Știri
Știri din categoria Apărare
Documente confidențiale sugerează că Rusia și China pregătesc contramăsuri împotriva Starlink, un scenariu care ar putea schimba modul în care armatele își asigură comunicațiile și ar ridica miza riscului de escaladare în cazul unui atac asupra infrastructurii folosite de state NATO, potrivit Digi24.
Investigația, bazată pe documente obținute de The Insider, Der Spiegel și Le Monde, indică faptul că Moscova și Beijingul au discutat proiecte comune de apărare, inclusiv dezvoltarea unui scut antirachetă de nouă generație și opțiuni pentru contracararea constelației de sateliți Starlink, operată de SpaceX. Miza operațională este directă: Starlink este descris ca „indispensabil” pentru Ucraina, iar un atac reușit ar putea afecta și armate occidentale care au integrat serviciul în structurile lor.
Potrivit materialului, la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit de la SpaceX zeci de mii de terminale Starlink, iar la momentul unei reuniuni secrete ruso-chineze din noiembrie 2023 erau active peste 40.000 de terminale în Ucraina. Armata ucraineană folosește Starlink pentru controlul dronelor, coordonarea evacuărilor medicale și identificarea țintelor, iar un oficial ucrainean este citat spunând că sistemul a devenit „sângele” infrastructurii de comunicații.
În documente apare și perspectiva Chinei: oficialii chinezi ar fi îngrijorați că, într-un eventual conflict, Taiwanul ar putea beneficia de aceeași infrastructură de comunicații prin satelit.
În cadrul prezentărilor menționate în documente, specialiști ai China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) ar fi propus constituirea unei „alianțe ruso-chineze anti-Starlink”. Opțiunile analizate includ:
Separat, sunt menționate studii publicate în China – inclusiv din cercuri asociate Armatei Populare de Eliberare – care analizează neutralizarea sateliților prin arme cu laser sau sisteme bazate pe microunde.
Materialul descrie existența unui „Forumul ruso-chinez pentru tehnologie militară”, o platformă de întâlniri secrete care s-ar fi reunit de mai multe ori și ar fi rămas mult timp în afara atenției publice. Documentele arată reguli stricte de confidențialitate, inclusiv interdicția de a divulga informații despre conținutul reuniunilor.
În plus, sunt invocate indicii ale unor servicii europene de informații potrivit cărora militari ruși ar fi fost instruiți să opereze drone chinezești, iar Ministerul german de Externe ar fi convocat ambasadorul Chinei la Berlin pentru o discuție de urgență.
Un punct central al investigației este că un atac reușit asupra Starlink ar avea consecințe dincolo de Ucraina. Un înalt oficial militar american este citat afirmând că utilizarea Starlink este „complet integrată” în structura forțelor armate ale SUA, iar dezactivarea ar crea „o problemă uriașă” pentru comunicații și recunoaștere.
În același timp, materialul avertizează că nu doar distrugerea fizică a sateliților, ci și un atac cibernetic de amploare asupra infrastructurii utilizate de un stat membru NATO ar putea duce la o escaladare majoră. Textul din sursă este trunchiat înainte de a detalia explicit consecința juridico-militară la care face referire.
Recomandate
Rusia își extinde bruiajul asupra Starlink pentru a reduce eficiența dronelor ucrainene , o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care Ucraina lovește ținte din spatele frontului, potrivit Adevărul . Dezvoltarea de către Kiev a dronelor de rază medie – capabile să lovească ținte la zeci de kilometri în spatele liniei frontului, cu costuri reduse și precizie – a schimbat semnificativ dinamica războiului. Multe dintre aceste misiuni sunt operate prin Starlink, rețeaua de internet prin satelit a SpaceX, care permite operatorilor să comunice de la distanță cu drona și era considerată până recent aproape imună la bruiaj. Cum încearcă Rusia să „taie” legătura dintre operator și dronă Militari ucraineni citați de Reuters spun că Rusia combină măsuri de camuflare logistică cu sisteme de război electronic care blochează conexiunile folosite la pilotarea dronelor. În teren, metodele ar include: ascunderea transporturilor militare în vehicule civile și folosirea drumurilor secundare pentru a evita supravegherea; instalarea de sisteme puternice de bruiaj în apropierea unor orașe și obiective militare, inclusiv unele capabile să perturbe funcționarea Starlink. Serhii Beskrestnov, consilier al Ministerului ucrainean al Apărării, afirmă că Rusia desfășoară un sistem de bruiaj numit „Volna Kupol Garant”, care ar emite un semnal suficient de puternic pentru a destabiliza conexiunea Starlink pe o suprafață de aproximativ 20 de kilometri pătrați. Potrivit acestuia, până acum au fost identificate aproximativ zece astfel de sisteme. Efectul imediat: ținte noi și o cursă de adaptare Pe măsură ce bruiajul devine mai prezent, instalațiile de război electronic ajung, la rândul lor, ținte prioritare pentru echipele ucrainene de drone, care încearcă să elimine obstacolele din calea misiunilor. În paralel, Elon Musk a blocat accesul forțelor ruse la Starlink, pentru a împiedica Moscova să folosească rețeaua în propriile atacuri cu drone. De ce contează: presiune pe campania ucraineană cu drone de rază medie În acest an, Ucraina a folosit dronele de rază medie pentru a lovi linii de aprovizionare, depozite de combustibil, instalații de apărare antiaeriană și centre de comandă, afectând logistica rusă și provocând penurii de combustibil în Crimeea ocupată. Rob Lee, cercetător principal la Foreign Policy Research Institute, apreciază că aceste atacuri sunt probabil cea mai importantă evoluție de pe câmpul de luptă din acest an, dar avertizează că extinderea producției ruse de sisteme de bruiaj ar putea îngreuna campania ucraineană cu drone de rază medie. În practică, miza este una operațională: dacă Rusia reușește să extindă acoperirea bruiajului, Ucraina va fi forțată să-și ajusteze tacticile, rutele și modul de control al dronelor, iar „fereastra” de eficiență a loviturilor la distanță poate deveni mai îngustă. [...]
