate strategice pentru economia României. Negocierile cu Romgaz continuă În paralel cu procesul de restructurare, discuțiile dintre companie, autoritățile române și Romgaz continuă. Scopul negocierilor este găsirea unui cadru care să permită menținerea capacității industriale a combinatului și reluarea producției. În ultimul an, Azomureș a cheltuit peste 70 de milioane de euro pentru a menține infrastructura și personalul în stare operațională, în speranța unei relansări a activității. Impact major pentru agricultură și economie Reprezentanții sindicatelor atrag atenția că o eventuală închidere definitivă ar avea consecințe importante: reducerea producției interne de îngrășăminte dependență mai mare de importuri impact asupra agriculturii românești pierderi semnificative pentru bugetul de stat afectarea economiei locale din zona Târgu Mureș Sindicatele solicită Guvernului o decizie rapidă privind viitorul combinatului și clarificarea procesului de achiziție sau restructurare, pentru a evita dispariția uneia dintre cele mai importante platforme industriale din România. [...]
Comisia Europeană pregătește un statut juridic unic pentru companiile din UE , o inițiativă menită să simplifice înființarea și extinderea firmelor pe piața unică. Potrivit Economedia , Bruxelles-ul lucrează la introducerea unui nou cadru juridic, denumit „EU Inc”, care ar permite antreprenorilor să își deschidă și să administreze companiile într-un sistem comun european, fără a fi nevoiți să navigheze prin cele 27 de sisteme juridice naționale diferite. Comisia Europeană urmează să prezinte propunerea pentru acest așa-numit „al 28-lea regim” , care ar funcționa în paralel cu legislațiile naționale existente. Ideea este de a crea o opțiune suplimentară pentru antreprenori și companii, nu de a înlocui regulile actuale din statele membre. Comisarul european Michael McGrath a explicat că scopul este simplu: facilitarea înființării și dezvoltării firmelor, precum și atragerea investițiilor pe întreg teritoriul Uniunii. Inițiativa vine și ca răspuns la recomandările formulate în 2024 de economiștii Enrico Letta și Mario Draghi , care au propus reforme pentru creșterea competitivității economiei europene. În prezent, diferențele dintre statele membre sunt semnificative atunci când vine vorba de procedurile pentru înființarea unei firme. De exemplu, durata și costurile pentru lansarea unei companii variază considerabil: Stat membru Durata estimată pentru înființarea unei firme Estonia aproximativ 15 minute alte state din UE până la două săptămâni Diferențe apar și în privința capitalului minim necesar pentru o societate cu răspundere limitată. În Franța acesta poate fi, în anumite condiții, de doar un euro, în timp ce în Austria poate ajunge la 10.000 de euro. Un cadru juridic paneuropean ar putea reduce aceste discrepanțe și ar simplifica procedurile pentru antreprenori. Principalele avantaje propuse pentru noul statut ar include: înregistrare complet digitală a companiei proceduri administrative simplificate cerințe de capital mai reduse recunoaștere automată a companiei în toate statele membre Uniunea Europeană a mai introdus în trecut un statut juridic comun pentru companii, „Societas Europaea” (SE), în 2004. Totuși, acest mecanism s-a dovedit mai potrivit pentru marile corporații și implică proceduri complexe și costuri ridicate. Din acest motiv, doar aproximativ 3.500 de companii au adoptat acest statut, printre ele nume mari precum Airbus, LVMH, BASF sau TotalEnergies. Susținătorii noului sistem spun că actualul mozaic de reguli naționale dezavantajează startup-urile și firmele aflate în creștere. Eurodeputatul german Rene Repasi consideră că un cadru juridic unic ar putea accelera lansarea și extinderea companiilor europene pe piața internă. Totuși, proiectul stârnește și îngrijorări. Unele organizații sindicale și grupuri din societatea civilă se tem că procedurile rapide de înființare ar putea favoriza apariția unor companii „de tip carcasă”, folosite pentru evaziune fiscală sau dumping social. Reprezentanții Comisiei și ai Parlamentului European susțin însă că noul regim nu va afecta legislația muncii și nici sistemele fiscale naționale, deoarece orice schimbare în domeniul impozitării ar necesita acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Dacă proiectul va fi aprobat, „EU Inc” ar putea deveni un instrument important pentru integrarea economică a Uniunii și pentru stimularea antreprenoriatului la nivel european. [...]
Premierul Ilie Bolojan a discutat investiții în industria alimentară și sprijin pentru producătorii români. Potrivit Digi24 , subiectul a fost abordat marți, 10 martie 2026, la Palatul Victoria, în cadrul unei întâlniri dintre șeful Executivului și conducerea grupului german Schwarz Group , unul dintre cei mai mari retaileri europeni. Întâlnirea a avut loc între premierul Ilie Bolojan și directorul executiv al companiei, Gerd Chrzanowski, iar discuțiile au vizat oportunitățile de extindere a investițiilor în sectorul producției alimentare din România, dar și posibilitatea promovării producătorilor români pe piețele europene. Guvernul a transmis că dezvoltarea industriei alimentare a reprezentat o direcție importantă pentru economie, mai ales în contextul nevoii de creștere a capacităților de procesare și a exporturilor. Executivul a subliniat că pachetul de stimulare economică promovat de Guvern a inclus mai multe instrumente de sprijin pentru investiții. Printre acestea s-au numărat : credite garantate de stat pentru companii; scheme de ajutor de stat pentru proiecte industriale; facilități stabilite în acord cu normele europene. Autoritățile au precizat că aceste mecanisme urmăreau încurajarea investițiilor în extinderea capacităților de producție din industria alimentară, un sector considerat important pentru securitatea alimentară și pentru reducerea dependenței de importuri. Un alt subiect discutat a vizat promovarea producătorilor români pe piețele externe. Premierul a declarat că Guvernul a fost deschis să sprijine companiile locale competitive pentru a-și crește capacitatea de producție și pentru a ajunge la standardele cerute pe piețele europene. În opinia sa, colaborarea cu companii internaționale de mari dimensiuni ar fi putut accelera modernizarea industriei alimentare din România. Pe agenda întâlnirii s-au aflat și oportunități de investiții în domeniul digital, inclusiv integrarea sistemelor digitale și securitatea cibernetică. Premierul a subliniat că aceste domenii au avut un impact important asupra funcționării economiei. La discuții au participat și vicepremierul Marian Neacșu, șeful Cancelariei prim-ministrului Mihai Jurca și consilierul de stat Raul Gutin. La finalul întâlnirii, premierul a mulțumit reprezentanților Schwarz Group, Gerd Chrzanowski și Christian Groh, pentru investițiile realizate în România și a subliniat că economia românească a oferit noi oportunități pentru dezvoltarea proiectelor pe piața locală. [...]
