Știri
Știri din categoria Companii
PartnerVet își mută expansiunea de la achiziții la operare directă, deschizând prima clinică sub brand propriu, un pas care îi permite să standardizeze serviciile și investițiile la nivel de rețea, potrivit Profit. Noua unitate, PartnerVet Dorobanți, este pe Calea Dorobanți 232, lângă Piața Charles de Gaulle, în București.
Clinica oferă servicii de la consultații, vaccinări și deparazitări, până la analize de laborator, ecografie, chirurgie, urgențe, terapie intensivă și internare post-operator, conform informațiilor publicate.
Deschiderea sub brand propriu vine în contextul în care PartnerVet își construiește instrumente interne de coordonare medicală la nivel de rețea. Grupul a anunțat înființarea unui Board Medical și a unui Consiliu Medical Consultativ, cu rol în definirea direcțiilor de dezvoltare, promovarea bunelor practici și sprijinirea implementării unor protocoale moderne, inclusiv prin transfer de know-how către clinicile din rețea.
Boardul Medical este format din Radu Aronescu, Adrian Iurcenco, Andrei Timen, Alexandru-Bogdan Vițălaru și Raluca Zvorășteanu. Consiliul Medical Consultativ îi include pe Sergio Guilherme, Elli Kalemtzaki, Nikola Katic, Florin Leca, Zoran Loncar și Leo Londono.
PartnerVet se prezintă drept companie românească orientată spre dezvoltarea și integrarea serviciilor medicale veterinare. Profit notează că grupul deține „cea mai extinsă rețea veterinară la nivel național”, menționând trei spitale și 20 de clinici în mai multe orașe; în același material apare și o raportare separată, potrivit căreia compania operează trei spitale și 17 clinici (diferența nu este explicată în sursă).
În paralel, compania a anunțat recent securizarea unei runde de finanțare de la Accession Capital Partners Credit (ACPC), destinată accelerării expansiunii la nivel național.
La începutul lunii august 2024, PartnerVet și Vetimex Capital (controlat de antreprenorul Ferenc Korponay) au anunțat un parteneriat de afaceri. În plus, PartnerVet l-a cooptat pe Nicolae Scorei în Consiliul de Administrație al grupului.
Separat, Profit amintește că, la finele lui 2023, Grupul Vetimex Capital a finalizat achiziția Montero Vet din București și a devenit co-proprietar, cu 50%, în Promedi Vet din Sovata, tranzacții derulate prin Biovet Distribution.
Recomandate
Ganfeng Lithium estimează un profit de până la 2,1 miliarde yuani în T1, pe fondul revenirii prețului litiului , după ce a încheiat aceeași perioadă din 2025 pe pierdere, pe măsură ce cererea pentru baterii de vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei (ESS) a crescut, potrivit South China Morning Post . Mișcarea indică o îmbunătățire rapidă a marjelor pentru un jucător-cheie din lanțul global al bateriilor, într-un moment în care prețurile materiilor prime revin după minimele din 2024. Compania, cu sediul în provincia Jiangxi, a transmis într-o raportare la bursă că profitul net estimat pentru primele trei luni până în martie este între 1,6 miliarde și 2,1 miliarde yuani (aprox. 1,0–1,3 miliarde lei), față de o pierdere netă de 360 milioane yuani în urmă cu un an. Ganfeng atribuie saltul creșterii comenzilor și scumpirii litiului, material esențial pentru bateriile EV și ESS, care a împins în sus prețurile de vânzare ale produselor sale. „Beneficiind de dezvoltarea rapidă a industriilor globale de energie regenerabilă și de cererea puternică de săruri de litiu din partea clienților din aval, prețurile de vânzare ale produselor companiei au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut”, a transmis Ganfeng în raportare. „O creștere sustenabilă în afacerile cu baterii EV și ESS a dus la un câștig semnificativ atât în producție, cât și în vânzări.” De ce contează: revenirea litiului schimbă din nou ecuația profitabilității Publicația notează că prețurile litiului au revenit cu peste 150% față de minimul de anul trecut, de circa 70.000 yuani pe tonă în iunie, pe fondul unui boom investițional global în inteligență artificială și al unui val de achiziții de vehicule