Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană a deschis un litigiu la CJUE care poate forța Ungaria să renunțe la plafonarea adaosurilor comerciale, o măsură devenită permanentă și care, potrivit Bruxelles-ului, distorsionează piața de retail și descurajează intrarea de noi jucători, cu efect direct asupra lanțurilor de magazine – în special a celor din afara Ungariei, relatează Antena 3.
Comisia Europeană a anunțat că a dat în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru plafonarea adaosului comercial la produse alimentare și articole farmaceutice, măsură aplicată în principal comercianților cu amănuntul din afara țării. În material este citată Reuters.
Plafonarea impune o limită de 10% pentru marjele de vânzare cu amănuntul pentru 30 de produse alimentare de bază, introdusă în martie 2025, cu scopul declarat de a combate inflația. Ulterior, guvernul de la Budapesta a prelungit repetat măsura, a extins gama de produse vizate, iar în mai 2026 regulile au devenit permanente.
Comisia susține că Ungaria tratează „în mod eronat” diferența dintre prețul de aprovizionare și prețul de vânzare ca fiind echivalentă cu profitul, fără să țină cont de costuri suplimentare precum cele cu personalul, spațiile și taxele.
În 2025, Ungaria a introdus norme care restricționează marjele de preț, predominant pentru comercianții cu amănuntul străini, la:
Pe lângă plafonarea marjelor, normele impuneau și menținerea cantităților vândute înainte de introducerea limitelor.
Comisia Europeană argumentează că retailul are costuri semnificative peste prețul de achiziție (inclusiv transport, depozitare și costuri cu instalațiile), iar efectul combinat al plafonării și al obligației de a vinde aceleași cantități poate genera pierderi pentru operatorii deja prezenți și poate elimina stimulentele pentru noi intrări pe piață.
Potrivit Comisiei, marja medie de preț ar fi de 30% în retailul alimentar și 35% în retailul din farmacii, în timp ce marjele de profit ar fi „în jur de 3-4%”.
Ungaria a indicat încă de anul trecut că este pregătită să conteste decizia Comisiei pe această temă. Dosarul ajunge acum la CJUE, iar miza este dacă Budapesta va fi obligată să modifice sau să elimine un set de reguli care, în forma actuală, afectează direct modelul de funcționare și rentabilitatea retailerilor vizați.
Recomandate
Licența acordată Ucrainei pentru a produce rachete Patriot poate schimba rapid ecuația apărării aeriene , într-un moment în care Donald Trump încearcă să-i împingă pe Volodîmîr Zelenski și Vladimir Putin spre negocieri, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este una operațională: creșterea capacității Ucrainei de a intercepta atacuri aeriene, pe fondul intensificării loviturilor rusești. În întâlnirea cu Zelenski, Trump a spus că ambele părți ar vrea să încheie războiul, dar i-a descris pe cei doi lideri drept „dificili”. Președintele american a insistat că Zelenski și Putin „se vor întâlni” și că „se va întâmpla ceva pozitiv”, fără să ofere un calendar sau un format al discuțiilor. Trump l-a întrebat pe Zelenski dacă ar accepta o întâlnire la Moscova, variantă pe care liderul ucrainean a exclus-o în mod repetat. Patriot, de la cerere de urgență la producție locală Elementul cu impact direct asupra capacității militare este decizia lui Trump de a acorda Ucrainei o licență pentru a fabrica rachete Patriot, descrise de acesta drept „armă defensivă”. În context, Zelenski a reiterat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme și interceptori Patriot, pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile aeriene. La Ankara, în cadrul NATO Defense Industry Forum , Zelenski a cerut aliaților „sisteme antibalistice eficiente și rachete” și a susținut că rachetele balistice reprezintă „ultimul mare avantaj” al Rusiei. El a argumentat, totodată, că producția actuală de Patriot nu acoperă cererea în creștere pentru protecție împotriva rachetelor balistice. Loviturile cu drone și presiunea pe infrastructura energetică a Rusiei Zelenski a indicat atacurile Ucrainei asupra unor centre populate și infrastructurii de combustibil din Rusia ca parte a presiunii asupra Moscovei. El a afirmat că drone ucrainene au lovit inclusiv o rafinărie din Siberia și a susținut că nu ar mai exista „nicio rafinărie majoră” în Rusia care să nu fi fost atacată. În același timp, Kremlinul a încercat să minimalizeze o criză de combustibil; materialul notează că aceasta a afectat cel puțin 81 din 83 de regiuni ale Rusiei, potrivit CNN. Vladimir Putin a acuzat „inamicul” că încearcă să lovească economia și să creeze anxietate socială, susținând că „sistemul energetic al Rusiei este cel mai puternic din lume”. Contextul de pe front și ce se știe despre posibile negocieri Pe teren, atacurile rusești din noaptea de marți spre miercuri au ucis cel puțin patru persoane și au rănit alte 14, iar loviturile de luni au ucis cel puțin 20, potrivit aceleiași relatări. Într-un interviu acordat Financial Times, Zelenski a legat continuarea loviturilor la distanță lungă de capacitatea Ucrainei de a rezista și de sprijinul partenerilor pentru finanțarea „rezilienței”. Separat, o sursă americană a declarat pentru Reuters că Trump ar simți „un real sentiment de urgență” pentru a opri războiul și că, în ultimele luni, „frontul a înghețat”, fără progrese majore de nicio parte. Trump a mai spus că a vorbit recent cu Putin și cu Zelenski și că intenționează să discute din nou cu liderul rus. În lipsa unor detalii despre formatul negocierilor, decizia privind licența Patriot rămâne, deocamdată, cel mai concret rezultat menționat: dacă se materializează rapid în producție și livrări, poate întări apărarea aeriană a Ucrainei într-o fază în care atacurile aeriene și rachetele balistice sunt prezentate drept factorul critic al conflictului. [...]
