Știri
Știri din categoria Companii
Rompetrol testează vânzarea de produse „Made in KZ” în 24 de benzinării, un pilot care poate schimba mixul de retail din rețea și poate fi extins în România și în țările vecine, potrivit Profit.
Programul-pilot este inițiat de proprietarul KazMunayGas (KMG) și are ca obiectiv promovarea exporturilor producătorilor din Kazahstan, prin listarea la vânzare în stațiile Rompetrol a unor produse sub marca „Made in KZ”.
Produsele vor fi disponibile, într-o primă etapă, în 24 de benzinării Rompetrol din România. În funcție de rezultatele pilotului, oferta ar urma să fie extinsă la nivel național și, ulterior, și în benzinăriile companiei din țările vecine.
Inițiativa vine într-un moment în care KMG International a anunțat, la începutul lunii, planuri de extindere a rețelei cu peste 40 de benzinării în România și Slovenia.
Pentru Rompetrol, pilotul „Made in KZ” funcționează ca un test comercial: dacă produsele au tracțiune, ele pot deveni parte din oferta standard, inclusiv în noile stații planificate.
Recomandate
Concordia avertizează că România riscă să repete blocajele de absorbție a fondurilor europene în următorul cadru financiar 2028–2034, dacă intră fără o strategie economică și de competitivitate coerentă, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine pe fondul apropierii negocierilor și pregătirilor pentru noul exercițiu bugetar al UE, pe care organizația îl vede drept un moment „decisiv” pentru competitivitatea economiei. Directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Paul Aparaschivei, spune că România „nu are o strategie economică clară” și că mediul de afaceri încearcă să construiască, împreună cu decidenții, mediul academic și partenerii organizației, o strategie economică și de competitivitate adaptată schimbărilor din economie. Un punct concret invocat de Concordia este riscul de a intra în următorul ciclu de finanțare cu aceleași probleme ca în actualul exercițiu. Aparaschivei a indicat că PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) „s-a închis pe 31 august” cu peste 4.500 de investiții nerecepționate la nivel național, ceea ce, în viziunea sa, poate deveni un tipar dacă nu sunt corectate cauzele. Presiune pentru o reprezentare mai puternică, inclusiv în regiuni Dincolo de strategia națională, Concordia pune accent pe întărirea reprezentării mediului privat în dialogul cu autoritățile și partenerii sociali. Ondrej Safar, membru al Consiliului Director Concordia, a susținut că dialogul nu ar trebui să se construiască doar în București și a cerut o voce regională mai puternică a companiilor în fața deciziei publice. Safar a mai spus că cei 650 km de graniță ai regiunii cu Ucraina ar putea deveni, pe termen mediu, un argument pentru atragerea investițiilor, dacă acest avantaj este integrat „coerent” în agenda de dezvoltare și în dialogul cu autoritățile centrale. Extinderea organizației și miza de influență în decizie Concordia afirmă că din februarie și până în prezent peste 1.000 de companii noi s-au alăturat organizației la nivel național, cumulând o cifră de afaceri de 10 mld. euro (aprox. 50 mld. lei). Sergiu Manea, membru al Consiliului Director Concordia, a legat această extindere de obiectivul de a crește influența mediului privat în procesul decizional: „Promisiunea Concordia către mediul de afaceri este că noi putem fi vocea care să vă facă să aveţi încredere că sunteţi în cameră când se iau decizii pentru voi.” Declarațiile au fost făcute la a doua ediție a Concordia Hub Est – Forum pentru dezvoltare , organizată la Iași, unde reprezentanți ai companiilor, autorităților locale și mediului academic au discutat despre priorități pentru accelerarea competitivității regiunii. [...]