Producția în Ucraina a interceptoarelor Patriot PAC-3 ar putea începe în câteva săptămâni , un pas care ar reduce dependența Kievului de livrările rare din stocurile occidentale, într-un moment în care cererea globală depășește capacitatea de producție, potrivit Kyiv Post . Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a declarat pentru Agenția Poloneză de Presă (PAP) că Polonia va avea un rol-cheie în proiect și că transferul de tehnologie legat de Patriot către Ucraina „nu ar putea avea loc” fără participarea Varșoviei. El a spus că pregătirile pentru producția comună ar putea dura doar câteva săptămâni, Polonia fiind gata să înceapă imediat. De ce contează: deficitul de interceptoare și presiunea pe lanțul de aprovizionare Oficialul polonez a recunoscut că fabricarea rachetelor va fi dificilă, menționând că inclusiv Statele Unite se confruntă cu lipsuri de interceptoare Patriot pe fondul cererii în creștere. În acest context, inițierea producției în Ucraina ar putea deveni o soluție operațională pentru a crește disponibilitatea muniției critice pentru apărarea antiaeriană. Rolul Poloniei și cadrul de transfer tehnologic Kosiniak-Kamysz a afirmat că Polonia este una dintre cele patru țări NATO – alături de Germania, Suedia și Țările de Jos – care au primit statutul ce permite transferul de tehnologii pentru producția și mentenanța rachetelor Patriot. Acest statut ar face posibilă implicarea Poloniei în transferul de know-how necesar pentru demararea producției în Ucraina. Context: licență americană și nevoia urgentă a Kievului Informația vine după declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, la summitul NATO de la Ankara, unde a spus că Washingtonul intenționează să acorde Ucrainei o licență pentru a fabrica sisteme Patriot. „O să le dăm dreptul să facă Patriots. Le vom arăta cum să le facă.” Necesitatea este accentuată de atacuri recente asupra Kievului: potrivit materialului, într-un atac din 6 iulie, niciuna dintre cele 29 de rachete balistice rusești lansate nu a fost interceptată. În același timp, livrările către Ucraina au fost „rare”, iar unele transporturi ar fi inclus doar câte cinci rachete. Unde se produc acum PAC-3 și ce alternative explorează Ucraina Conform articolului, rachetele Patriot PAC-3 – varianta cea mai avansată și cea mai căutată – sunt produse în prezent doar în SUA și sub licență în Japonia. Germania produce variante mai vechi PAC-2, iar unele livrări către Ucraina sunt programate din 2027, în baza unui acord de 4 miliarde euro (aprox. 20,3 miliarde lei) semnat în aprilie. Pe fondul deficitului, Kievul a sugerat că explorează și alternative, inclusiv un proiect numit Freya , un sistem de apărare antiaeriană aflat în dezvoltare împreună cu Germania, Franța și Norvegia. [...]