Posibilitatea ca Marine Le Pen să candideze în 2027 reaprinde la Bruxelles riscul unui blocaj politic în UE , în condițiile în care europarlamentari și analiști citați de Antena 3 arată că o eventuală victorie a extremei drepte franceze ar avea „consecințe profunde” asupra proiectului european, indiferent dacă la Palatul Élysée ar ajunge Le Pen sau Jordan Bardella . Le Pen a primit marți undă verde din partea justiției franceze pentru o nouă candidatură, după ce instanța a decis că și-a executat deja perioada efectivă de ineligibilitate. În același dosar, ea a fost condamnată în apel la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, iar unul de executat sub supraveghere electronică, plus o amendă de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). Lidera Adunării Naționale (RN) a anunțat că va candida anul viitor la prezidențiale, deși este obligată să poarte o brățară electronică, și a precizat că va face recurs la Curtea de Casație. Le Pen a susținut că, odată depus recursul, efectele deciziei sunt suspendate, ceea ce i-ar permite să facă campanie fără brățară electronică. Bruxelles: „nu va fi o a doua Meloni”, iar programul economic rămâne sub semnul întrebării Potrivit Politico, citat de Antena 3, la Bruxelles existaseră inițial speranțe că Le Pen îi va ceda locul lui Jordan Bardella, liderul mai tânăr al RN. Europarlamentari citați în material spun însă că, deși Bardella este perceput ca „mai pragmatic” și mai puțin „ideologizat” decât Le Pen, o victorie a RN ar rămâne o schimbare majoră pentru relația Franței cu UE. Dirk Gotink, europarlamentar olandez din grupul Popularilor Europeni, a afirmat că, indiferent cine candidează, RN este „încă departe de a avea un program economic credibil”. Željana Zovko, vicepreședintă a grupului Popularilor Europeni, a spus că Bardella este „mai moderat” decât Le Pen, dar a apreciat că acesta nu va reuși să aibă o atitudine similară cu cea a Giorgiei Meloni, mai ales pe teme precum apărarea europeană sau extinderea UE. Tot Zovko a avertizat că o victorie a RN ar marca „sfârșitul proiectului european, așa cum îl cunoaștem azi”. Diferențe Le Pen – Bardella cu impact pe dosarele UE și pe agenda internă Materialul notează că Bardella, spre deosebire de Le Pen, nu a cerut desființarea Comisiei Europene și nu a pledat pentru ieșirea Franței din UE („Frexit”) sau din zona euro. În același timp, europarlamentarul leton Ivars Ījabs (Renew Europe) îl descrie pe Bardella drept un „politician foarte talentat”, dar amintește că acesta este „sceptic în privința NATO” și a susținut în trecut retragerea Franței din comandamentul operațiunilor militare ale Alianței. Pe plan intern, Politico indică și o divergență importantă între cei doi în privința pensiilor, un subiect care a tensionat mandatul lui Emmanuel Macron. Le Pen a făcut din revenirea la un sistem mai generos un pilon de campanie și s-a angajat să mențină vârsta de pensionare la 62 de ani, în timp ce Bardella a spus că politica de pensii rămâne „un punct de dezbatere”, iar apropiați ai săi ar analiza modificarea unei reguli privind pensionarea cu pensie integrală la 67 de ani, chiar și fără suficienți ani de cotizare. Le Pen a lăudat „eficiența” tandemului cu Bardella și a confirmat că acesta ar fi prim-ministru dacă ea ar câștiga alegerile din 2027, ceea ce menține în prim-plan scenariul unei conduceri RN cu efecte directe asupra poziționării Franței în UE și în arhitectura de securitate europeană. [...]
