Știri
Știri din categoria Companii
OPPO a urcat prețul mediu la 372 de dolari (aprox. 1.710 lei) și își consolidează strategia de „premiumizare” în China, pe fondul unei creșteri puternice a livrărilor în primul trimestru din 2026, potrivit CNMO, care citează date IDC pentru piața chineză. Compania s-a menținut în top 3 al producătorilor de smartphone-uri, iar nivelul prețului mediu o plasează în fruntea segmentului Android de top.
Datele IDC menționate în material indică faptul că avansul OPPO nu este susținut doar de volum, ci și de mixul de produse, cu accent pe modele mai scumpe. Pentru companie, aceasta înseamnă, în mod tipic, marje mai bune și o poziționare mai robustă într-o piață în care competiția pe preț rămâne intensă.
În zona pliabilelor, CNMO notează că noul vârf de gamă OPPO Find N6 s-a diferențiat printr-o experiență de afișaj „aproape fără cută” și a devenit cel mai bine vândut model pliabil nou al trimestrului. Publicația mai susține că, în ziua de debut la vânzare, telefonul a stabilit un record de venituri din vânzări în prima zi pentru categoria pliabilelor (toate brandurile și toate formatele) în ultimul an.
Pe segmentul „mid-premium”, seria Reno ar fi menținut poziția de lider a OPPO în intervalul 400–600 de dolari (aprox. 1.840–2.760 lei) în zona Android, contribuind la susținerea volumelor și a cotei de piață.
Tot pe 24 aprilie, două modele noi – OPPO Find X9 Ultra și OPPO Find X9s Pro – au intrat oficial la vânzare, iar CNMO relatează o cerere ridicată: o ediție limitată a Find X9 Ultra (pachet „master” asociat Hasselblad) s-a epuizat rapid pe platforme online precum Tmall și JD, iar varianta de 1 TB a Find X9 Ultra ar fi fost, de asemenea, epuizată în ziua lansării.
În paralel, sub-brandul OnePlus a continuat să crească, cu un avans anual „aproape de 30%” în trimestru, potrivit aceleiași surse. CNMO afirmă că OPPO a optimizat arhitectura de brand și împărțirea pe produse, ceea ce ar urma să ducă la o alocare mai eficientă a resurselor și la o competitivitate mai bună.
În ansamblu, indicatorul-cheie din material rămâne prețul mediu de 372 de dolari, care sugerează că OPPO își mută centrul de greutate spre modele mai profitabile – o direcție cu impact direct asupra veniturilor pe unitate, dacă ritmul de vânzări se menține.
Recomandate
Electrolux își asumă un cost de restructurare de circa 600 de milioane de coroane suedeze (aprox. 65 de milioane de dolari) pentru închiderea unei fabrici din Ungaria , decizie care va duce la disponibilizarea a aproximativ 600 de angajați până la finalul anului, potrivit Libertatea . Fabrica vizată este unitatea din Jászberény , unde compania produce aparate frigorifice încorporabile și independente. Electrolux spune că producția va fi oprită cel târziu până la sfârșitul acestui an. De ce se închide fabrica: cerere slabă și presiune pe costuri Decizia a fost luată după o analiză internă care a urmărit soluții pentru creșterea competitivității. Compania indică drept motive principale: stagnarea cererii pentru produse frigorifice; presiunea asupra prețurilor; limitările legate de costuri. Libertatea notează că informațiile despre motivele invocate sunt prezentate „conform publicației Blic”, parte a grupului Ringier. Impact financiar: cheltuială unică raportată în T2 Electrolux estimează costuri de restructurare de aproximativ 600 de milioane de coroane suedeze (circa 65 de milioane de dolari), sumă care va fi raportată ca o cheltuială unică în rezultatele financiare aferente trimestrului al doilea. Potrivit companiei, impactul va fi resimțit la nivelul profitului operațional în regiunile Europa, Orientul Mijlociu și Africa, precum și Asia-Pacific. Aproximativ jumătate din costurile totale ar urma să fie plăți în numerar. Ce urmează: producția se mută, biroul din Budapesta rămâne neatins Electrolux afirmă că va acoperi cererea viitoare pentru aparate frigorifice prin producția din alte fabrici și prin colaborări cu parteneri externi. Compania mai precizează că activitățile de vânzări și marketing ale biroului din Budapesta nu vor fi afectate de această decizie. În context, Libertatea amintește că, în urmă cu trei ani, fabrica Electrolux din Satu Mare a demarat proceduri de concediere colectivă pe fondul scăderii vânzărilor, asociate războiului din Ucraina. [...]
