Știri
Știri din categoria Companii
Rompetrol testează vânzarea de produse „Made in KZ” în 24 de benzinării, un pilot care poate schimba mixul de retail din rețea și poate fi extins în România și în țările vecine, potrivit Profit.
Programul-pilot este inițiat de proprietarul KazMunayGas (KMG) și are ca obiectiv promovarea exporturilor producătorilor din Kazahstan, prin listarea la vânzare în stațiile Rompetrol a unor produse sub marca „Made in KZ”.
Produsele vor fi disponibile, într-o primă etapă, în 24 de benzinării Rompetrol din România. În funcție de rezultatele pilotului, oferta ar urma să fie extinsă la nivel național și, ulterior, și în benzinăriile companiei din țările vecine.
Inițiativa vine într-un moment în care KMG International a anunțat, la începutul lunii, planuri de extindere a rețelei cu peste 40 de benzinării în România și Slovenia.
Pentru Rompetrol, pilotul „Made in KZ” funcționează ca un test comercial: dacă produsele au tracțiune, ele pot deveni parte din oferta standard, inclusiv în noile stații planificate.
Recomandate
Trendyol a trecut de 10.000 de comercianți români activi, iar aceștia generează deja 55% din volumul de business local , un semnal că platforma își mută centrul de greutate din România spre un model de export regional pentru IMM-uri, potrivit Economica . În ultimele șase luni, compania și-a triplat baza de selleri locali, depășind pragul de 10.000 de comercianți români activi pe platformă. Trendyol își propune să mențină ritmul prin extinderea ecosistemului de vânzători, cu o țintă de 20.000 de comercianți în Europa Centrală și de Est până la finalul anului. România, bază pentru vânzări cross-border Un indicator relevant pentru impactul operațional este ponderea comercianților români în activitatea locală: aceștia generează 55% din volumul total de business al Trendyol în România. În plus, aproximativ 2.000 dintre sellerii români s-au extins deja în Grecia și Bulgaria. Pentru comercianții care au activat vânzările cross-border (vânzări peste graniță), aceste piețe aduc, în medie, un plus de aproximativ 30% la business, conform datelor companiei. „Atingerea pragului de 10.000 de comercianți români este un moment important pentru noi și reflectă încrederea pe care antreprenorii locali o au în Trendyol. România are un potențial foarte puternic, nu doar ca piață de consum, ci și ca hub pentru creșterea regională. Ne propunem să continuăm acest ritm, să extindem oportunitățile internaționale și să susținem comercianții români să scaleze dincolo de granițele pieței locale”, a declarat Irem Yılandil, Head of International Expansion, Trendyol Group. Investiții în marketing și educație pentru comercianți Pentru a susține creșterea, Trendyol spune că investește în vizibilitate și inițiative de marketing dedicate comercianților. În 2025, compania afirmă că a generat expunere pentru sellerii români prin campanii de amploare și printr-o rețea regională de peste 8.000 de creatori de conținut, care au produs peste 70.000 de materiale. La nivel regional, platforma susține că a ajuns la peste 90% dintre utilizatorii de internet din Europa Centrală și de Est în campania din noiembrie și că, în noiembrie 2025, a fost cea mai descărcată aplicație în România, Grecia, Bulgaria și Republica Moldova. În prezent, peste 90% dintre comercianții locali activi pe Trendyol sunt întreprinderi mici și mijlocii. În paralel, compania dezvoltă Trendyol Academy , o platformă cu peste 1.500 de materiale de training, dintre care o parte semnificativă sunt disponibile în limba română. Context: dimensiunea platformei Trendyol a fost fondat la Istanbul în 2010 și a devenit primul „decacorn” din Turcia (companie evaluată la peste 10 miliarde de dolari). Marketplace-ul conectează peste 250.000 de comercianți și branduri cu mai mult de 40 de milioane de clienți, prin aplicații în limbi locale, inclusiv pentru piețe din Europa Centrală și de Est. [...]
