Știri
Știri din categoria Companii
HomeRun a raportat o creștere de 44% în România în 2025, consolidându-și poziția ca una dintre cele mai mari platforme digitale de servicii locale. Conform HomeRun.ro, extinderea serviciilor și interesul tot mai mare din partea utilizatorilor români au contribuit la această evoluție, România devenind astfel o piață-cheie în strategia internațională de dezvoltare a companiei.
În 2025, HomeRun a înregistrat în România:
Potrivit declarației Bașak Değim Tașpınar, Co-CEO HomeRun, piața din România se remarcă printr-o cerere solidă și o încredere crescută în soluțiile digitale, în special pentru servicii rapide și de zi cu zi. Cea mai rapidă ofertă transmisă în 2025 pe platformă a fost pentru o reparație la sistemul de încălzire — în doar 14 secunde, iar pentru o solicitare de reparație la acoperiș au fost primite 4 oferte în 45 de secunde.
Pe lângă acestea, au crescut cererile pentru servicii ce reflectă schimbarea stilului de viață și bunăstarea personală, inclusiv:
Interesul pentru eficiență energetică și sustenabilitate a înregistrat o explozie. Cererea pentru montaj de:
Aceste tendințe sunt încurajate de programe precum Casa Verde Plus și inițiative europene precum RePowerEU, care promovează tranziția energetică în sectorul rezidențial.
În România, cererea rămâne concentrată în București–Ilfov și Cluj, dar orașele mai mici și mediul rural câștigă tot mai mult teren. Erol Değim, Co-CEO, subliniază că HomeRun își propune să mențină rapiditatea răspunsurilor și extinderea acoperirii naționale, facilitând accesul la profesioniști de încredere.
Platforma este activă în 14 țări, iar în 2025 a înregistrat creșteri spectaculoase și în piețe precum:
Cu o rețea globală de 1,9 milioane de experți și peste 26.000 de tipuri de servicii, HomeRun își consolidează misiunea de a deveni lider regional în zona EMEA, susținând dezvoltarea locală și digitalizarea accesului la servicii.
Recomandate
Fuziunea Golin–Ketchum într-o singură organizație globală schimbă accesul la resurse pentru clienții din România , într-un moment în care companiile caută soluții integrate și parteneri care pot reacționa rapid la schimbările din piață, potrivit HotNews . Golin și Ketchum au anunțat lansarea unei organizații comune, sub numele Golin Ketchum, care va opera la nivel global sub o nouă identitate. Anunțul oficial al organizației este disponibil aici: Golin Ketchum Officially Launches . Ce se schimbă pentru piața locală Pentru România, noua etapă este prezentată ca un plus de „resurse, expertiză și capabilități extinse”, în contextul în care cererea din partea companiilor se mută către servicii integrate și către furnizori care pot ține pasul cu dinamica pieței. Mesajul conducerii: tehnologia accelerează, dar nu înlocuiește „miezul” comunicării Hortensia Năstase , Managing Director Continental Europe, Golin Ketchum, a pus accent pe faptul că tehnologia schimbă viteza și instrumentele, dar nu și fundamentele comunicării: „Comunicarea a fost întotdeauna despre oameni, iar tehnologia nu schimbă acest lucru. Schimbă viteza, schimbă instrumentele, schimbă așteptările, dar încrederea, creativitatea și capacitatea de a înțelege cultura rămân esențiale. Golin Ketchum reunește două organizații care împărtășesc această convingere și creează o cultură în care putem construi cele mai bune idei, pentru clienți ambițioși, alături de oameni extraordinari”. Articolul publicat de HotNews este menționat ca fiind susținut de Golin. [...]
