Știri
Știri din categoria Companii
Un posibil vot al consiliului pentru demiterea lui Jensen Huang a tras în jos acțiunile Nvidia în tranzacțiile „after-hours”, care au ajuns la un minus de până la 9%, pe fondul unor informații despre acuzații de conduită necorespunzătoare la vârf, potrivit IT之家.
Publicația scrie că The Wall Street Journal a relatat recent că Nvidia se pregătește să îl înlăture pe CEO-ul Jensen Huang (黄仁勋), iar consiliul de administrație ar urma să convoace chiar „astăzi” (ora locală) o ședință specială pentru a deschide votul privind rămânerea sa în funcție. În același timp, The New York Times ar fi relatat că cinci foști angajați Nvidia îl acuză de o a doua relație extraconjugală, de această dată cu un executiv din companie care îi raporta direct, ceea ce ar fi crescut semnificativ probabilitatea plecării sale.
În plan de piață, IT之家 notează că investitorii „pariază” acum pe o plecare a lui Huang până în iulie 2027, cu o probabilitate estimată la 80%. După scăderea inițială de până la 9% în afara orelor normale de tranzacționare, declinul s-a redus la -7,74% la momentul publicării articolului.
Potrivit unor surse citate de IT之家, relația – despre care se afirmă că nu ar fi fost relatată anterior – ar implica-o pe Kimberly Powell, vicepreședinte pe zona de sănătate (healthcare) a Nvidia. Articolul precizează că ambii ar fi căsătoriți și că subiectul ar fi fost discutat intern în companie, conform a cinci persoane „la curent cu situația”.
IT之家 amintește că, potrivit codului de conduită al Nvidia, angajații trebuie să „evite situațiile în care comportamentul lor generează conflicte de interese”, inclusiv în cazul „relațiilor personale”, iar compania susține că investighează „la timp” sesizările privind abateri.
Ca termen de comparație, publicația indică cazul fostului CEO Intel Brian Krzanich, care a demisionat în 2018 după o relație cu o angajată, pe fondul încălcării politicilor interne.
În cazul Nvidia, IT之家 scrie că doi foști angajați susțin că Huang (63 de ani) și Powell (48 de ani) ar fi fost surprinși în martie, în timpul conferinței GTC din San Jose (California), având un comportament intim într-un hotel; materialul video nu ar fi fost făcut public. Nvidia a refuzat să comenteze informațiile, potrivit articolului.
Recomandate
Consiliul Nvidia a deschis o investigație internă după relatări potrivit cărora CEO-ul și fondatorul Jensen Huang ar fi fost vizat de o operațiune de informații străine, într-un context sensibil pentru companie: controalele SUA asupra exporturilor de cipuri avansate către China și suspiciunile de ocolire a acestor restricții, potrivit CNET . Investigația vine după o serie de articole care susțin că Jensen Huang ar fi dezvoltat o „relație apropiată” cu Alice Huang (fără legătură de rudenie), cetățean chinez și director la Megaspeed , o companie de centre de date cu sediul în Singapore. Megaspeed cumpără cipuri Nvidia pentru a opera centre de date care vând putere de calcul către laboratoare chineze de inteligență artificială. Potrivit The New York Times, agenții de informații americane ar fi monitorizat-o electronic pe Alice Huang, suspectată că ar fi facilitat vânzarea de cipuri Nvidia avansate către China cu încălcarea legislației SUA. În timpul acestei supravegheri, oficialii ar fi descoperit și că ea ar fi transmis informații către guvernul chinez de la Beijing. Cum va fi derulată ancheta și ce spune compania Nvidia a transmis că o comisie de directori independenți, împreună cu avocați externi, va supraveghea investigația, conform unui comunicat al consiliului de administrație. Compania a adăugat că „nu are motive să creadă” că securitatea națională sau secretele Nvidia au fost compromise, însă ancheta va analiza „toate informațiile disponibile”. Un purtător de cuvânt al Nvidia a declarat că știrea nu va încetini compania și că Jensen Huang își va continua mandatul de CEO „fără întrerupere”. De ce contează: presiune pe guvernanță și pe lanțul de conformitate Miza depășește un incident personal, pentru că Nvidia se află în centrul boom-ului inteligenței artificiale, iar cipurile sale sunt infrastructură critică pentru centrele de date. În paralel, SUA încearcă de ani buni să limiteze accesul Chinei la astfel de tehnologii: administrația Biden a interzis în 2022 vânzările către China pentru o serie de cipuri avansate Nvidia, iar președintele Donald Trump a relaxat regulile în 2025. Totuși, potrivit relatărilor citate de CNET, ar exista în continuare operațiuni ilegale pentru a introduce prin contrabandă cipuri interzise din SUA către China. Într-un mesaj intern către angajați, Jensen Huang a spus că îi pare „profund rău” pentru relația extraconjugală și a afirmat că va coopera pe deplin cu investigația consiliului. Anterior, compania descrisese interacțiunile lui Jensen Huang cu Alice Huang drept „neobișnuite sau neașteptate”, argumentând că CEO-ul discută anual cu mii de directori ai clienților. [...]