Rompetrol a deschis primele benzinării de pe Autostrada A3 , o mișcare cu impact operațional direct pentru traficul de pe coridorul Câmpia Turzii–Târgu Mureș și un test pentru modelul de concesionare prin care CNAIR monetizează spațiile de servicii, potrivit Economica . Cele două stații funcționează în spațiile de servicii de la Sânpaul (în apropiere de Târgu Mureș) și au fost realizate în urma unei investiții de circa 4,8 milioane de dolari (aprox. 22 milioane lei). Operarea se face pe baza unui contract de concesiune de servicii încheiat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . Ce se schimbă pe A3 pentru șoferi: alimentare, încărcare electrică și parcări Noile locații sunt gândite ca spații de tranzit „complete”, nu doar puncte de alimentare. Fiecare benzinărie are o suprafață de 271 metri pătrați și include componentă de retail și gastronomie, pe modelul introdus de companie în 2023 pentru spațiile de servicii de pe autostrăzi. Dotările menționate includ: trei pompe multiprodus; o pompă de mare viteză; o pompă cu AdBlue; skid GPL; patru puncte de încărcare electrică rapidă; în fiecare spațiu de servicii: 42 de locuri de parcare pentru autoturisme și 11 locuri pentru vehicule de mare tonaj. Deschiderea punctelor de la Sânpaul a generat peste 30 de noi locuri de muncă în județul Mureș. Miza pentru companie: extindere pe rute-cheie și consolidarea rețelei Rompetrol Downstream își leagă investiția de strategia de extindere la nivel național. Compania amintește că aceste stații de pe A3 vin după cele 12 unități deschise în 2023 pe Autostrada A1 Nădlac–Sibiu. „Rompetrol marchează o premieră prin deschiderea primelor stații de carburanți de pe autostrada A3. Urmărim o expansiune strategică în România și ne consolidăm poziția Rompetrol Downstream ca o companie aproape de clienți, care răspunde direct nevoilor și așteptărilor lor de mobilitate de-a lungul unui coridor rutier important”, a declarat Arman Kalabayev, Director General al Rompetrol Downstream. În județul Mureș, Rompetrol Downstream mai operează alte nouă puncte de distribuție (inclusiv în Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Luduș). Ce urmează: încă patru stații planificate pe ocolitoare la Suceava și Brașov În perioada următoare, compania spune că vizează deschiderea a încă patru stații noi, pe variantele ocolitoare ale municipiilor Brașov și Suceava: la Suceava, lucrările de construcție sunt finalizate pentru două stații pe Suceava–Ipotești (DN2) și Suceava–Șcheia; în județ, rețeaua depășește 20 de locații de retail; la Brașov, alte două facilități sunt în proces de avizare și recepție și ar urma să se adauge celor 18 locații existente în județ (stații Rompetrol, Partner, Express și LPG). La finalul lunii iunie 2026, Rompetrol Downstream opera la nivel național 1.208 puncte de comercializare a carburanților, incluzând stații proprii și partenere, unități mobile (Expres) și baze interne. Context: concesiunile CNAIR, între servicii pentru trafic și venituri din redevențe În „știrea inițială” citată de Economica, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma a anunțat deschiderea primelor spații de servicii moderne pe Autostrada Transilvania, subliniind că accelerarea concesionării aduce un „beneficiu dublu”: servicii pentru participanții la trafic și redevențe pentru CNAIR, care pot fi folosite ulterior la întreținerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere. Anunțul este disponibil și pe Facebook, la acest link . [...]
Rompetrol își extinde infrastructura de alimentare pe A3 , deschizând primele stații de carburanți de pe Autostrada Transilvania, o mișcare care reduce un deficit operațional important pe un coridor rutier major și consolidează competiția pe segmentul stațiilor din proximitatea autostrăzilor, potrivit Adevărul . Rompetrol Downstream a inaugurat luni două unități amplasate pe ambele sensuri de mers, la kilometrul 8+400, în apropierea localității Sânpaul (circa 20 km de Târgu Mureș), pe tronsonul Câmpia Turzii – Târgu Mureș. Investiția este de aproximativ 4,8 milioane de dolari (aprox. 21,6 milioane de lei). Ce înseamnă operațional: servicii complete și încărcare electrică Stațiile funcționează în spațiile de servicii în baza unui contract de concesiune încheiat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Pe lângă carburanți, includ zone de servicii pentru tranzit, retail și servicii gastronomice, fiecare unitate având o suprafață de 271 mp. Dotările menționate includ: câte trei pompe multiprodus și o pompă de mare viteză; o pompă cu AdBlue și un skid GPL; patru puncte de încărcare electrică rapidă în fiecare locație; câte 42 de locuri de parcare pentru autovehicule și câte 11 locuri pentru vehicule de mare tonaj, în fiecare spațiu de servicii. Efect local și context de rețea Deschiderea celor două stații a generat peste 30 de locuri de muncă în județul Mureș. Compania mai operează nouă puncte de distribuție în județ, în localități precum Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Luduș. Ce urmează: noi stații pe ocolitoare și extinderea pe coridoare rutiere Noile unități de pe A3 completează cele 12 stații deschise în 2023 pe Autostrada A1, între Nădlac și Sibiu. Rompetrol Downstream mai are în plan deschiderea a încă patru stații pe variantele ocolitoare ale municipiilor Brașov și Suceava: două pe ocolitoarea Sucevei (Suceava–Ipotești/DN2 și Suceava–Șcheia), cu lucrările de construcție finalizate, și două pe ocolitoarea Brașovului, aflate în proces de avizare și recepție. La finalul lunii iunie 2026, Rompetrol Downstream opera la nivel național 1.208 puncte de comercializare a carburanților (stații proprii și partenere, unități mobile și baze interne), susținute de șase depozite în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești. [...]