Participația guvernului SUA în Intel a ajuns la circa 36 miliarde de dolari (aprox. 165 miliarde lei), fără un plan de ieșire, după conversia unor granturi în acțiuni , un precedent care redeschide discuția despre cât de departe poate merge statul în finanțarea industriei prin dețineri directe, potrivit The Next Web . Guvernul american deține aproximativ 433 milioane de acțiuni Intel, echivalentul a 9,9% din companie. Pachetul a fost dobândit în august anul trecut pentru 8,9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), la un preț de 20,47 dolari/acțiune, după ce o parte din fondurile din CHIPS Act și din programul de apărare Secure Enclave au fost convertite în capital. După ce acțiunile Intel au urcat cu peste 20% într-o singură zi, pe fondul unor rezultate trimestriale peste așteptări, valoarea participației a ajuns la aproximativ 36 miliarde de dolari (aprox. 165 miliarde lei), ceea ce înseamnă un câștig nerealizat de 26,5 miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) în opt luni. Cum s-a ajuns la o deținere de 9,9%: granturi transformate în acțiuni CHIPS and Science Act (2022) a alocat 52 miliarde de dolari pentru producția internă de semiconductori, iar Intel a primit cea mai mare alocare: 8,5 miliarde de dolari granturi și 11 miliarde de dolari împrumuturi, notează publicația. Odată cu instalarea administrației Trump, condițiile programului au fost contestate, inclusiv: acorduri de muncă pentru proiecte și cerințe privind echipe sindicalizate la construcția fabricilor; restricții la răscumpărări de acțiuni timp de cinci ani; angajamentul Intel de a investi 100 miliarde de dolari capital propriu. În locul plății granturilor rămase, administrația a convertit 5,7 miliarde de dolari din fonduri CHIPS neplătite și 3,2 miliarde de dolari din programul Secure Enclave într-o participație directă. Condițiile inițiale au fost eliminate. Senatorul Elizabeth Warren a criticat măsura, spunând că oferă „miliarde de dolari către Intel, fără condiții semnificative”. Statul, acționar pasiv: fără loc în board și fără strategie anunțată Structura include un mandat (warrant) pe cinci ani pentru încă 5% din acțiunile Intel la 20 dolari/acțiune, exercitabil doar dacă Intel vinde controlul majoritar al diviziei sale de foundry (producție la comandă), descris ca un mecanism de tip „pastilă otrăvită” pentru a păstra producția internă sub control american. Guvernul nu are loc în consiliul de administrație și a acceptat să voteze acțiunile în linie cu boardul Intel, ceea ce îl face un investitor pasiv, fără influență directă asupra managementului. În același timp, nu a fost articulat un plan de ieșire din investiție, deși miza a ajuns la un nivel comparabil cu intervenții istorice ale statului în companii mari. De ce a crescut valoarea: rezultate peste estimări și revenirea Intel Potrivit sursei, Intel a depășit așteptările de câștiguri șase trimestre la rând sub CEO-ul Lip-Bu Tan (numit după plecarea lui Pat Gelsinger). În T1, compania a raportat venituri de 13,6 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei), cu 10% peste consens, iar profitul ajustat pe acțiune a fost 0,29 dolari, față de 0,01 dolari așteptat de analiști. Segmentul de centre de date și AI a ajuns la 5,1 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei), în creștere cu 22% an/an. Pentru T2, Intel a ghidat venituri între 13,8 și 14,8 miliarde de dolari (aprox. 64–68 miliarde lei), aproximativ 1 miliard de dolari peste așteptări. Acțiunile Intel sunt în creștere cu peste 80% de la începutul anului, după un avans de 84% în 2025, iar guvernul „a cumpărat” aproape de minimul ciclului, înainte ca sentimentul pieței să se schimbe, mai arată analiza. Precedentul: câștig mare, dar întrebări politice și de guvernanță The Next Web compară situația cu bailout-ul auto din 2008–2009, când guvernul SUA a ajuns să dețină 60,8% din General Motors și a ieșit complet până în 2013, cu o pierdere netă de circa 12,1 miliarde de dolari. Diferența majoră acum: nu este o salvare în criză, iar participația este pe un câștig nerealizat masiv. În lipsa unei strategii de ieșire și a unei justificări de politică publică explicit asumate, deținerea ridică întrebări despre rolul statului ca acționar într-o companie privată cu relevanță pentru AI, apărare și electronice de consum. Publicația notează că există și o dezbatere ideologică în SUA privind precedentul deținerii guvernamentale, în timp ce, financiar, investiția este greu de criticat la nivelul randamentului de până acum. Analiștii rămân împărțiți: din 30 care acoperă Intel, 11 recomandă „buy”, 24 „hold” și 5 „sell”, iar ținta de preț consensuală, de aproximativ 47 dolari, este sub nivelul la care se tranzacționează acțiunea în prezent, ceea ce sugerează fie că estimările au rămas în urmă, fie că piața a inclus deja mult optimism în preț. [...]
