Știri
Știri din categoria Companii
Șase antreprenori români apar în clasamentul miliardarilor realizat de revista Forbes, cu averi estimate la miliarde de dolari și afaceri dezvoltate în tehnologie, retail, investiții sau industrie. Conform datelor publicate de Forbes, cei mai bogați români din acest top sunt antreprenorii din tehnologie Ion Stoica și Matei Zaharia, fondatori ai companiei de software Databricks, fiecare cu averi estimate la aproximativ 5 miliarde de dolari.
Clasamentul evidențiază schimbarea structurii marilor averi românești în ultimii ani. Dacă în trecut domeniile dominante erau industria sau comerțul tradițional, astăzi tehnologia și companiile globale de software generează cele mai mari averi românești. Totuși, lista include și antreprenori care au construit imperii în retail, investiții sau servicii financiare.
| Loc | Nume | Avere estimată | Companii / branduri |
|---|---|---|---|
| 1 | Ion Stoica | ~5 miliarde dolari | Databricks |
| 2 | Matei Zaharia | ~5 miliarde dolari | Databricks |
| 3 | Ion Țiriac | ~2,4 miliarde dolari | Țiriac Group, Țiriac Auto, Țiriac Bank |
| 4 | Dragoș Pavăl | ~2,2 miliarde dolari | Dedeman |
| 5 | Adrian Pavăl | ~1,5 miliarde dolari | Dedeman |
| 6 | Daniel Dines | ~1,3 miliarde dolari | UiPath |
Cei mai bogați români din clasament sunt Ion Stoica și Matei Zaharia, antreprenori din domeniul tehnologiei și cofondatori ai companiei americane Databricks, specializată în platforme de analiză a datelor și inteligență artificială.
Databricks este una dintre cele mai importante companii din ecosistemul global al datelor și al inteligenței artificiale, fiind construită pe baza proiectului open-source Apache Spark, dezvoltat inițial de Matei Zaharia în mediul universitar. Compania are sediul în Statele Unite și este evaluată la zeci de miliarde de dolari, având clienți mari corporații din întreaga lume.
Ion Stoica este profesor la Universitatea California Berkeley și unul dintre cercetătorii influenți în domeniul sistemelor distribuite, iar Matei Zaharia este recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul procesării masive de date.
Pe locul următor în clasamentul românilor din Forbes se află Ion Țiriac, cu o avere estimată la aproximativ 2,4 miliarde de dolari. Fostul jucător de tenis a devenit unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din Europa de Est.
Imperiul său de afaceri este grupat în jurul Țiriac Group, un conglomerat care include activități în mai multe domenii:
De asemenea, Ion Țiriac este cunoscut pentru colecția sa impresionantă de automobile, care include sute de modele istorice și rare.
În topul Forbes apar și Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii companiei Dedeman, cel mai mare retailer de bricolaj din România și una dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din Europa de Est.
Dedeman operează zeci de magazine la nivel național și este lider pe piața materialelor de construcții și amenajări. Compania a fost construită integral cu capital românesc și a devenit un brand dominant în retailul de profil.
Pe lângă Dedeman, frații Pavăl au realizat investiții importante și în alte domenii, inclusiv:
Aceste investiții au contribuit la creșterea constantă a averilor lor în ultimii ani.
Lista miliardarilor români din clasamentul Forbes este completată de Daniel Dines, fondatorul companiei UiPath, una dintre cele mai cunoscute firme de tehnologie create de antreprenori români.
UiPath este specializată în automatizarea proceselor robotizate (RPA), tehnologie care permite companiilor să automatizeze sarcini repetitive prin software. Firma a fost fondată în România, dar s-a extins rapid la nivel global și este listată la bursa din New York.
Compania are clienți în numeroase industrii, de la bănci și companii de telecomunicații până la instituții publice și corporații multinaționale.
Potrivit datelor Forbes, Daniel Dines este singurul român din acest clasament a cărui avere a scăzut ușor față de anul precedent, în contextul fluctuațiilor din sectorul tehnologic.
În ansamblu, prezența acestor antreprenori în clasamentul miliardarilor reflectă evoluția mediului de afaceri românesc, unde tehnologia, retailul și investițiile globale au devenit principalele surse ale marilor averi.