Compania de Apă Buzău a coborât pierderile din rețea la circa 13% după ce a început să monteze senzori acustici („loggeri de zgomot”) cu inteligență artificială, un proiect care schimbă modul de operare al rețelei prin detectarea mai rapidă a avariilor ascunse, potrivit Economedia . Ținta companiei este ca, până în 2030, pierderile în municipiul Buzău să fie de maximum 20%. Înainte de startul investiției, în octombrie–noiembrie 2025, nivelul pierderilor de apă în municipiul Buzău era de aproximativ 22–23%, conform datelor transmise de companie. În luna august 2026, după măsurile implementate, indicatorul a ajuns la aproximativ 13%. Ce se schimbă operațional: de la „căutare” la intervenție ghidată de date Compania explică faptul că o pierdere într-o conductă aflată sub presiune generează zgomote și vibrații care se propagă prin rețea. Loggerii sunt montați în puncte stabilite și monitorizează aceste semnale, iar datele colectate sunt analizate pentru a identifica tipare acustice ce pot indica o avarie. Pe baza acestor semnalări, echipele tehnice verifică zona, localizează avaria și decid intervenția. În esență, tehnologia „scurtează traseul” dintre suspiciunea unei pierderi și identificarea ei în teren, reducând verificările succesive pe străzi și consumul de resurse alocat depistării. Unde sunt montați loggerii și ce extindere este planificată Monitorizarea include în prezent municipiul Buzău, Vernești, Valea Slănicului, Pătârlagele și Râmnicu Sărat, iar obiectivul declarat este acoperirea integrală a rețelei din municipiul Buzău și, pe termen lung, extinderea la nivelul întregii arii de operare din județ. În aria de operare, investiția este derulată astfel: Valea Slănicului (Zărnești și Săpoca) : 150 de loggeri; Valea Buzăului (Pătârlagele) : primii 10 loggeri montați; Râmnicu Sărat : extinderea a început la 16 septembrie 2026, cu 150 de loggeri montați în perioada 16–17 septembrie. De ce contează: pierderile înseamnă costuri deja făcute, fără venituri asociate Compania de Apă Buzău punctează că fiecare metru cub pierdut în rețea înseamnă apă deja captată, tratată, pompată și transportată, care nu mai ajunge la utilizator. Din această perspectivă, reducerea pierderilor are un efect direct asupra eficienței operaționale: mai puțină energie și infrastructură consumate pentru volume care nu se facturează, plus intervenții mai bine țintite în rețea. În perioada 2026–2030, reducerea pierderilor este inclusă în obiectivele din planul de afaceri al companiei, iar extinderea sistemului de monitorizare rămâne pasul următor pentru a consolida nivelul raportat și a-l menține pe măsură ce rețeaua îmbătrânește. [...]
Fabrica de ulei a Cooperativei Podișul Transilvaniei riscă să piardă timp și bani din cauza întârzierilor de finanțare , într-un proiect de 45–46 milioane euro (aprox. 225–230 milioane lei) care ar urma să aducă în România o capacitate mare de procesare a semințelor oleaginoase, potrivit Profit . Emil Turdean, unul dintre fermierii implicați, spune că proiectul a pornit cu 6 luni întârziere, după ce „o bancă românească” ar fi amânat aprobarea („greenlight”). Întârzierea de 6 luni mută calendarul: pornire estimată abia din aprilie 2028 Deși, „în mod normal”, finalizarea ar fi fost în 2027, Turdean estimează că fabrica va începe producția „peste vreo doi ani”, dar „nu mai repede de aprilie 2028”. Informația indică un risc operațional relevant: în proiectele industriale, decalajele de finanțare pot împinge în lanț termenele de execuție, punere în funcțiune și, implicit, momentul în care investiția începe să genereze venituri. „În mod normal, trebuia să terminăm în 2027, dar am pornit cu 6 luni întârziere deoarece o bancă românească ne-a tot ținut în «greenlight».” Cum arată finanțarea și cât costă proiectul Turdean descrie o structură de finanțare mixtă, cu bani europeni, contribuția fermierilor și credit bancar: 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) de la Uniunea Europeană; 9 milioane euro (aprox. 45 milioane lei) din partea fermierilor; 17 milioane euro (aprox. 85 milioane lei) de la banca menționată; etapa a doua (rafinare): încă 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei). Totalul indicat este de „45–46 milioane euro” (aprox. 