Profitul net al Unilever în România a sărit în 2025 la peste 444 mil. lei, pe fondul unei reorganizări, nu al unei accelerări a vânzărilor , potrivit Ziarul Financiar . Compania locală de import şi distribuţie, Unilever South Central Europe , a raportat un câştig net de peste 444 mil. lei, faţă de 30 mil. lei în 2024, adică o creştere de aproape 1.400%. În acelaşi timp, cifra de afaceri a rămas relativ constantă, la 1,358 mld. lei, cu un avans de doar 1,4%, ceea ce indică faptul că saltul de profit nu a fost susţinut de o creştere similară a activităţii curente. De ce a crescut profitul atât de mult Reprezentanţii Unilever South Central Europe leagă evoluţia din 2025 de transformările interne ale companiei, în special de separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. „Creşterea profitului în 2025 faţă de 2024 trebuie privită în contextul transformărilor prin care a trecut compania, în special separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. Astfel, evoluţia rezultatelor este influenţată semnificativ de acest proces şi de efectele asociate, având un caracter punctual şi fără a reflecta o creştere similară a activităţilor operaţionale curente.“ În acest context, compania transmite că rezultatul din 2025 are un caracter „punctual”, adică este influenţat de efecte asociate reorganizării, nu de o îmbunătăţire proporţională a performanţei operaţionale. Ce semnal dă pentru 2026 Datele prezentate sugerează că nivelul de profitabilitate din 2025 nu poate fi extrapolat automat pentru anii următori, în condiţiile în care compania indică explicit că evoluţia a fost determinată de un proces excepţional (separarea diviziei de îngheţată) şi nu de dinamica vânzărilor. [...]
Banca Transilvania alocă circa 50 de milioane de lei pentru marketing sportiv , mizând pe parteneriate care să livreze nu doar expunere, ci și asociere de brand pe termen lung, potrivit Banca Transilvania . Sergiu Mircea , director executiv de marketing și comunicare, spune că banca acoperă „toate verticalele” marketingului sportiv, de la echipe și sportivi-ambasadori la federații și vizibilitate în competiții, iar anul trecut a făcut pasul și către Formula 1 . Miza, din perspectiva băncii, este una economică prin prisma bugetului și a criteriilor de eficiență: la evaluarea unei asocieri sportive, audiența contează, dar „mai mult” contează compatibilitatea valorilor și capacitatea parteneriatului de a produce beneficii dincolo de simpla expunere. În această logică, BT urmărește ca o parte „semnificativă” din cost să fie acoperită de audiență, iar asocierea de brand să fie un câștig suplimentar. De ce sportul intră în strategia comercială a băncii Mircea leagă investiția în sport de obiectivul mai larg de a construi un brand puternic, nu de a promova punctual produse. În consecință, banca tratează marketingul sportiv ca pe o investiție pe termen lung, mai greu de măsurat decât campaniile orientate strict pe vânzarea unui produs. Un avantaj invocat este experiența acumulată și portofoliul extins de parteneri, care permite comparație și evaluare constantă a proiectelor. Ce ar trebui să livreze parteneriatele: „experiență”, nu doar meci În viziunea BT, sportul este parte din industria de divertisment, iar diferența față de piețele vestice ține de modul în care evenimentele sunt transformate în experiențe mai ample decât cele „două ore de joc”. Sunt menționate ca elemente-cheie: echipe pregătite să comunice cu generațiile tinere; investiții în experiența fanilor, inclusiv prin activări și implicare în social media; inițiative care cresc participarea și atașamentul față de competiție și echipă. Ca exemplu, Mircea indică implicarea băncii în baschet, unde, dincolo de rezultate, există „producții de eveniment spectaculoase” și inițiative creative, precum echipamente personalizate desenate de copii, ulterior scoase la licitație. Potențialul pieței locale și „brandurile sportive” din România Mircea compară România cu Statele Unite, unde sportivii sunt construiți „strategic” ca produse de marketing încă de tineri, susținuți de investiții consistente. În România, piața este mai mică și cu resurse financiare mai limitate, dar există „branduri absolut remarcabile”, fiind date ca exemple Universitatea Cluj, Universitatea Craiova, Rapid, precum și sportivi precum Simona Halep și Gheorghe Hagi. Concluzia sa este că sportul rămâne un canal eficient pentru vizibilitate și favorabilitate de brand, iar companiile ar trebui să se uite mai atent la această direcție. [...]