Restructurarea Intel este „aproape gata”, dar revenirea în producția de vârf și în AI rămâne un pariu pe ani și miliarde potrivit Notebookcheck , care relatează declarațiile CEO-ului Lip-Bu Tan despre faptul că procesul este finalizat în proporție de circa 80%. Tan a spus, într-un interviu acordat Nikkei, că a înlocuit „majoritatea” liderilor de top ai companiei de când a preluat funcția, în martie 2025. Totuși, el nu a precizat ce măsuri de restructurare au rămas neîncheiate și nici când ar urma să fie închis complet acest capitol. Schimbări de conducere și sprijin din piață În echipa adusă de Tan se află și Seok-Hee Lee, fost CEO al SK hynix. În paralel, redresarea Intel a atras investitori importanți: Nvidia ar fi cumpărat acțiuni Intel de 5 miliarde de dolari (aprox. 22,5 miliarde lei), iar SoftBank de 2 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde lei), potrivit informațiilor citate. În același context, publicația notează că acțiunile Intel au crescut de aproximativ patru ori de când Tan a devenit CEO. Miza operațională: recuperarea decalajului față de TSMC și competiția pe cipuri pentru AI Dincolo de reorganizarea internă, Intel încearcă să recupereze teren în producția de cipuri de ultimă generație, unde a rămas în urmă față de TSMC, și să-și întărească poziția în cipurile pentru inteligență artificială, într-o competiție directă cu Nvidia și alți rivali. Notebookcheck reamintește că, sub fostul CEO Pat Gelsinger, Intel s-a angajat la investiții de ordinul miliardelor de dolari pentru extinderea capacităților de producție și dezvoltarea afacerii de tip foundry (producție de cipuri la comandă pentru terți). Compania a raportat o pierdere netă de 16,6 miliarde de dolari (aprox. 74,7 miliarde lei) în trimestrul al treilea din 2024, pe fondul unui efort major de restructurare, iar Gelsinger a demisionat în decembrie 2024. Tan a admis că reconstrucția afacerii de producție la comandă este un proiect pe termen lung și a invocat exemplul TSMC, despre care a spus că i-au trebuit între 10 și 20 de ani ca să devină lider global. Dezvoltarea de tehnologii noi și construirea de fabrici cer investiții de „miliarde de dolari” pe parcursul mai multor ani, a mai spus el. Rolul statului și presiunea geopolitică CEO-ul Intel a indicat că sprijinul guvernamental ar putea ajuta compania să susțină investițiile pe termen lung. Potrivit articolului, anul trecut guvernul SUA a transformat finanțări federale alocate anterior într-o investiție de 8,9 miliarde de dolari (aprox. 40,1 miliarde lei), obținând o participație de 9,9% în Intel, fără reprezentare în consiliul de administrație. Ulterior, participația ar fi scăzut la circa 8,2% după o nouă ofertă de acțiuni. Tan a mai spus că administrația SUA nu folosește participația pentru a influența strategia Intel și că firma rămâne independentă în luarea deciziilor. Întrebat despre competiția din China, el a afirmat că atât companiile americane, cât și cele chineze au puncte forte și slabe și că, în final, contează soluțiile care servesc cel mai bine consumatorii și clienții corporate, în condițiile în care trebuie luate în calcul și restricțiile geopolitice. În privința unui posibil „catch-up” al Chinei în 5–10 ani, Tan a spus că firmele chineze „nu sunt chiar atât de departe în urmă” deja. [...]
