Știri
Știri din categoria Companii
Bruxellesul pregătește reguli care pot schimba accesul companiilor la licitațiile publice, prin posibilitatea de a exclude din procedurile mari ofertele cu mai puțin de 50% conținut european și printr-o mutare a evaluării de la „cel mai mic preț” spre criterii de calitate și securitate, potrivit Agronet. Miza este reducerea dependenței de furnizori din afara UE și întărirea industriei europene în sectoare considerate strategice.
Inițiativa, relatată de Digi24 pe baza unui proiect de document consultat de Reuters, nu introduce o obligație explicită de tip „Buy European”, dar ar oferi autorităților contractante instrumente suplimentare pentru a limita participarea unor furnizori non-UE în licitațiile de valoare mare. În paralel, criteriile de atribuire ar urma să acorde o pondere mai mare calității și securității, nu doar prețului.
Proiectul ar permite excluderea de la licitațiile mari a companiilor ale căror oferte includ sub 50% produse, servicii sau componente provenite din spațiul european.
În plus, autoritățile ar putea analiza mai detaliat profilul de risc al ofertanților, inclusiv:
Contractele ar urma să fie atribuite pe baza celui mai bun raport între preț și calitate. Componenta de calitate ar trebui să reprezinte cel puțin 30% din punctajul final, iar pentru contractele cu o componentă ridicată de forță de muncă, ponderea calității ar crește la minimum 50%.
Documentul mai prevede digitalizarea sistemului european de achiziții publice, prin:
Obiectivul este îmbunătățirea transparenței, supravegherii și accesului transfrontalier la contractele publice.
Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene, adică circa 2.500 de miliarde de euro anual (aprox. 12.500 de miliarde de lei). Propunerea ar putea fi prezentată oficial în septembrie, însă va trebui negociată și aprobată de toate cele 27 de state membre înainte de a intra în vigoare.
Recomandate
Sphera Franchise Group testează un format sezonier Taco Bell la Costinești, cu o investiție de peste 1,2 milioane euro (aprox. 6,1 milioane lei) în unități Taco Bell și KFC din Nibiru , într-o mișcare care combină extinderea rețelei cu validarea unor modele operaționale noi în vârf de sezon, potrivit Economedia . Restaurantul sezonier Taco Bell funcționează în complexul de entertainment Nibiru din Costinești în perioada 8 iulie – 30 august și vizează atât vizitatorii complexului, cât și participanții la festivalul Beach, Please !. Este al doilea restaurant Taco Bell deschis de grup în 2026 și a șasea inaugurare realizată de Sphera Franchise Group în acest an. Ce presupune proiectul, operațional Unitatea va funcționa zilnic, între orele 18:00 și 03:00, pe durata sezonului estival și ar urma să creeze aproximativ 30 de locuri de muncă. Pe lângă restaurant, Taco Bell va amenaja în cadrul festivalului Beach, Please! un spațiu de aproximativ 100 de metri pătrați, cu zone dedicate muzicii, relaxării și jocurilor interactive. De ce contează pentru Sphera: extindere și „test” de format Sphera Franchise Group, operatorul francizelor KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, indică proiectul ca parte din strategia de extindere a rețelei și de testare a unor noi formate de dezvoltare pe piața locală — un pariu pe trafic sezonier mare și pe intervale de operare adaptate consumului de seară/noapte. Grupul operează peste 180 de restaurante în România, Republica Moldova și anumite regiuni din Italia, are peste 5.000 de angajați și este listat la Bursa de Valori București sub simbolul SFG. [...]