Pragul de 5 miliarde de lei rulați prin SGR nu se traduce încă în transparență pe fluxurile de bani , iar RetuRO spune că datele agregate despre garanțiile nerevendicate și alte valori financiare sunt încă „în curs de validare”, urmând să fie publicate în raportările oficiale, potrivit Economica . Suma de 5 miliarde de lei corespunde celor 10 miliarde de ambalaje colectate de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) până în prezent, la o garanție de 50 de bani per ambalaj. Economica a cerut administratorului SGR, RetuRO, să detalieze cât a intrat și cât a ieșit pentru fiecare verigă din lanț (producător/importator, comerciant, RetuRO, reciclator) și ce sume au rămas în sistem din garanțiile nerevendicate de consumatori, însă compania nu a furnizat valori punctuale. Cum circulă banii în SGR și cine plătește efectiv RetuRO explică faptul că rulajele financiare urmează traseul ambalajelor: de la punerea pe piață de către producători sau importatori, la cumpărarea de către consumatori, returnare și, în final, reciclare. Mecanismul are câteva componente-cheie: Garanția de 0,50 lei/ambalaj , plătită inițial de producători către RetuRO, apoi „mutată” pe lanț până la consumator și returnată la predarea ambalajului. Tariful de administrare , plătit de producători către RetuRO pentru fiecare ambalaj pus pe piață, stabilit prin lege, destinat acoperirii costurilor de implementare și funcționare (colectare, transport, procesare, administrare). Tariful de gestionare , plătit de RetuRO comercianților pentru a acoperi costurile retailerilor cu preluarea și stocarea ambalajelor; RetuRO îl descrie drept principala componentă de cost a sistemului. Veniturile din valorificarea materialelor (vânzarea materialelor către reciclatori) și garanțiile nerevendicate , care, potrivit legii, pot fi folosite exclusiv pentru funcționarea și dezvoltarea sistemului. Tarife noi de la 8 iunie 2026: costuri actualizate pentru producători și comercianți Începând cu 8 iunie 2026 , se modifică unele tarife menționate de RetuRO: Tarif de administrare (producători) : 0,2451 lei pentru sticla mică (≤500 ml) și 0,1190 lei pentru plasticul transparent. Tarif de gestionare (comercianți) pentru ambalaje mici: 0,1363 lei dacă sunt colectate prin RVM (automate de preluare), 0,0911 lei dacă sunt colectate manual. Pentru PET mai mare de 1.000 ml , tariful este 0,1518 lei (RVM) și 0,1121 lei (manual). RetuRO precizează că tarifele de gestionare sunt calculate anual și actualizate de un expert terț independent, pe baza informațiilor colectate de la comercianți, producători și furnizori de echipamente automate. Garanțiile nerevendicate: RetuRO confirmă rolul lor, dar nu dă încă sume RetuRO arată că garanțiile nerevendicate apar deoarece nu toate ambalajele cumpărate sunt returnate și reprezintă o sursă de venit pentru administrator, cu utilizare limitată prin lege la susținerea și dezvoltarea SGR. Compania spune însă că „valorile agregate” privind aceste garanții sunt în curs de consolidare și validare și vor fi comunicate public în raportările legale. În același timp, RetuRO indică o rată de colectare de aproximativ 83% în 2025 , ceea ce ar însemna, în mod natural, o scădere a nivelului garanțiilor nerevendicate, pe măsură ce consumatorii returnează mai multe ambalaje. Context operațional și financiar: volume mari, raportări financiare încă nepublicate pentru 2025 În cei doi ani și jumătate de la lansare, RetuRO a livrat către reciclatori peste 700.000 de tone de materiale (PET, aluminiu și sticlă). Pe partea de raportare financiară, compania afirmă că nu poate comunica încă cifra de afaceri sau rezultatul net pentru 2025, deoarece situațiile financiare sunt „în curs de finalizare” și nu au fost publicate. Potrivit Economica, ultima raportare financiară disponibilă pe site-ul Ministerului de Finanțe este pentru 2023, când RetuRO a avut cifră de afaceri netă de 3,3 milioane de lei și pierderi nete de 62 de milioane de lei . RetuRO funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuire de profit), iar eventualul profit ar urma să fie reinvestit în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat privat și public, statul român având 20% prin autoritatea centrală de mediu. [...]