Companiile românești au nevoie de finanțare mai diversificată decât creditul bancar și de investiții în competențe , susține Tiberiu Moisă , director general adjunct IMM & MidCorporate la BT, într-o intervenție la Gala Best Managed Companies România , potrivit Banca Transilvania . Mesajul are o miză practică pentru antreprenori: într-un context economic volatil, „adaptarea” ajută la supraviețuire, dar nu garantează creșterea fără capital și fără capacitate de decizie. Moisă plasează discuția în lecțiile ultimilor ani, în care șocurile succesive au forțat companiile să își „flexibilizeze” strategia și să își ajusteze direcția („firul roșu”) în funcție de context. În această logică, capacitatea de a pivota devine o condiție de bază, dar insuficientă pentru dezvoltare. De ce contează: creșterea depinde de decizii bune și de capital acumulat Executivul BT indică două „componente critice” care fac diferența între firme mai bine pregătite și cele vulnerabile: Competențele oamenilor care iau deciziile , pe care le leagă direct de educație și de calitatea managementului. În viziunea sa, dedicarea și energia nu compensează lipsa de competențe, iar această zonă rămâne o problemă structurală de îmbunătățit în România. Accesul la instrumente de capital , cu accent pe dezvoltarea finanțărilor „mult dincolo” de creditarea bancară clasică. Moisă include aici atât capitalul atras din exterior, cât și capitalizarea internă (felul în care firmele își consolidează propriul capital), pe care o vede ca răspuns la o deficiență structurală a economiei. Context: Gala Best Managed Companies și criteriile de evaluare Intervenția a avut loc la Gala Best Managed Companies România, organizată de Deloitte Private. În cadrul evenimentului, Deloitte acordă certificarea Best Managed Companies pe baza unei metodologii internaționale care evaluează patru piloni: strategie, cultură, inovație-resurse și guvernanță . Ce urmează, în logica mesajului Din perspectiva prezentată, direcția pentru companii este dublă: să își întărească baza de competențe în management și să își diversifice sursele și mecanismele de capital (inclusiv prin capitalizare proprie), pentru a transforma adaptarea din reacție defensivă în creștere susținută. [...]
Privatizarea companiilor de stat non-strategice ar trebui reluată ca măsură de eficientizare și de reducere a influenței politice , în condițiile în care modelul actual, bazat pe numiri temporare și costuri ridicate cu personalul, „nu mai este sustenabil”, a declarat președinta CONAF , Cristina Chiriac, potrivit Agerpres . Chiriac susține că restructurarea companiilor de stat este „departe de a fi încheiată” și că soluția pentru entitățile non-strategice este privatizarea sau vânzarea pachetelor de acțiuni deținute de stat „printr-un vehicul transparent”, indicând Bursa de Valori București ca exemplu de canal care ar putea crește lichiditatea pieței și, în același timp, ar putea forța eficientizarea companiilor. Guvernanța corporativă, ocolită prin mandate temporare Un punct central al criticii vizează modul de numire a conducerii în unele companii de stat. Potrivit președintei CONAF, în multe cazuri, inclusiv în transporturi și în sectorul feroviar, membrii consiliilor de administrație sunt numiți temporar, cu mandate reînnoite, pentru a evita regulile de guvernanță corporativă (setul de reguli și practici care ar trebui să asigure conducere profesionistă și control). În acest context, ea a indicat ca exemplu companiile aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor, unde, spune Chiriac, „marea majoritate” a numirilor ar fi pe durată determinată, tocmai pentru a nu trece „prin filtrul guvernanței corporative”. Costurile cu personalul și blocajul politic al restructurărilor Chiriac a mai afirmat că problema majoră nu este dacă restructurarea este necesară, ci dacă există voință politică pentru măsurile care ar decurge din ea, inclusiv disponibilizări, în condițiile în care „peste 50%” din costurile acestor companii sunt costuri cu personalul. În opinia sa, optimizarea ar muta presiunea dinspre ministere și companii către șomaj, ceea ce ar face deciziile dificil de asumat politic. Două categorii: strategic vs. datorii mari Președinta CONAF propune împărțirea firmelor de stat în două categorii: companii strategice , care ar trebui păstrate în administrarea statului, în cadrul legal existent (Chiriac invocă Ordonanța 64 și posibilitatea numirii unui administrator special); companii cu datorii mari , unde ar trebui să intervină restructurarea sau privatizarea, inclusiv prin numirea unui administrator judiciar. Ea a mai susținut că un transfer mai rapid al proprietății de la stat către privat ar fi putut accelera dezvoltarea economică a României, invocând exemple precum Polonia sau Germania. Ce ar urma, în viziunea CONAF În declarațiile citate, Chiriac cere finalizarea procesului de privatizare și renunțarea la companiile folosite ca „surse de funcții politice”, alături de aplicarea mai strictă a răspunderii administratorilor, mai ales în situațiile în care companiile acumulează arierate mari. În același timp, nu sunt indicate în material companii concrete vizate sau un calendar al unor măsuri, ci o poziție de principiu formulată în cadrul unei dezbateri despre piața muncii organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC). [...]