Penuria globală de rachete Patriot forțează Ucraina să schimbe regulile de angajare , trecând de la procedurile standard americane la tactici de economisire și supraviețuire operațională, potrivit Adevărul . Miza este menținerea funcțională a bateriilor Patriot în condițiile în care Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice, iar interceptoarele PAC-3 sunt rare la nivel mondial. Cum se traduce „criza de muniție” în decizii operaționale În mod normal, doctrina americană recomandă lansarea a cel puțin două interceptoare pentru a crește probabilitatea distrugerii unei ținte balistice. În Ucraina, această regulă a devenit greu de susținut: operatorii trag, de cele mai multe ori, o singură rachetă per țintă , pentru a conserva stocurile. O altă schimbare este trecerea sistemelor Patriot din regim automat în control manual , pentru a evita consumul de interceptoare scumpe pe ținte considerate „ieftine” sau lente, precum dronele. Pentru acestea, militarii ucraineni folosesc alternative, de la mitraliere grele montate pe clădiri, camioane și elicoptere, până la drone de interceptare care lovesc aparatele inamice în aer. Mobilitate și momeli: „trage și fugi” plus războiul machetelor Pe lângă economisirea muniției, Ucraina a schimbat și modul de operare pentru a reduce riscul de a pierde bateriile. Potrivit materialului citat, Patriot este folosit cu tactica „shoot and scoot” („trage și fugi”): după lansare, bateria își schimbă rapid poziția pentru a evita loviturile de ripostă. În paralel, ucrainenii folosesc pe scară largă machete realiste pentru a induce în eroare serviciile rusești. Adevărul notează că un sistem Patriot complet costă aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) , în timp ce o replică ar costa circa 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei) , mizând pe ideea de a atrage rachete rusești de ordinul milioanelor de dolari către ținte false. „La început, am acționat pe baza tacticilor și cunoștințelor pe care le-am primit în SUA. Însă, în timpul utilizării în luptă, am înțeles că trebuie să adăugăm propria noastră experiență și să ne îndepărtăm de șabloane.” Presiunea rachetelor balistice crește, iar Patriot rămâne „unic” pe această nișă Date ale Forțelor Aeriene ale Ucrainei, analizate de The New York Times, arată că Rusia ar fi lansat 521 de rachete balistice de la începutul acestui an, de peste două ori mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, iar Ucraina ar fi interceptat 164 dintre ele. În același timp, Rusia și-ar fi majorat producția internă de rachete balistice (inclusiv Iskander) și hipersonice (Zircon), care sunt mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră. În arsenalul Kievului, Patriot este prezentat ca singurul sistem capabil să contracareze această amenințare specifică. Adevărul dă și un exemplu operațional: luni, 6 iulie 2026 , Ucraina a raportat doborârea a 31 de rachete de croazieră H-101 și a șase Kalibr, dar nu a putut opri rachetele balistice Iskander și rachetele anti-navă Zircon lansate simultan. Blocajul de aprovizionare: competiție globală pentru PAC-3 și discuții despre licențe Interceptoarele PAC-3 (varianta modernă pentru Patriot) sunt descrise ca o resursă rară la nivel mondial, pe fondul războaielor și tensiunilor din Orientul Mijlociu și din zona Golfului Persic, care ar fi redus stocurile aliaților occidentali. Tom Karako (CSIS) afirmă, potrivit articolului, că deficitul generat de conflictul regional cu Iranul a împins Ucraina mai jos pe lista de priorități pentru livrări rapide, în timp ce SUA încearcă să-și refacă propriile stocuri. În acest context, ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , spune că va iniția discuții urgente cu state care au rezerve de rachete Patriot și susține că, la nivel mondial, într-o lună se produc mai puține interceptoare decât ar avea nevoie Ucraina pentru a respinge atacurile zilnice ale Rusiei. Separat, președintele Volodimir Zelenski a cerut Washingtonului o licență de producție , în condițiile în care drepturile tehnologice aparțin SUA, iar Germania și Japonia sunt menționate ca având permisiunea de a replica sistemul; unele componente esențiale ar fi fabricate doar în Statele Unite. Context asociat în aceeași publicație: „Armele secrete ale Kievului. Ucraina prezintă lansatoarele de rachete ascunse timp de trei ani și anunță un «scut maritim»” . [...]
România pregătește investiții de 200 de milioane de euro în drone și sisteme antidronă , iar președintele Nicușor Dan spune că discuțiile cu Ucraina ar urma să se traducă „foarte curând” în contracte și începerea producției, potrivit Adevărul . Șeful statului a anunțat că va face o vizită oficială la Kiev pe 15 iulie, unde tema centrală va fi cooperarea bilaterală pe acest segment, în cadrul programului SAFE. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN (menționată de publicație), Nicușor Dan a spus că România și Ucraina „avansează” cooperarea privind producția de drone și dezvoltarea sistemelor antidronă. El a indicat că, după semnarea unui acord „în urmă cu trei luni, aproximativ”, au avut loc vizite tehnice, iar în iulie este programată încă o vizită tehnică pentru „operaționalizarea” cooperării. „În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția.” Ce înseamnă, practic, cooperarea anunțată Din declarațiile președintelui reiese o succesiune de pași deja parcurși sau programați: semnarea unui acord pe cooperarea în domeniul dronelor și al sistemelor antidronă; vizite tehnice ulterioare; o nouă vizită tehnică în iulie, cu obiectivul de a face cooperarea funcțională; trecerea la contracte, pentru a începe producția (termenul exact nu este precizat). Context: incidentul de lângă Portul Constanța și „canalul direct” între structurile de apărare Nicușor Dan a oferit și explicații despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în apropierea Portului Constanța. Potrivit lui, după acest episod a fost stabilit și pus în aplicare un canal direct de comunicare între structurile de apărare ale României și Ucrainei, inclusiv acolo unde anterior nu existau contacte directe. Președintele a mai afirmat că, pe baza informațiilor disponibile până acum, drona nu ar fi vizat Portul Constanța și, implicit, nici teritoriul României, urmând ca un răspuns tehnic să fie dat după finalizarea investigației. „Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța.” [...]