NVIDIA își mută adunarea anuală a acționarilor exclusiv online pe 24 iunie , o decizie care simplifică participarea și votul la distanță, dar păstrează accesul la informațiile obligatorii prin documentele depuse la autoritatea de reglementare, potrivit NVIDIA News . Adunarea anuală din 2026 este programată pentru miercuri, 24 iunie, la ora 9:00 PT (ora 19:00 în România) și va avea loc virtual, pe platforma dedicată: https://www.virtualshareholdermeeting.com/NVDA2026 . Cum pot participa acționarii și cei care nu dețin acțiuni Pentru a intra în ședință, acționarii au nevoie de „control number” (numărul de control) inclus în notificarea primită sau pe cardul de reprezentare (proxy card). În timpul participării online, aceștia pot vota și pot trimite întrebări. Persoanele care nu sunt acționari pot asista la întâlnire accesând același link și înregistrându-se prin opțiunea „Guest Login”. Ce se votează și unde sunt detaliile oficiale Subiectele supuse votului sunt descrise în declarația de reprezentare (proxy statement) depusă la 12 mai 2026 la U.S. Securities and Exchange Commission (SEC) . Documentul este disponibil la: https://www.nvidia.com/proxy . Tot acolo va fi disponibilă și o reluare a transmisiunii (webcast), care va putea fi accesată până la 24 iunie 2027. [...]
Google scumpește YouTube Premium în Germania, iar majorările lovesc toate abonamentele , inclusiv pachetul de familie și varianta „Lite”, potrivit WinFuture . Noile tarife se aplică imediat pentru clienții noi, în timp ce abonații existenți vor plăti mai mult după o perioadă de grație de cel puțin 30 de zile, anunțată prin e-mail. Creșterea este prima din 2023 pentru piața germană și vine după ce Google a majorat prețurile în SUA în aprilie. Pentru utilizatori, efectul este o factură lunară mai mare, iar pentru Google semnalul este că încearcă să-și protejeze veniturile din abonamente într-un context de costuri operaționale mai ridicate. Noile prețuri: de la abonamentul standard la „Lite” Conform publicației, scumpirile diferă în funcție de plan. Cele mai importante modificări: Individual (lunar): 14,99 euro (aprox. 75 lei), de la 12,99 euro Individual (anual): 149,99 euro (aprox. 750 lei), de la 129,99 euro Familie (lunar): 27,99 euro (aprox. 140 lei), de la 23,99 euro Student (lunar): 8,99 euro (aprox. 45 lei), de la 7,49 euro Premium Lite : 7,99 euro (aprox. 40 lei), de la 5,99 euro (cea mai mare creștere procentuală, ~33%) WinFuture notează că Premium Lite nu include acces la YouTube Music, iar eliminarea reclamelor se aplică doar clipurilor „obișnuite”, nu și conținutului muzical. Când intră în vigoare pentru clienți și ce trebuie urmărit la plată Pentru noii abonați , tarifele crescute se aplică „de acum”. Pentru clienții existenți , YouTube/Google trimite notificări prin e-mail, iar noile prețuri devin valabile în următoarea perioadă de facturare, după un preaviz de minimum 30 de zile, conform condițiilor de utilizare menționate în articol. Un detaliu operațional cu impact direct în costul final: publicația avertizează că abonarea prin aplicațiile de iPhone sau Android poate fi mai scumpă, din cauza comisioanelor percepute de operatorii magazinelor de aplicații, față de abonarea direct pe site, în browser. De ce contează: costuri mai mari și presiune pe retenția abonaților Ca justificare pentru scumpiri sunt invocate costurile mai mari cu infrastructura de servere și ajustarea la inflație . În același timp, WinFuture subliniază că, potrivit regulilor platformei, abonamentul rămâne „singura” cale de a folosi legal YouTube fără reclame, ceea ce limitează alternativele pentru utilizatorii care vor o experiență fără întreruperi. Ce urmează: pentru abonații existenți din Germania, decizia practică va fi dacă acceptă noul nivel de preț sau renunță, în condițiile în care toate planurile au fost ajustate în sus, iar „Lite” a avut cea mai abruptă creștere procentuală. [...]