CCIB își mută ofensiva de internaționalizare spre Africa de Nord , deschizând în 2026 prima misiune economică externă a anului în Tanger , pe ruta Maroc–Tunisia, cu o delegație de companii românești, potrivit Economica . Miza este operațională: crearea de canale instituționale și contacte directe care să faciliteze intrarea firmelor românești pe piețe emergente considerate strategice. Inițiativa continuă demersurile Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) de sprijinire a internaționalizării mediului de afaceri românesc și de consolidare a relațiilor economice cu piețe emergente, se arată într-un comunicat al CCIB citat de Agerpres . CCIB plasează această misiune în continuitatea celei din 2025, când delegația instituției a avut o misiune economică în Statele Unite și în regiunea Caraibelor (Barbados, Saint Vincent și Grenadinele și Cuba). Tanger: acorduri și forum bilateral, ca infrastructură pentru colaborare Prima oprire a delegației a fost la Camera de Comerț, Industrie și Servicii Tanger-Tetouan-Al Hoceima (CCISTTA), unde a participat la Forumul Româno-Marocan. În marja evenimentului, CCIB a semnat un Memorandum de Înțelegere cu CCISTTA și cu Camera Bilaterală de Comerț, Servicii, Turism și Industrie Maroc–România (CBCSTIMR). În aceeași etapă, delegația a continuat programul cu vizite economice și prezentări despre „motoarele de dezvoltare” ale regiunii, iar ulterior a fost primită de președintele CGEM Tanger-Tetouan-Al Hoceima, Omar El Kadaoui, context în care a fost semnat un nou Memorandum de Înțelegere între cele două instituții. De ce Maroc și ce urmează în program CCIB își justifică orientarea spre Maroc prin „complementaritatea” economiilor și prin potențialul de a consolida și echilibra comerțul bilateral. Președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a declarat: „Am ales să urmăm această cale alături de Regatul Maroc datorită complementarităţii evidente dintre economiile noastre, care oferă oportunităţi reale de extindere a orizonturilor noastre de afaceri, consolidând şi echilibrând în acelaşi timp comerţul bilateral. Suntem convinşi că această misiune în Africa de Nord va deschide perspective la fel de valoroase”. În continuarea misiunii, reprezentanții delegației CCIB vor participa la Salonul Internațional de Agricultură (SIAM) de la Meknes, unul dintre evenimentele majore din regiune pentru sectorul agricol și agroalimentar, care reunește actori internaționali din domeniu. [...]
Producția Samsung a scăzut cu 58,1% pe schimbul de noapte la divizia de foundry în timpul unei greve de o zi, un semnal de risc operațional care poate escalada într-o acțiune sindicală de 18 zile, cu impact financiar major, potrivit Tom's Hardware . Conform Seoul Economic Daily (care citează oficiali ai sindicatului), în aceeași zi, producția fabricii de memorii a coborât cu 18%. Publicația notează că aceste scăderi au afectat doar schimbul de noapte, după greva din 23 aprilie. De ce contează: riscul de escaladare și costul potențial „Joint Struggle Headquarters” a transmis că, dacă managementul nu ajunge la un acord cu angajații, ar urma o acțiune sindicală mai amplă, de 18 zile. Sindicatul estimează că o astfel de oprire prelungită ar costa compania 30.000 miliarde woni sud-coreeni (peste 20 miliarde dolari, aprox. 92 miliarde lei). În plus, sindicatul a amenințat că va mobiliza personalul alocat „facilităților de protecție a siguranței” din fabrici, un detaliu care sugerează o presiune suplimentară asupra continuității operaționale. Miza negocierii: bonusuri din profit și majorări salariale Disputa pornește de la refuzul companiei de a aloca 15% din profitul operațional ca bonus pentru angajați, ceea ce ar însemna aproximativ 27 miliarde dolari (aprox. 124 miliarde lei), echivalentul a circa 40.000 miliarde woni sud-coreeni. În această schemă, lucrătorii din fabricile de cipuri ar ajunge la bonusuri de aproximativ 400.000 dolari fiecare (aprox. 1,84 milioane lei), potrivit articolului. Pe lângă bonusuri, sindicatul cere: creștere salarială de 7%; eliminarea plafonului de 50% pentru bonusuri. Managementul a venit cu o contraofertă care include: bonus de 10% din profitul operațional; creștere salarială de 6,2%; credite ipotecare preferențiale, între alte beneficii. Context competitiv: comparația cu SK hynix Sindicatul indică drept reper SK hynix, principalul rival local al Samsung pe zona de cipuri, care ar fi acordat un bonus de performanță de 10% din profitul operațional anual și ar fi eliminat plafonul pentru acest bonus. În această comparație, sindicatul susține că bonusurile de la Samsung ar ajunge la sub 30% din nivelul celor de la SK hynix, deși Samsung ar fi cu 60% mai mare ca capitalizare bursieră. Ce urmează depinde de capacitatea părților de a închide rapid diferențele pe formula de bonusare și pe creșterile salariale; altfel, riscul principal rămâne extinderea conflictului într-o oprire de producție de durată. [...]