electrice. Pentru producători precum Ganfeng, această dinamică se traduce direct în venituri mai mari, întrucât compania indică o creștere a prețurilor de vânzare și a volumelor. În paralel, cererea pentru ESS (sisteme de stocare a energiei, care includ baterii și componente de management, conversie și control al energiei) este alimentată de consumul în creștere al centrelor de date și al infrastructurii de calcul pentru AI, care devin un nou motor de consum de electricitate. Capacitate și proiecte noi: compania spune că a pus în funcțiune investiții în T1 Ganfeng, care are printre clienți Tesla și BMW, a precizat în aceeași raportare că a pus în operare noi proiecte de litiu în primul trimestru. Un analist citat de publicație, Ivan Li (Loyal Wealth Management, Shanghai), susține că jucătorii mari sunt principalii beneficiari ai unui salt brusc al cererii, iar capacitatea extinsă a Ganfeng ar putea ajuta compania să securizeze mai multe comenzi. În plus, analiștii menționează că șocul energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu ar putea susține creșterea companiei în acest an, dacă mai mulți consumatori se orientează de la mașini pe benzină către EV, pe fondul temerilor legate de facturi mai mari la combustibil. Context: China domină ESS, iar SUA încearcă să-și refacă lanțurile de aprovizionare China domină industria globală de ESS, companiile chineze având peste 80% din piață, potrivit SNE Research (Seul), citat de publicație. În același timp, pe măsură ce sectorul ESS din China se extinde cu sprijin guvernamental, SUA accelerează restructurarea lanțurilor de aprovizionare pentru a exclude bateriile și componentele fabricate în China. În acest context, alte companii din ecosistemul bateriilor raportează, la rândul lor, îmbunătățiri: Contemporary Amperex Technology Limited (CATL) a anunțat că va investi 30 miliarde yuani (aprox. 19 miliarde lei) pentru a înființa o subsidiară menită să securizeze aprovizionarea cu materii prime, iar Zhejiang Huayou Cobalt a raportat un salt de 99,5% al câștigurilor din T1, până la 2,5 miliarde yuani. Separat, Hunan Gold a emis o alertă de profit, indicând că rezultatul din ianuarie–martie ar putea urca cu până la 90%, la 631 milioane yuani, pe fondul creșterii prețurilor metalelor. [...]
Casio lansează în Japonia un Oceanus în ediție limitată la 800 de unități, cu preț de 154.000 yeni (aprox. 4.600 lei), o mișcare care poziționează modelul în zona premium și sugerează o disponibilitate restrânsă pentru colecționari, potrivit Notebookcheck . Modelul se numește Oceanus OCW-T2600AP-1A și face parte din seria „Indigo Ocean - Awa Indigo”, alături de OCW-S7000AP-1A și OCW-S6000AP-1A. Lansarea în Japonia este programată pentru 22 mai, iar Casio nu a anunțat, deocamdată, planuri de comercializare pe alte piețe. Ce primește cumpărătorul la acest preț OCW-T2600AP-1A este un ceas analogic radiocontrolat (Multiband 6), cu funcții orientate spre utilizare practică, nu doar design: „World time” (afișarea orei pentru mai multe fusuri orare) încărcare solară (Tough Solar), pentru extinderea autonomiei rezistență la apă de 100 m afișaj de dată și indicator pentru ziua săptămânii cronometru cu precizie de 1/20 secundă pe un subcadran marcaje de fusuri orare pe inelul cadranului Diferențiatorul: cadrane albastre vopsite printr-o tehnică tradițională Elementul de design central este setul de trei subcadrane din sidef, vopsite în nuanțe diferite de albastru folosind tehnica japoneză Awa Indigo. Ceasul are o schemă cromatică albastru-negru-argintiu, cu bezel cu finisaj albastru „ion-plated” (un strat depus printr-un proces de ionizare, folosit pentru durabilitate și aspect). Carcasa și brățara sunt realizate din titan în culoare argintie, material asociat frecvent cu segmentul premium datorită greutății reduse și rezistenței la coroziune. Ce rămâne neclar Casio nu a comunicat dacă OCW-T2600AP-1A va fi lansat și în afara Japoniei, astfel că disponibilitatea internațională și eventualele prețuri locale rămân, pentru moment, necunoscute. [...]