Cea mai caldă lună iunie din istorie în Europa de Vest ridică presiunea pe costurile economice ale caniculei , într-un context în care episoadele de căldură extremă devin mai frecvente și mai intense, potrivit Mediafax , care citează datele observatorului climatic Copernicus al Uniunii Europene. În raportul lunar, Copernicus arată că temperatura medie în Europa de Vest a ajuns la 20,74°C în iunie, cu peste 3°C peste media perioadei 1991–2020, depășind recordul anterior stabilit în iunie 2025. Informația este relatată și de Le Figaro, conform materialului. Ce indică datele Copernicus și de ce contează Pe lângă recordul regional din Europa de Vest, Copernicus notează că iunie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată atât la nivel global, cât și în Europa, în ansamblu, pe fondul încălzirii globale cauzate de activitatea umană. La nivel global, temperaturile din iunie au depășit cu 1,39°C media estimată a erei preindustriale (1850–1900), potrivit aceluiași raport. Semnalul pentru companii și autorități: valuri de căldură mai dese și mai lungi Samantha Burgess , manager strategic pentru probleme climatice la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF) – organizație interguvernamentală care gestionează Copernicus – avertizează că Europa se încălzește mai repede decât media globală, iar schimbările în circulația atmosferică sunt una dintre cauze. „Schimbările climatice trec de la statutul unei probleme abstracte, statistice, viitoare, despre care aflăm din rapoarte, la cel al unei realități concrete și perturbatoare din viața de zi cu zi.” Burgess mai spune că modificările observate sugerează intensificarea fenomenului în Europa, ceea ce ar însemna mai multe valuri de căldură, mai intense, mai lungi și cu acoperire geografică mai mare. În acest context, ea solicită atingerea „cât mai curând posibil” a unui nivel net zero al emisiilor de gaze cu efect de seră (adică reducerea emisiilor și compensarea celor rămase astfel încât bilanțul total să fie zero). [...]
Interceptarea rachetelor deasupra Kuweitului, Bahrainului și Qatarului ridică din nou riscul pentru securitatea Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, după ruperea armistițiului dintre SUA și Iran, potrivit Agerpres . Kuweit, Bahrain și Qatar și-au activat joi sistemele de apărare antiaeriană după ce rachete iraniene au intrat în spațiul lor aerian, într-o escaladare regională la o zi după ce președintele american Donald Trump declarase încheiat armistițiul cu Teheranul. Informațiile sunt atribuite agenției EFE. Gardienii Revoluției din Iran au anunțat că au atacat „infrastructuri importante și facilități ale bazelor americane din Kuweit și Bahrain”, ca răspuns la ceea ce au numit „neîndeplinirea promisiunilor și agresiunile recente” ale Washingtonului, potrivit unui comunicat difuzat de postul de stat IRIB. În comunicat, Qatar nu este menționat. Forțele armate iraniene au precizat că atacurile au vizat bazele Arifjan și Ali al-Salem din Kuweit, respectiv bazele Juffair și Sheikh Isa din Bahrain. Armata din Kuweit a raportat pe platforma X interceptarea unor rachete în spațiul aerian și a notificat mai multe explozii, fără să indice locul exact. Măsuri de securitate și alerte în statele din Golf Autoritățile din Kuweit au transmis că cetățenilor iranieni li s-a interzis să „se apropie de zonele afectate de căderea de resturi metalice” și să „fotografieze, publice sau distribuie imagini sau videoclipuri” din astfel de locuri pe rețelele sociale, invocând protejarea siguranței publice. În Bahrain, sirenele antiaeriene au sunat în mai multe zone în noaptea de miercuri spre joi, iar Ministerul de Interne a cerut în repetate rânduri populației și rezidenților să își păstreze calmul și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur. În Qatar, Ministerul de Interne a emis o alertă privind un „nivel ridicat de amenințare la adresa securității”, potrivit agenției de stat QNA, care ulterior a comunicat că pericolul a trecut și populația poate reveni la normal. De ce contează: presiune pe un coridor esențial pentru energia globală În acest context, Gardienii Revoluției au avertizat Washingtonul că, „dacă agresiunea se repetă”, vor urma „răspunsuri drastice” care ar putea viza și alte baze americane din Golful Persic. Agerpres notează că administrația Trump a justificat noile atacuri prin obiectivul de a degrada capacitatea militară a Teheranului și de a asigura libera navigație în Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept esențială pentru piața mondială a energiei fosile. Iranul a denunțat atacurile, considerându-le o „încălcare clară” a acordului de încetare permanentă a focului convenit pe 17 iunie cu SUA. [...]