Blocajele și lipsa de transparență în selecția conducerii Portului Constanța au ținut compania ani la rând în interimat , cu efect direct asupra capacității de a-și asuma obiective strategice pe termen lung, potrivit Economedia , care citează o postare a vicepremierului interimar Oana Gheorghiu. Gheorghiu susține că procedura de selecție a Consiliului de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța a durat peste patru ani, depășind chiar durata mandatului pentru care sunt desemnați administratorii (maximum patru ani, conform legii). În acest interval, Portul Constanța – descris drept „un activ strategic pentru toată România” – ar fi fost condus de administratori interimari. Unde s-a blocat procedura și de ce contează Potrivit vicepremierului, selecția a fost declanșată în septembrie 2021, însă consultarea și aprobarea „Scrisorii de Așteptări” (document necesar pentru începerea selecției) ar fi întârziat aproape un an, iar întregul proces până la publicarea scrisorii s-ar fi prelungit cu încă trei ani. Gheorghiu afirmă că scrisoarea a fost publicată abia în decembrie 2024. În acest context, ea indică un impact operațional: conducerea interimară, prin definiție, are o marjă mai mică de asumare pentru decizii și obiective pe termen lung, ceea ce poate afecta direcția strategică a companiei care administrează cel mai mare port al țării. Acuzații de opacitate instituțională: documente cerute, documente refuzate Gheorghiu mai afirmă că, în martie 2026, cabinetul său a cerut documentele privind procedura de selecție, dar Ministerul Transporturilor (condus atunci de Ciprian Șerban) ar fi refuzat să le transmită, invocând confidențialitatea și protecția datelor personale. Documentele ar fi fost puse la dispoziție abia în iunie 2026, după preluarea interimatului la minister de către Radu Miruță și intervenția directă a acestuia, conform aceleiași relatări. „Semne serioase de întrebare” asupra evaluărilor candidaților Vicepremierul susține că documentele primite ridică întrebări privind modul de evaluare a candidaților: expertul independent contractat de minister ar fi respins mai mulți candidați pentru neîndeplinirea criteriilor minime de vechime; comisia de selecție ar fi reevaluat șase dintre aceștia „fără nicio notă de fundamentare” în documente și fără o evaluare a activității expertului; unul dintre candidații respinși inițial ar fi ajuns ulterior să obțină cel mai mare punctaj în clasamentul final; documentele procedurii nu ar fi fost identificate ca publicate nici pe site-ul companiei, nici pe cel al ministerului, deși „legea cere transparență”, potrivit vicepremierului. În acest context, Gheorghiu spune că a transmis Ministerului Transporturilor o nouă adresă oficială, cu solicitări de clarificare, și așteaptă răspunsul instituției. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este răspunsul Ministerului Transporturilor la solicitarea de clarificări. Gheorghiu plasează cazul în cadrul mai larg al reformei companiilor de stat, susținând că sunt necesare selecții „rapide, transparente, publice și corecte”, pentru a evita prelungirea interimatului și opacitatea în deciziile de guvernanță corporativă. [...]
Tesco ia în calcul vânzarea operațiunilor din Ungaria, Cehia și Slovacia , o decizie care ar reduce și mai mult prezența internațională a grupului britanic și ar consolida pivotarea către piața din Marea Britanie, unde profitabilitatea este net superioară, potrivit Economica . Informația este bazată pe „surse din apropierea acestui dosar”, care indică faptul că Tesco evaluează împreună cu băncile opțiunile pentru aceste operațiuni, ce însumează peste 22.000 de angajați, conform Agerpres . De ce contează: Europa Centrală aduce venituri, dar puțin profit Cele trei piețe din Europa Centrală și de Est sunt, potrivit datelor citate, singurele operațiuni semnificative rămase ale Tesco în afara Marii Britanii și Irlandei, după vânzările de active internaționale derulate după 2014. Conform celor mai recente date menționate, Tesco operează 561 de magazine în Ungaria, Cehia și Slovacia. Divizia europeană a raportat venituri de 4,5 miliarde de lire sterline anul trecut, însă a contribuit cu doar 115 milioane de lire sterline la profitul operațional ajustat al grupului, de 3,2 miliarde de lire sterline . Context: retragerea treptată după scandalul contabil din 2014 Expansiunea internațională amplă a Tesco din anii 2000 a inclus și activități în afara retailului alimentar, precum tableta Hudl, lanțul de restaurante Giraffe și afacerea de cafea Harris & Hoole. Scandalul contabil izbucnit în 2014 a forțat conducerea de atunci să vândă active pentru stabilizarea finanțelor. Din 2020, sub conducerea directorului general Ken Murphy , compania și-a îmbunătățit performanța pe piața britanică: acțiunile s-au dublat, iar Tesco este evaluat acum la 29,6 miliarde de lire sterline , peste nivelul de dinaintea scandalului, potrivit informațiilor citate. Ce urmează și care e nuanța: o posibilă schimbare de strategie O eventuală vânzare ar reprezenta o mutare strategică, cu atât mai mult cu cât, în 2023, Ken Murphy declara că aceste afaceri sunt „o parte integrantă a grupului și o parte de succes a grupului”. În acest moment, articolul indică doar că sunt analizate opțiuni împreună cu băncile, fără a preciza un calendar, un cumpărător sau o decizie finală. [...]