România a câștigat competiția cu Ungaria și Slovacia pentru o investiție industrială germană , după ce producătorul de semiremorci Schmitz Cargobull a decis să deschidă la Oradea prima sa fabrică din Europa Centrală și de Est, potrivit Profit.ro . Producția a început deja în ianuarie 2026 într-o hală închiriată, unde compania a investit până acum peste 3 milioane de euro pentru a dezvolta un nou centru industrial dedicat pieței regionale. Noua unitate are o capacitate maximă de producție de 4.000 de semiremorci pe an , ceea ce înseamnă aproximativ 16 vehicule fabricate zilnic. În prima etapă sunt produse remorci cu prelată, iar din al doilea trimestru al anului 2026 vor intra în fabricație și basculante pentru transportul materialelor de construcții , estimându-se că aproximativ 1.000 dintre vehiculele realizate anual vor fi din această categorie. Inițial, gama de produse fabricată la Oradea va fi similară cu cea realizată în celelalte fabrici ale grupului german din Europa. Pe termen mediu, însă, compania intenționează ca inginerii locali să adapteze modelele la cerințele pieței din regiune sau chiar să dezvolte modele noi , special concepute pentru clienții din Europa Centrală și de Est. România a fost aleasă după o competiție directă cu Ungaria și Slovacia , iar unul dintre argumentele decisive a fost evoluția pieței locale: țara noastră s-a numărat printre puținele piețe europene unde vânzările Schmitz Cargobull au crescut în 2025 comparativ cu 2024 , la care s-a adăugat disponibilitatea forței de muncă și calificarea angajaților. Pe termen lung, compania ia în calcul extinderea producției locale , astfel încât o parte dintre componentele folosite în fabricarea vehiculelor să fie realizate direct în România sau în apropiere. Planul ar putea implica furnizori din regiune, inclusiv din România, Ungaria, Slovacia și Polonia, pentru a reduce costurile generate de importul pieselor din alte țări. Schmitz Cargobull este unul dintre cei mai mari producători europeni de semiremorci. În ultimul an fiscal, compania a raportat afaceri de 2,16 miliarde de euro și o producție de peste 57.000 de vehicule , având la nivel global peste 6.500 de angajați. În România, unde până acum desfășura în principal activități de distribuție, firma a înregistrat în 2024 afaceri de 327,8 milioane de lei și un profit net de aproximativ 2 milioane de lei , cu 32 de angajați. [...]
Apple produce acum aproximativ un sfert din toate iPhone-urile în India , după ce compania și-a majorat producția locală cu circa 53% într-un singur an, potrivit datelor citate de Bloomberg . În 2025, Apple a asamblat aproximativ 55 de milioane de iPhone-uri în India , față de 36 de milioane în anul precedent. Creșterea face parte din strategia companiei de a reduce dependența de China și de a limita riscurile generate de tensiunile comerciale dintre SUA și Beijing. Strategie de diversificare a producției Apple produce anual între 220 și 230 de milioane de iPhone-uri la nivel global , ceea ce înseamnă că India contribuie acum cu aproximativ 25% din producția totală . Mutarea unei părți semnificative a producției în India este susținută de programul guvernamental de stimulente industriale lansat de premierul Narendra Modi , care oferă subvenții producătorilor pentru a transforma țara într-un hub global de fabricație. Aceste stimulente au ajutat companiile să compenseze unele dezavantaje structurale ale producției în India, precum infrastructura logistică mai puțin dezvoltată sau lanțurile de aprovizionare mai limitate comparativ cu China. Modele iPhone produse în India În prezent, Apple produce în India: toate modelele din seria iPhone 17 , inclusiv Pro și Pro Max modele mai vechi, precum iPhone 15 și iPhone 16 Producția este realizată de parteneri industriali precum Foxconn , Tata Electronics și Pegatron , atât pentru piața locală, cât și pentru export. Costuri încă mai mari decât în China Chiar dacă diferența de costuri s-a redus în ultimii ani, producția de electronice în India rămâne mai scumpă decât în China sau Vietnam . Din acest motiv, Apple și alte companii tehnologice negociază cu autoritățile indiene o nouă rundă de stimulente guvernamentale pentru a menține competitivitatea exporturilor. Presiunea pentru noi măsuri de sprijin este cu atât mai mare cu cât actualul program de subvenții pentru producția de smartphone-uri urmează să expire la 31 martie 2026 . Mutarea unei părți importante din producție în India reflectă tendința mai largă din industria tehnologică de a diversifica lanțurile globale de aprovizionare , pentru a evita dependența de o singură țară. [...]