Polonia și Ucraina au reluat dialogul la nivel prezidențial, dar disputa istorică rămâne nerezolvată , într-un moment în care Varșovia continuă să fie un nod logistic esențial pentru ajutorul militar și umanitar către Kiev, potrivit Agerpres . Întâlnirea dintre președintele polonez Karol Nawrocki și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Ankara, în marja summitului NATO. Dialogul fusese afectat de o dispută legată de interpretarea unor episoade din Al Doilea Război Mondial și de simboluri asociate mișcării naționaliste ucrainene. Miza: cooperare strategică, pe fondul unei tensiuni politice Relațiile dintre Varșovia și Kiev s-au răcit la sfârșitul lunii mai, după ce Nawrocki i-a reproșat lui Zelenski că a acceptat ca o unitate militară ucraineană să poarte numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), organizație considerată de Polonia responsabilă pentru masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi. Ulterior, la finalul lunii iunie, Nawrocki a anunțat retragerea Ordinului Vulturului Alb , cea mai înaltă distincție a Poloniei, acordată lui Zelenski. Ca reacție, președintele ucrainean și-a anulat participarea la o conferință despre reconstrucția Ucrainei, programată la Gdansk. Ce au spus cei doi lideri după întâlnirea de la Ankara Nawrocki a indicat că, dincolo de divergențe, percepția comună asupra riscului de securitate rămâne un punct de convergență: „Ceea ce nu se schimbă cu adevărat este că, atât pentru Ucraina, cât și pentru Polonia, Federația Rusă rămâne principala amenințare.” În același timp, el a precizat că discuțiile nu au dus la o soluție pe „chestiunile istorice” legate de masacrele din timpul războiului, pe care Polonia le consideră „genocid”. Nawrocki a mai afirmat că Polonia se așteaptă ca Ucraina „să înțeleagă” că simbolistica asociată lui Stepan Bandera „îi limitează viitorul în UE”. După întrevedere, Zelenski a transmis pe X că cei doi au convenit să continue dialogul, conform aceleiași surse. De ce contează: sprijinul logistic al Poloniei continuă În pofida tensiunilor politice, Polonia continuă să funcționeze ca „placă turnantă” pentru ajutorul militar și umanitar destinat Ucrainei. Totodată, guvernul condus de premierul liberal Donald Tusk a cerut în repetate rânduri dezescaladare, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP. [...]
SUA au reluat loviturile asupra Iranului, vizând capacitatea Teheranului de a amenința navigația în Strâmtoarea Hormuz , într-o escaladare care menține sub presiune una dintre cele mai importante rute energetice și comerciale ale lumii, potrivit Biziday . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat într-o postare pe X că, „la ordinul Comandantului Suprem”, forțele americane au început „atacuri suplimentare” împotriva Iranului, cu obiectivul de a-i diminua și mai mult capacitatea de a amenința „libertatea de navigație” în Strâmtoarea Hormuz. În același mesaj, SUA afirmă că trag Iranul la răspundere pentru „recentea agresiune nejustificată” împotriva navelor comerciale și a echipajelor civile care tranzitează o rută internațională vitală. Context: după bombardamente asupra a peste 80 de ținte, în zona Strâmtorii Hormuz Operațiunea de miercuri seară are loc la 24 de ore după ce SUA au lansat bombardamente asupra a peste 80 de ținte iraniene din jurul Strâmtorii Hormuz, ca răspuns la atacurile iraniene asupra unor nave care tranzitau calea navigabilă. În cursul zilei de miercuri, Donald Trump a declarat că acordul interimar de încetare a focului „s-a încheiat” și a avertizat că urmează un nou atac de amploare. Ce se știe din Iran: pene de curent și explozii la Bandar Abbas Presa iraniană a relatat că alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în anumite părți ale țării și că opt explozii au fost auzite în orașul portuar Bandar Abbas, în sudul Iranului, unde ar fi fost activate și sistemele de apărare aeriană. Informațiile sunt atribuite de Biziday publicațiilor CNN și The Guardian . În acest stadiu, Biziday nu indică detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau țintele exacte ale loviturilor, iar informațiile din teren rămân limitate. [...]