Google va plăti 135 milioane de dolari (aprox. 608 milioane lei) către proprietari de telefoane Android , într-un demers cu impact financiar direct pentru utilizatori și cu potențiale implicații de conformare pentru companie, potrivit CNET . Suma totală indicată de publicație este de 135 milioane de dolari, iar materialul este centrat pe criteriile de eligibilitate și pașii prin care utilizatorii ar urma să își poată încasa banii. În lipsa unor detalii complete în fragmentul de sursă furnizat aici (textul este trunchiat), nu pot reda exact condițiile, termenele și mecanismul de plată descrise de CNET . Ce înseamnă economic pentru Google și utilizatori Pentru Google, plata de 135 milioane de dolari reprezintă un cost punctual, dar relevant prin dimensiune și prin faptul că vizează o bază largă de utilizatori Android. Pentru utilizatori, miza este accesul la o compensație în numerar, însă valoarea individuală și numărul exact al beneficiarilor nu pot fi confirmate din conținutul disponibil în input. Ce ar trebui să urmărească utilizatorii Din perspectiva practică, informațiile-cheie pe care utilizatorii trebuie să le verifice (așa cum reiese din tema articolului) sunt: dacă se încadrează în criteriile de eligibilitate; care este procedura de solicitare a plății; ce termene-limită se aplică. Aceste elemente există în articolul CNET, însă nu sunt vizibile în textul extras furnizat (care se oprește înainte de secțiunea cu detalii). [...]
România rămâne „supraponderală” la companii de stat, iar costul se vede în productivitate și în blocarea reformelor economice , potrivit unei intervenții a jurnalistului Matei Udrea la Euronews . În opinia sa, numărul mare de astfel de entități nu doar consumă resurse publice, ci „blochează” și o parte din forța de muncă, reducând eficiența economiei. Udrea afirmă că, dacă sunt excluse statele comuniste, România ar fi a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India. El leagă această situație de moștenirea perioadei ceaușiste și susține că, până acum, „s-a blocat orice reformă”, pe fondul rezistenței față de eliminarea companiilor „care ne trag în jos”. „România este a treia țară din lume, dacă scoatem țările comuniste din calcul, este a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India.” De ce contează: resurse publice fără rezultate și presiune pe productivitate Punctul central al argumentului este că o parte dintre companiile de stat consumă bani publici fără să livreze performanță economică, ceea ce afectează productivitatea la nivel de țară și îngreunează reformele. Udrea spune că vicepremierul ar fi prezentat și „niște nume” în acest context, fără ca materialul să detalieze lista. Exemplul invocat: Aerostar vs. Avioane Craiova Pentru a ilustra diferența de eficiență, Udrea compară Aerostar Bacău, companie privatizată în 1997, cu Avioane Craiova, rămasă în proprietatea statului. Conform declarațiilor sale: Aerostar Bacău (privatizată) „produce inclusiv drone pentru Israel” și componente pentru avionul F-35 . Avioane Craiova (de stat) „continuă să acumuleze pierderi” și, spune Udrea, primește anual sprijin sub formă de ajutoare de stat, scutiri de impozite și ștergeri de datorii, în timp ce rămâne neperformantă. „Primește bani, zeci de milioane de euro și, în continuare, produce, este o gaură neagră.” În esență, mesajul este că menținerea pe termen lung a unor companii de stat ineficiente are un cost dublu: bugetar (prin finanțări repetate) și economic (prin productivitate mai scăzută și forță de muncă „captivă” în structuri necompetitive). [...]