Creșterea producției de smartphone-uri din India în 2025 a fost împinsă de exporturi, dar industria intră într-o zonă de risc în 2026 , pe fondul scumpirii componentelor și al tensiunilor geopolitice, potrivit GSMArena , care citează datele Counterpoint („Make in India” tracker). Conform Counterpoint, producția de smartphone-uri din India a urcat cu 8% în 2025 față de anul anterior. Motorul a fost exportul: livrările externe au crescut cu 28% de la an la an, în timp ce livrările pe piața internă au avansat cu doar 1%. Exporturile au ajuns să reprezinte o treime din toate smartphone-urile fabricate în India. Cine a tras creșterea: Apple și subcontractorii, plus producători locali În zona de asamblare pentru Apple, Foxconn Hon Hai (principalul contractor) a raportat o creștere de 48% de la an la an, iar Tata Electronics, un alt asamblor important pentru Apple, a contribuit la exporturi. În schimb, exporturile Samsung au crescut cu numai 4% comparativ cu 2024. Pe partea de producție pentru mai multe branduri, Dixon Technologies (care produce telefoane pentru Motorola, Realme și Xiaomi) a înregistrat o creștere de 89% a comenzilor. Bhagwati Products Limited a beneficiat de decizia vivo de a externaliza o parte din producție, iar comenzile de la Oppo și Realme au contribuit, de asemenea, la evoluția companiei. De ce contează economic: electronicele urcă în topul exporturilor Industria de producție electronică a devenit a treia cea mai mare categorie de export în anul fiscal 2025, în principal datorită smartphone-urilor. Counterpoint se așteaptă ca aceasta să urce pe locul al doilea în anul fiscal 2026. Ce urmează: costuri mai mari și cerere în scădere pot frâna ritmul În perspectivă, analiza indică mai multe „vânturi potrivnice” pentru producția de smartphone-uri: creșterea prețurilor la cipurile de memorie, războiul SUA–Iran și așteptările privind o scădere a pieței de smartphone-uri din India. În acest context, analiștii citați recomandă diversificarea liniilor de producție și orientarea către laptopuri și tablete, segmente pe care le consideră mai potrivite pentru succes pe termen mai lung. [...]
McDonald’s accelerează investițiile în România, cu peste 400 milioane lei alocate în următorii trei ani , într-un program care vizează extinderea rețelei, remodelarea unităților existente și digitalizarea restaurantelor, potrivit Profit . Miza economică este dublă: creșterea capacității de vânzare prin noi locații și eficientizarea operațională prin tehnologie și modernizări. În 2025, Premier Restaurants România , operatorul McDonald’s pe plan local, a raportat o cifră de afaceri de peste 2,26 miliarde de lei, în creștere cu peste 12% față de anul precedent. Compania indică drept factori de susținere investițiile continue în dezvoltare și măsuri de eficientizare operațională. Ritm de creștere: trafic ridicat și noi deschideri Pe parcursul anului 2025, McDonald’s a deservit zilnic aproximativ 400.000 de clienți și a înregistrat peste 59 de milioane de comenzi, conform datelor prezentate. În același interval, compania a deschis 8 restaurante în mai multe orașe: București Ploiești Iași Timișoara Bacău Baia Mare Mediaș Ce urmărește programul de peste 400 milioane lei Planul de investiții pentru următorii trei ani este direcționat către trei axe, cu impact direct în capacitatea de operare și în experiența de cumpărare: extinderea rețelei (noi restaurante); remodelarea restaurantelor existente; digitalizarea restaurantelor (introducerea/accelerarea soluțiilor tehnologice în operare). Publicația nu detaliază în material alocarea pe ani sau pe componente (extindere vs. remodelare vs. digitalizare) și nici numărul de unități vizate în acest interval. [...]
Beko Romania (fostul Arctic) a revenit pe profit , pe fondul unei creșteri de două cifre a vânzărilor , după ce cifra de afaceri a depășit 4 miliarde de lei în 2025, potrivit datelor analizate de Profit . Compania, cel mai mare producător de electrocasnice din România, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 4,09 miliarde de lei, în creștere cu 16,5% față de 2024. Rezultatul net a trecut pe plus, cu un profit de 2,3 milioane de lei, după o pierdere de 103,6 milioane de lei în 2024. Ce arată bilanțul: vânzări în urcare, datorii în scădere ușoară Dincolo de revenirea pe profit, datele indică și o ajustare modestă a poziției financiare. Compania are de recuperat creanțe de 813,3 milioane de lei, în scădere cu 1,9% față de 2024, și trebuie să plătească datorii de 1,33 miliarde de lei, cu 0,6% mai puțin decât în anul precedent. Impact operațional: mai puțini angajați, producție concentrată la Găești Numărul mediu de salariați a fost de 3.784 în 2025, în scădere cu 4,2% față de 2024. Cea mai mare parte a angajaților lucrează în fabrica din Găești (județul Dâmbovița), unde compania produce frigidere și congelatoare. Beko Romania desfășoară pe piața locală atât activități de producție, cât și de import și distribuție. [...]