Recomandate
Brandurile românești își consolidează poziția în preferințele consumatorilor , iar Dedeman urcă pe primul loc în evaluarea brandurilor de consum, într-un top unde șapte mărci locale intră în primele 20, potrivit cercetării Superbrands România 2026–2027 citate de Economedia . Semnalul economic: companiile locale câștigă vizibilitate și capital de încredere într-o competiție dominată tradițional de nume globale. În clasamentul primelor 20 de branduri de consum apar, în ordine: Dedeman, Uber, Strongbow, eMAG, Netflix, Glovo, Samsung, Bolt, Dr. Max, Apple, Banca Transilvania, OMV, Borsec, Regina Maria, Sameday, Pampers, Lidl, FAN Courier, IKEA și Coca-Cola. Dintre acestea, șapte sunt branduri românești: Dedeman, eMAG, Banca Transilvania, Borsec, Regina Maria, Sameday și FAN Courier. Prezența lor în top sugerează o întărire a competitivității locale în raport cu branduri internaționale cu bugete mari și notorietate globală. Preferințele se mută spre servicii și tehnologie Cercetarea indică și o schimbare de structură a preferințelor: 16 dintre primele 20 de branduri activează în domenii precum retail, mobilitate, servicii, tehnologie, comerț online, curierat, livrări sau platforme digitale. Doar patru provin din sectorul bunurilor de larg consum (FMCG – produse de larg consum cu rotație rapidă). Inovația devine criteriu de alegere Studiul mai arată că inovația contează tot mai mult în decizia de cumpărare: 76% dintre respondenți consideră important ca brandurile prezente în România să lanseze produse și servicii inovatoare; 75% spun că ar prefera un brand inovator în locul unuia deja familiar, dacă prețul este similar. Brandurile asociate cel mai puternic cu inovația sunt eMAG, Samsung, Lidl, Dedeman, Coca-Cola, Kaufland, Nike și Dacia. „Consolidarea prezenței mărcilor românești pe primele poziții ale catalogului Superbrands arată că mărcile românești reușesc să inverseze fluxul tradițional al exportului de inovație, produse și servicii, fiind acum rândul Europei de Est să exporte valoare adăugată către Vest”, a declarat Dorian Cazacu, Senior Client Director Ipsos România. Cum a fost făcut studiul Cercetarea Consumer Superbrands a fost realizată pe un eșantion de 1.500 de consumatori din mediul urban, după ce un Consiliu Onorific format din 30 de specialiști în marketing și business a selectat 1.246 de branduri eligibile dintr-un total de 1.935 analizate. Studiul a fost realizat împreună cu Ipsos România. [...]
Frații Pavăl își întăresc echipa de management la Carrefour România : potrivit HotNews , Carmen Dumitrache a fost recrutată pentru postul de Director Resurse Umane în Carrefour România, într-un pas care indică prioritizarea integrării operaționale după preluarea recentă a lanțului. Numirea vine după ce frații Pavăl, proprietarii Dedeman, au preluat Carrefour România, iar Dumitrache a fost adusă de la rețeaua de magazine de proximitate Froo, deținută de grupul polonez Zabka. Informația este relatată inițial de Profit.ro , citat de HotNews. [...]
Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]
Samsung își accelerează extinderea capacităților avansate în SUA , pregătind demararea construcției celei de-a doua fabrici de semiconductori din Taylor (Texas) până la finalul lui 2026, cu țintă de producție de volum în 2030, potrivit Smart Car . Decizia vine pe fondul faptului că ritmul de creștere a capacităților pentru procese de fabricație de ultimă generație nu mai ține pasul cu cererea din piață. Compania a transmis informațiile în cadrul conferinței cu investitorii aferente rezultatelor din trimestrul al doilea. A doua unitate, „ Taylor Fab 2 ”, este în faza de pregătire, iar dimensiunea estimată ar fi de aproximativ 2,7 milioane de picioare pătrate (circa 251.000 mp), la același nivel cu prima fabrică aflată deja în construcție. Calendarul proiectului și rolul primei fabrici Samsung afirmă că prima fabrică din Taylor avansează conform planului și ar urma să intre în operare în cursul anului 2026. După pornire, compania intenționează să crească treptat capacitatea pentru tehnologia de 2 nanometri (un nod de fabricație foarte avansat, folosit pentru cipuri de performanță ridicată). Pentru a doua fabrică, obiectivul declarat este atingerea producției de volum în 2030, ceea ce sugerează un orizont lung de ramp-up (creștere graduală a producției) și calificare tehnologică. Miza economică: investiții, subvenții și potențial de extindere Platforma Samsung din Taylor a obținut aproximativ 1.268 de acri (513 hectare) de teren, suficient – potrivit companiei – pentru a găzdui până la 10 fabrici avansate de plachete (wafer fabs). În plus, Samsung a primit anterior 6,4 miliarde de dolari (aprox. 29,4 miliarde lei) subvenții pentru cipuri din partea guvernului SUA. Conform planificării menționate, investiția totală a Samsung în Taylor ar urma să depășească 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) până în 2030, ceea ce poziționează proiectul ca unul dintre cele mai mari pariuri industriale ale companiei în afara Asiei. Ce urmează: presiune pe capacități și interes pentru 1,4 nanometri Pe zona de tehnologie și cerere, Samsung a indicat că pentru procesul de 1,4 nanometri a început să primească solicitări din partea clienților, iar numărul acestora este în creștere. Compania spune că analizează dacă este necesară o extindere suplimentară a capacităților, urmând ca planurile să fie detaliate etapizat, în funcție de comenzi și negocieri. Separat, publicația notează că au existat relatări anterioare potrivit cărora Samsung ar fi finalizat în iulie 2026 „tape-out”-ul (finalizarea designului pentru producție) pentru cipul Tesla AI5 pe 2 nanometri, urmând ca pregătirile pentru producția de volum să se mute către Taylor. În același context, se menționează că primele plachete ar putea fi procesate până la finalul lui 2026, iar o pornire completă a producției ar putea avea loc abia la începutul lui 2027. [...]