225–230 milioane lei). Sursa nu precizează numele băncii. Capacitate industrială și energie: 600 tone/24h și panouri de aproape 3 MW Fabrica este proiectată pentru o capacitate de 600 de tone de floarea-soarelui procesată în 24 de ore , conform declarațiilor lui Turdean. Pe partea de utilități, proiectul include: utilizarea gazului; instalarea de panouri solare finanțate tot din fonduri europene, cu o putere instalată de aproape 3 MW ; valorificarea „puterii calorice” a resturilor rămase din producția de ulei din diverse plante. Declarațiile despre componenta energetică sunt atribuite de Profit lui Turdean, „citat de Radio Târgu Mureș” (site: Radio Târgu Mureș ). Cine construiește și unde este amplasată investiția Profit reamintește că Grupul maghiar KÉSZ (prezent în România prin KÉSZ Construcții din 2021) a început construcția unei fabrici de procesare a semințelor oleaginoase în localitatea Mihai Viteazu, lângă Turda (județul Cluj) . Facilitatea ar urma să includă, între altele, silozuri pentru depozitarea semințelor, clădiri de 6 și 7 etaje, un bazin de contenție a hexanului, rezervoare și clădiri auxiliare. Constructorul descrie proiectul ca fiind realizat pe „fundații speciale” și cu volume mari de beton armat monolitic și structuri speciale din oțel pentru instalațiile tehnologice. De ce contează Miza economică a proiectului este dublă: pe de o parte, o investiție de zeci de milioane de euro într-o zonă agricolă importantă; pe de altă parte, transformarea unei părți din producția de semințe în produse cu valoare adăugată (ulei și, ulterior, rafinare) în România. Întârzierea invocată pe componenta de finanțare arată însă cât de sensibil este calendarul unor astfel de proiecte la deciziile de creditare și la ritmul de accesare a fondurilor. [...]
Grupul Lactalis a rămas definitiv cu o amendă de aproape 2,9 milioane de euro , după ce Tribunalul București a confirmat sancțiunea aplicată de Consiliul Concurenței pentru refuzul de a colabora în timpul unei inspecții inopinate, potrivit Economedia . Decizia contează în primul rând ca precedent de reglementare: autoritatea își întărește capacitatea de a obține acces la informații și documente în investigații, inclusiv când acestea sunt administrate din afara României. Inspecția s-a derulat în cadrul unei investigații privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piața producției și comercializării untului. Consiliul Concurenței arată că, la controlul desfășurat la finalul lunii martie 2023, companiile nu au permis accesul inspectorilor la anumite conturi de e-mail sau corespondențe folosite de angajați ori reprezentanți. Ce sancțiune a fost confirmată și pentru ce faptă Amenda totală confirmată este de 14.335.002 lei (aproximativ 2,9 milioane euro, adică circa 14,3 milioane lei), aplicată pentru obstrucționarea inspecției inopinate. Autoritatea precizează că a câștigat definitiv toate cele trei procese în care Albalact, Covalact și Dorna Lactate au contestat sancțiunile. Sancțiunile au fost împărțite astfel: Albalact SA : 9.913.038,57 lei (aprox. 2 milioane euro) Covalact SA : 2.446.524 lei (aprox. 495.000 euro) Dorna Lactate SA : 1.975.440,12 lei (aprox. 400.000 euro) Presiune financiară suplimentară: amendă pe zi de întârziere Pe lângă amenda principală, Consiliul Concurenței menționează că a impus și penalități cominatorii pentru a determina companiile să ofere acces la informații: amenzi totale de 130.913,27 lei pentru fiecare zi de întârziere , calculate de la data comunicării sancțiunii până la momentul în care se permite accesul la informațiile și documentele solicitate. De ce este relevant pentru companii: accesul la date, inclusiv în „cloud” sau administrate extern Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat la momentul sancțiunii că problema a apărut inclusiv din cauza unor documente administrate de un angajat al firmei-mamă din Franța, iar autoritatea a tratat situația ca „nesupunere la inspecție”, nu ca o concluzie pe fondul investigației privind untul. „Este important pentru noi să fie clar că trebuie să primim acces la tot ce există în firmă şi la ceea ce firma poate să aibă acces. (...) Nu mă interesează că serverul tău e în Bahamas, da? Dacă am mandat judecătoresc pe sediul tău din Bucureşti, intru legal în acela.” În același context, Chirițoiu a precizat că sancțiunea este una procedurală și nu echivalează cu stabilirea vinovăției în dosarul privind posibile înțelegeri pe piața untului. Context: cum sunt justificate inspecțiile inopinate Consiliul Concurenței arată că inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt folosite pentru obținerea informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale. Potrivit legii concurenței, companiile care refuză să coopereze sau obstrucționează investigațiile pot fi sancționate cu amendă între 0,1% și 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancțiunii. [...]