Fondatorul Netflix, Reed Hastings, se retrage din consiliul de administrație în iunie , potrivit Financial Times , anunț care a împins acțiunile companiei la o scădere de până la 9% în tranzacțiile after-hours, pe fondul unei prognoze financiare sub așteptări pentru trimestrul curent. Hastings, care a cofondat Netflix în 1997 și a condus transformarea companiei dintr-un serviciu de închiriere DVD prin poștă într-un grup de streaming evaluat la circa 450 mld. dolari, este în prezent președintele (chair) companiei. Reacția pieței și motivul invocat de companie Scăderea cotației a venit după ce Netflix a comunicat atât planul de plecare al lui Hastings din board, cât și o estimare mai slabă decât anticipau investitorii pentru rezultatele viitoare. „[…] vrea să se concentreze pe filantropie și alte preocupări”, a transmis Netflix, potrivit Financial Times. Compania a precizat că Hastings își redusese treptat responsabilitățile încă din 2020, când l-a numit pe Ted Sarandos co-director executiv (co-CEO). Ulterior, Greg Peters i-a preluat locul lui Hastings ca co-CEO în 2023. Rezultatele pe T1 și efectul taxei de reziliere În pofida reacției negative a pieței, Netflix a raportat rezultate solide în primul trimestru, susținute de o taxă de reziliere („break fee”) de 2,8 mld. dolari încasată de la Paramount, după ce aceasta a decis să își retragă oferta pentru Warner Bros Discovery. Netflix a raportat un profit de 1,23 dolari pe acțiune în T1, peste așteptările Wall Street (76 de cenți). Veniturile au fost de 12,3 mld. dolari, iar profitul net a urcat la 5,3 mld. dolari, influențat de aceeași taxă de reziliere; compania a mai indicat că venitul operațional a fost sprijinit și de majorările de preț implementate în trimestru. Prognoza sub așteptări și contextul bursier Pentru trimestrul în curs, Netflix a estimat un profit de 78 de cenți pe acțiune, sub consensul pieței de 84 de cenți, element care a cântărit în evoluția acțiunilor după publicarea raportului. Financial Times notează că titlurile Netflix recuperaseră o parte din terenul pierdut după intrarea companiei în cursa de achiziție pentru Warner Bros, iar înainte de raportarea rezultatelor erau în creștere cu aproximativ 15% de la începutul anului, deși rămân sub maximul atins vara trecută. În același context, Netflix a explicat că achiziția Warner Bros „ar fi fost un accelerant” pentru strategie, „dar doar la prețul potrivit”. [...]
Falimentul Petrotrans a rămas blocat 19 ani, iar întârzierea a generat costuri recurente pentru stat , inclusiv plata unei chirii anuale de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există pe hârtie”, potrivit HotNews . Cazul a fost prezentat joi de vicepremierul Oana Gheorghiu , în contextul unui pachet de măsuri vizând 22 de companii de stat cu probleme financiare. Petrotrans este în faliment din 2007, iar procedura nu a fost finalizată până în 2026. Vicepremierul a spus că, în acest interval, „singurii care au încasat bani” au fost lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivarea, în timp ce statul nu a recuperat sume pentru a acoperi creanțele companiei către buget. Costuri directe: chirie anuală pentru active „pe hârtie” Un element concret de impact bugetar, invocat de vicepremier, este o chirie anuală de peste 29.000 de euro, plătită din 2015, pentru conducte care ar exista doar în documente, „pe sub terenul unor oameni”. Gheorghiu a precizat că plata rezultă dintr-o decizie a unei instanțe, care trebuie executată. În acest context, vicepremierul a susținut că „fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român” și a descris situația ca pe un „studiu de caz” despre efectele lipsei de coordonare între instituții. Blocaj procedural: 7 ani de prelungire din cauza unei contestații pe 341 de lei Gheorghiu a indicat și un episod care, în opinia sa, ilustrează disfuncționalitățile administrative: lichidarea Petrotrans ar fi fost prelungită cu șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului, pentru o creanță „foarte mică”. Întrebată de HotNews ce instituție a formulat contestația și despre ce sumă este vorba, vicepremierul a răspuns: „Din informațiile pe care le-am cules din dosarul respectiv este vorba de AAAS, autoritatea pentru gestionarea activelor statului, iar creanța era undeva la 341 de lei.” Context: Petrotrans, în lista companiilor propuse pentru „ieșire ordonată” (lichidare) Cazul Petrotrans a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă despre măsurile avute în vedere pentru 22 de companii de stat. Vicepremierul a spus că aceste companii au datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. În clasificarea prezentată de vicepremier, Petrotrans se află în categoria „ieșirea ordonată din portofoliu (lichidarea)”, pentru care obiectivul anunțat este un calendar cu termene clare de lichidare, „cu maximizarea valorii reziduale” și respectarea calendarelor de faliment. [...]