NATO își leagă sprijinul pentru Ucraina de un angajament financiar pe termen mai lung , cu promisiunea unor livrări de echipamente, asistență și instruire de 70 miliarde euro în 2026 și menținerea sprijinului „cel puțin la un nivel echivalent” în 2027, potrivit HotNews , care citează declarația finală adoptată la Summitul NATO de la Ankara . În document, liderii aliați reconfirmă angajamentul față de Articolul 5 (apărarea colectivă) și notează că Ucraina „contribuie la securitatea transatlantică”, motiv pentru care sprijinul trebuie să fie „echitabil, predictibil și sustenabil pe termen lung”. 70 miliarde euro pentru 2026 și un prag minim pentru 2027 Punctul 4 al declarației fixează explicit nivelul sprijinului pentru anul viitor și introduce o referință la continuitate în 2027: pentru 2026 : angajament de livrare către Ucraina de echipament militar, asistență și instruire în valoare de 70 miliarde euro ; pentru 2027 : aliații „își afirmă angajamente suverane” de a susține asistența cel puțin la un nivel echivalent . Declarația mai consemnează că aliații europeni și Canada finanțează acum marea majoritate a asistenței de securitate pentru Ucraina, prin instrumente bilaterale și multilaterale. Cheltuieli și achiziții: semnal către industrie și către SUA Textul summitului confirmă „progresele” în creșterea cheltuielilor pentru apărare și menționează că, în 2025 , aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile cu peste 139 miliarde de dolari . În același timp, declarația consemnează anunțul unor noi achiziții de 50 miliarde dolari și intenția de a extinde capacitatea colectivă de producție, prin colaborare cu industria pentru accelerarea inovării, inclusiv prin eliminarea barierelor comerciale în domeniul apărării între aliați. Amenințări hibride și Iran, menționat explicit Declarația include și un punct despre „competiția strategică” și amenințările hibride, în care Iranul este vizat direct. Documentul reiterează că Iranul „nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și face apel la respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Context: inițiative anunțate în prima zi HotNews notează că, în prima zi a reuniunii, au fost anunțate decizii și inițiative prezentate de secretarul general Mark Rutte , într-un forum al industriei de apărare, unde a cerut „o revoluție” a industriei de apărare în alianță. În același context, este menționată o valoare estimată a acordurilor de cel puțin 50 miliarde de dolari , potrivit unui oficial NATO, inclusiv achiziții de drone de supraveghere de la Northrop Grumman și achiziționarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de la Saab. [...]
România accelerează discuțiile tehnice pentru producția de drone cu Ucraina , după ce Bucureștiul a semnat deja un acord în acest sens, iar în cursul acestei luni este așteptată în țară o delegație ucraineană „foarte consistentă”, potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a spus că vizita ar urma să fie folosită pentru a „avansa din punct de vedere tehnic” și s-a declarat optimist că se poate ajunge la rezultate „într-un interval de câteva luni”. Informația indică intrarea proiectului într-o etapă operațională, în care discuțiile se mută de la nivel politic la detalii de implementare. De ce România pornește mai târziu decât alte state Întrebat despre faptul că președintele Ucrainei a anunțat, la Ankara, acorduri pentru drone cu Danemarca, Olanda și Estonia, Nicușor Dan a explicat că aceste țări sunt „mai avansate” deoarece au început procesul cu „doi ani, trei ani” în urmă și au avut o capacitate financiară mai mare de a oferi asistență consistentă Ucrainei. În acest model, a arătat președintele, producția de drone și sisteme antidrone se face în țările respective, iar livrările merg către Ucraina „o perioadă de timp”, ceea ce le-a permis să ajungă mai repede la rezultate. Ce urmează, potrivit președintelui Din declarațiile citate rezultă două repere de calendar, fără alte detalii tehnice sau financiare în acest moment: în această lună : vizita delegației ucrainene în România, pentru avans tehnic; în câteva luni : așteptarea unor „rezultate”, în urma discuțiilor și pașilor tehnici. Sursa nu precizează capacități de producție, companii implicate, locații sau termeni contractuali, astfel că amploarea proiectului și impactul economic rămân, deocamdată, neclare. [...]