Nuclearelectrica scoate la licitație servicii IT de peste 10,3 milioane de lei pentru CNE Cernavodă , într-o achiziție care vizează mentenanța infrastructurii și suportul software pentru echipamentele critice din centrală, potrivit Economica . Achiziția are ca obiect „prestarea de servicii tehnice de întreţinere IT şi reparaţii pentru servere şi echipamente, precum şi servicii de suport tehnic pentru software, din dotarea CNE Cernavodă”, conform anunțului citat de Agerpres. Cum este împărțit contractul Contractul este structurat în două loturi, cu valori estimate fără TVA: servicii de întreținere și reparații ale infrastructurii IT : 8,73 milioane de lei; servicii de suport software : 1,59 milioane de lei. Procedura și calendarul licitației Atribuirea se face prin licitație deschisă , pe criteriul celui mai bun raport calitate–preț . Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 10 august 2026, ora 15:00 . Context operațional Nuclearelectrica produce energie electrică și termică prin procedee nucleare, iar activitatea principală se desfășoară la Sucursala CNE Cernavodă , unde compania deține și operează două reactoare nucleare funcționale , Unitatea 1 și Unitatea 2. [...]
Industria de panificație atrage investiții de sute de milioane de euro, dar marjele sunt tot mai presate de costuri și taxe , într-o piață mare, dominată de consumul intern și puternic fragmentată, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În timp ce tranzacțiile și proiectele greenfield (investiții de la zero) se înmulțesc, companiile vorbesc despre turbulențe care se văd direct în presiunea pe profitabilitate. De ce e o piață „atractivă” pentru investiții Atractivitatea vine din consumul ridicat și din faptul că producția acoperă în principal cererea internă, fără o componentă relevantă de export, arată publicația. În acest context, au apărut atât tranzacții, cât și investiții noi, inclusiv: preluarea Vel Pitar de către Bimbo; investițiile Lantmännen Unibake (grup suedez) după preluarea activelor fostei fabrici Titan; investiția Lidas, companie antreprenorială din Tulcea. Liderii pieței și ritmul de creștere Vel Pitar, liderul pieței, este prezentat ca o companie cu o cifră de afaceri de 1 mld. lei în 2025. CEO-ul Vel Pitar, Ionuț Ilie, a descris dimensiunea pieței și specificul consumului: „România este al doilea consumator de pâine pe cap de locuitor din lume, după Turcia. Piaţa de pâine în România este o piaţă de 2,5-2,7 miliarde de euro la preţ de retail, este una dintre cele mai mari pieţe din România”. Al doilea jucător este Tinervis Group (lanțul de simigerii Luca), care a închis 2025 cu afaceri de 815 mil. lei, în creștere cu peste 30% față de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanțe citate de ZF. Publicația notează că Tinervis a avut cea mai mare creștere dintre primii 15 jucători analizați și că și-a dublat businessul în ultimii patru ani. Lanțul Luca are peste 140 de unități, dintre care circa 40 în București. Costuri, taxe și presiune pe marje: miza operațională Dincolo de consum, companiile indică un început de an „dificil”, cu efecte în lanț asupra costurilor logistice și a marjelor, pe fondul evenimentelor din regiune și al majorării taxelor pe plan local. „Anul a început dificil (...) sunt foarte vizibile pe presiunile pe marjă. Consumatorul devine prudent (...) aduc costuri suplimentare majore în tot lanţul logistic de materii prime (...) toate celelalte vin în cascadă şi pun presiune pe noi”, a spus Ionuț Ilie. Investiții mari, dar și stres financiar: cazul Lantmännen Unibake și Lidas Lantmännen Unibake Romania este menționată cu a doua cea mai mare creștere și are în dezvoltare o fabrică de 100 mil. euro (aprox. 