ALKA Trading își mărește capacitatea de producție la Ploiești prin extinderea fabricii de snackuri , proiect inclus într-un buget de investiții de peste 15 milioane de euro (aprox. 78,5 milioane lei) pentru 2026, mai mare cu circa 2 milioane de euro față de anul anterior, potrivit Ziarul Financiar . Planul de investiții este centrat pe unitatea inaugurată în 2019, unde compania produce snackuri sărate coapte sub brandurile Toortitzi, Soocitzi și Meteoritzi. CEO-ul ALKA Group, Ady Hirsch , spune că extinderea fabricii din Ploiești este „cel mai important proiect” aflat în derulare în acest moment. Extinderea de la Ploiești, miza principală a investițiilor din 2026 În materialul ZF, compania indică faptul că bugetul total de investiții pentru 2026 depășește 15 milioane de euro, iar proiectul-cheie este extinderea capacităților de la Ploiești. Articolul nu precizează dimensiunea extinderii, calendarul lucrărilor sau ce creștere de capacitate vizează compania. Fabrica din Ploiești a fost realizată printr-o investiție de 25 milioane de euro (aprox. 130,8 milioane lei) și, potrivit aceleiași surse, ALKA anunța încă din 2023 intenția de a o extinde. Cum își împarte ALKA producția între Ploiești și București ALKA își concentrează la Ploiești producția de snackuri sărate coapte, în timp ce la București produce și snackuri dulci, sub branduri precum ALKA Prăjitura Casei, Alfers și ALKA Biscuiți, dar și cafea. Grupul ALKA a fost înființat în 1994 ca investiție de tip greenfield (dezvoltare de la zero). Conform datelor citate de ZF de pe listafirme.ro, compania este controlată de AMKA Industries Holding AG. [...]
Raiffeisen Bank și InnovX schimbă formatul MoonShotX 2026–2027, mutând programul de la „pitch-uri” la întâlniri strategice cu investitori și lideri internaționali , într-o încercare de a accelera extinderea externă a companiilor românești cu venituri de 5–50 milioane euro, potrivit Raiffeisen Bank . Înscrierile sunt deschise până la 30 septembrie. Programul se adresează firmelor care urmăresc scalarea internațională, iar banca indică drept rezultat al primelor două ediții faptul că 14 companii au intrat în proces de extindere externă, dintre care 9 după ediția 2025–2026. Ce se schimbă operațional în ediția 2026–2027 Cea mai vizibilă modificare este de format: companiile participante nu vor mai susține prezentări în fața unei audiențe, ci vor fi integrate în forumuri de leadership, paneluri tematice și întâlniri strategice alături de investitori, reprezentanți guvernamentali, corporații și lideri internaționali din industrie. Noua ediție vine și cu un „model operațional actualizat”, construit pe patru direcții pe care organizatorii le consideră esențiale pentru scalarea internațională: acces la piețe regionale și globale; consolidarea încrederii prin parteneriate instituționale; acces la capital pentru creștere; integrarea noilor tehnologii în modelele de business. Traseul programului și piețele vizate Programul include o etapă dedicată dezvoltării planurilor de internaționalizare, în care companiile își construiesc strategiile de extindere pe piețe externe. După evaluare, cele mai performante organizații ar urma să participe la misiuni internaționale în Austria, Japonia, Marea Britanie și SUA. Bootcamp-ul are două noutăți față de ediția precedentă: sesiuni susținute de reprezentanți ai ecosistemelor din țările vizate și implicarea mai activă a absolvenților MoonShotX, cu accent pe exemple practice și învățare între antreprenori. Calendarul anunțat iulie – septembrie 2026: înscrieri octombrie 2026: anunțarea companiilor incluse noiembrie 2026: bootcamp-uri de accelerare executivă noiembrie 2026 – ianuarie 2026: mentoring personalizat pentru planurile de scalare mai – iunie 2027: sesiuni internaționale de scalare în Austria, Marea Britanie, Japonia și SUA În comunicat, intervalul „noiembrie 2026 – ianuarie 2026” apare în această formă; documentul nu oferă o clarificare suplimentară privind anul de final al etapei de mentoring. Înscrierile se fac pe pagina dedicată programului, MoonShotX . [...]