Microsoft își ajustează forța de muncă din SUA printr-un program de plecări voluntare care poate acoperi circa 8.000 de oameni , pe fondul presiunii de cost generate de investițiile mari în inteligență artificială (AI), potrivit Ziarul Financiar . Măsura vizează aproximativ 7% din angajații Microsoft din SUA și este o premieră în cei 51 de ani de existență ai companiei. Programul se adresează angajaților cu vechime mare, eligibilitatea fiind definită printr-un prag: suma dintre anii de serviciu și vârsta trebuie să fie de cel puțin 70. În total, peste 8.000 de angajați ar putea fi eligibili, dintr-un efectiv de 125.000 în SUA. De ce contează: investițiile în AI împing companiile spre „optimizări” de personal Programul de plecări voluntare vine după ce Microsoft a concediat peste 15.000 de angajați anul trecut și în contextul în care compania s-a angajat să cheltuiască 140 de miliarde de dolari (aprox. 610 miliarde lei) în investiții de capital în anul fiscal care se încheie în iunie. Într-un memo consultat de Financial Times, Amy Coleman , directorul de resurse umane al Microsoft, a justificat oferta ca o opțiune pentru angajații vizați de a face „următorul pas” cu „un sprijin generos din partea companiei”. Microsoft a refuzat să comenteze, potrivit informațiilor citate. Context de piață: presiune pe acțiune și întrebări despre monetizarea AI Acțiunile Microsoft au scăzut cu aproximativ 14% de la începutul anului, în condițiile în care investitorii ridică semne de întrebare privind capacitatea companiei de a monetiza o parte dintre investițiile în AI. Compania urmează să își publice rezultatele financiare trimestriale săptămâna viitoare. În paralel, Microsoft își extinde capacitatea centrelor de date pentru a deservi clienți mari, inclusiv Anthropic și OpenAI , în timp ce businessul său software este descris ca fiind amenințat de competiția start-up-urilor din AI. Tendință mai largă în tehnologie În același val de eficientizări, alte companii din tehnologie – inclusiv Amazon, Oracle și Meta – au făcut concedieri masive începând de anul trecut, invocând nevoia de a-și ajusta forța de muncă, pe măsură ce cresc investițiile în AI și redirecționează resurse din alte zone ale businessului. În SUA, concedierile asociate cu AI sunt prezentate ca un fenomen în creștere, cu îngrijorări privind impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă; în acest context este menționat și exemplul fintech-ului Block, care ar fi eliminat „aproape jumătate” din forța sa de muncă, susținând că AI poate acoperi rolurile pierdute. [...]
Electrolux își asumă un cost de restructurare de circa 600 de milioane de coroane suedeze (aprox. 65 de milioane de dolari) pentru închiderea unei fabrici din Ungaria , decizie care va duce la disponibilizarea a aproximativ 600 de angajați până la finalul anului, potrivit Libertatea . Fabrica vizată este unitatea din Jászberény , unde compania produce aparate frigorifice încorporabile și independente. Electrolux spune că producția va fi oprită cel târziu până la sfârșitul acestui an. De ce se închide fabrica: cerere slabă și presiune pe costuri Decizia a fost luată după o analiză internă care a urmărit soluții pentru creșterea competitivității. Compania indică drept motive principale: stagnarea cererii pentru produse frigorifice; presiunea asupra prețurilor; limitările legate de costuri. Libertatea notează că informațiile despre motivele invocate sunt prezentate „conform publicației Blic”, parte a grupului Ringier. Impact financiar: cheltuială unică raportată în T2 Electrolux estimează costuri de restructurare de aproximativ 600 de milioane de coroane suedeze (circa 65 de milioane de dolari), sumă care va fi raportată ca o cheltuială unică în rezultatele financiare aferente trimestrului al doilea. Potrivit companiei, impactul va fi resimțit la nivelul profitului operațional în regiunile Europa, Orientul Mijlociu și Africa, precum și Asia-Pacific. Aproximativ jumătate din costurile totale ar urma să fie plăți în numerar. Ce urmează: producția se mută, biroul din Budapesta rămâne neatins Electrolux afirmă că va acoperi cererea viitoare pentru aparate frigorifice prin producția din alte fabrici și prin colaborări cu parteneri externi. Compania mai precizează că activitățile de vânzări și marketing ale biroului din Budapesta nu vor fi afectate de această decizie. În context, Libertatea amintește că, în urmă cu trei ani, fabrica Electrolux din Satu Mare a demarat proceduri de concediere colectivă pe fondul scăderii vânzărilor, asociate războiului din Ucraina. [...]