500 mil. lei) în Pantelimon (jud. Ilfov). Viorel Ognean, director general pentru România și Europa de Sud-Est, a indicat capacitatea proiectată: „Este o brutărie industrială şi, la capacitate maximă, va genera undeva la 60.000-70.000 de tone pe an”. În paralel, ZF notează că Lidas, după o investiție de 100 mil. euro (aprox. 500 mil. lei), a intrat în concordat preventiv , deși a raportat o creștere a afacerilor cu 20%, până la 223 mil. lei în 2025. CEO-ul Liviu Șotre a pus situația pe seama unei cereri de insolvență: „Intrarea în concordat preventiv a fost generată de acţiunea ostilă a unei bănci de stat, care a cerut insolvenţa societăţii noastre. (…) Mai mult, deşi sub o presiune fantastică (...) compania noastră a reuşit să crească şi anul trecut cu aproximativ 20%”. O industrie mare, dar fragmentată Panificația rămâne un sector cu puține companii mari și foarte multe afaceri mici, de la brutării de cartier la unități care deservesc comunități locale. Pe codul CAEN „Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie”, în 2024 activau peste 7.800 de firme, cu o cifră de afaceri cumulată de 13 mld. lei (2,6 mld. euro) și 63.000 de salariați, conform datelor de la Registrul Comerțului citate de ZF. [...]
Un judecător federal a menținut verdictul juriului care îl găsește pe Elon Musk răspunzător față de investitorii Twitter , respingând încercarea miliardarului de a anula decizia și deschizând calea pentru plata unor despăgubiri care, potrivit estimărilor avansate în proces, ar putea ajunge la circa 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), relatează HotNews . Judecătorul districtual Charles Breyer , din San Francisco, a respins și cererea lui Musk de anulare a certificării grupului de investitori (o etapă procedurală importantă în astfel de litigii colective) și a admis solicitarea investitorilor privind dobânzile prejudiciare, ceea ce poate majora suma finală datorată. Decizia vine după verdictul din 20 martie, când un juriu a stabilit că Musk a încercat să scadă prețul acțiunilor Twitter pentru a putea renegocia sau chiar să se retragă din tranzacția de preluare a companiei, evaluată la 44 de miliarde de dolari (aprox. 202 miliarde lei), în 2022. Ce a contat în instanță: două tweet-uri, răspundere doar pentru unul Jurații au concluzionat că Musk poate fi tras la răspundere pentru declarațiile postate pe Twitter pe 13 și 17 mai 2022, în care punea la îndoială amploarea conturilor false și de spam („boți”) de pe platformă. Judecătorul Breyer a reținut însă o diferență între cele două mesaje: a constatat „dovezi substanțiale de falsitate” în tweet-ul din 13 mai, despre care a spus că a determinat o scădere semnificativă a prețului acțiunilor, dar a decis că Musk nu este răspunzător pentru tweet-ul din 17 mai, invocând lipsa unei reacții a pieței. Ce urmează: miza financiară rămâne ridicată În martie, după verdict, un avocat al reclamanților a estimat că despăgubirile ar putea totaliza aproximativ 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei). Hotărârea de acum menține această perspectivă și adaugă componenta dobânzilor prejudiciare, care poate crește costul final pentru Musk. Avocații lui Musk nu au transmis imediat un punct de vedere, potrivit informațiilor din articol. [...]