Ryanair schimbă de astăzi procedura de predare a bagajelor de cală pe toate aeroporturile din rețea , o ajustare operațională care vine într-un moment în care compania își strânge costurile pe fondul scumpirii combustibilului, potrivit Profit . Noua regulă intră în vigoare pe 10 noiembrie și se aplică la nivelul tuturor aeroporturilor unde operează operatorul low-cost. Compania indică faptul că, în prezent, doar 20% dintre pasageri călătoresc cu bagaj de cală. Context: presiune pe costuri și profit în scădere Schimbarea de procedură apare pe fondul unei perioade de presiune pe costuri, în special din cauza creșterii prețului combustibilului de aviație. În acest context, Ryanair a transmis recent că își reevaluează cheltuielile și ar putea îngheța temporar salariile și reduce alte costuri, după ce a raportat un declin trimestrial de 6% al profitului, în linie cu previziunile. Potrivit Agerpres , profitul Ryanair a fost de 1,61 miliarde euro (aprox. 8,0 miliarde lei) în perioada iulie–septembrie 2026, față de 1,72 miliarde euro (aprox. 8,6 miliarde lei) în trimestrul al treilea din 2025. Profitul operațional a scăzut cu 7%, la 1,82 miliarde euro (aprox. 9,1 miliarde lei), de la 1,95 miliarde euro (aprox. 9,8 miliarde lei), în timp ce veniturile totale din exploatare au urcat cu 4%, la 5,7 miliarde euro (aprox. 28,5 miliarde lei), de la 5,48 miliarde euro (aprox. 27,4 miliarde lei). De ce contează pentru pasageri și pentru companie Pe termen scurt, modificarea de la predarea bagajelor de cală are un impact direct asupra modului în care pasagerii își gestionează formalitățile în aeroport, fiind o regulă aplicată uniform în rețeaua Ryanair. Pe termen mai lung, mutarea se înscrie într-un tablou mai amplu de optimizare a operațiunilor, în condițiile în care compania anticipează că prețurile combustibilului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar industria se pregătește pentru tarife mai mari la zborurile pe distanțe scurte, pe fondul costurilor în creștere. [...]
TAROM intră în 2027 cu investiții în flotă, dar cu presiunea renegocierii planului de restructurare cu Comisia Europeană , un pas care poate condiționa atât finanțarea, cât și ritmul modernizării companiei, potrivit Economedia . Directorul general al TAROM, Cristian Anghel, a declarat că operatorul „va zbura și anul viitor” și i-a îndemnat pe pasageri să cumpere bilete „cu încredere”, în contextul unui proces de „modernizare și consolidare”. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă susținută de ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, după ce Anghel a fost întrebat dacă TAROM va mai zbura în ianuarie-februarie 2027. Pe partea operațională, Anghel a indicat că TAROM a recepționat două aeronave Boeing MAX „de ultimă generație” în septembrie și octombrie și că alte două aeronave urmează să fie recepționate în aprilie 2027. Miza de reglementare: planul de restructurare trebuie refăcut cu Bruxelles-ul În paralel, președintele Consiliului Concurenței , Bogdan Chirițoiu, a spus că planul de restructurare al TAROM trebuie renegociat cu Comisia Europeană „cât mai repede posibil”, ideal până la finalul anului, iar demersurile ar trebui începute chiar în această lună. Chirițoiu a explicat că planul „ar fi trebuit să se termine acum”, însă „nu a fost realizat”, ceea ce impune reluarea discuțiilor cu Comisia Europeană. Șeful autorității de concurență a mai precizat că a discutat cu miniștrii Transporturilor și Energiei și că demersurile vor fi demarate în cursul acestei luni, menționând că și Complexul Energetic Oltenia se află într-o situație similară, cu un plan de restructurare care trebuie renegociat cu Comisia. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele repere sunt: inițierea, în această lună, a demersurilor pentru renegocierea planului de restructurare cu Comisia Europeană, cu ținta declarată de final de an; recepția a încă două aeronave în aprilie 2027, ca parte a modernizării flotei. Articolul nu oferă detalii despre conținutul renegocierii sau despre calendarul exact al discuțiilor cu Comisia Europeană, dincolo de ținta „până la sfârșitul anului”. [...]
Span își condiționează extinderea din România de găsirea „inginerilor de elită”, semnalând o problemă de profunzime pe piața locală de IT , în pofida valului de disponibilizări din sector, potrivit Economica . Grupul croat, furnizor de servicii tehnologice pentru clienți globali precum McDonald’s și Starbucks, vrea să transforme Bucureștiul într-un hub regional, dar spune că ritmul recrutărilor nu va fi accelerat doar pentru a atinge o țintă numerică. Span, listată la Bursa de Valori din Zagreb, a raportat venituri globale de 230,9 milioane de euro (aprox. 1,15 miliarde lei) în 2025 și are peste 1.000 de angajați, operând în 17 țări. Compania s-a lansat în România la 1 septembrie, iar CEO-ul Nikola Dujmović descrie piața românească drept „cea mai agilă” dintre cele 16 piețe în care grupul a intrat în ultimul deceniu. Hub regional la București, dar cu recrutare „fără grabă” Planul companiei este să construiască în România o echipă inginerească care să deservească atât clienți locali, cât și proiecte din regiune, în strategia de acoperire a zonei dintre Estonia și Grecia (inclusiv Polonia și Ucraina). Obiectivul anunțat este de aproximativ 50 de angajați în România până la sfârșitul anului viitor, iar următoarea etapă de recrutare este așteptată la începutul lui 2027. Conducerea subliniază însă că extinderea depinde de identificarea specialiștilor potriviți, nu de respectarea unui calendar rigid. „Nu ne vom grăbi, pentru că nu poți realiza proiecte de cel mai înalt nivel fără oameni de cel mai înalt nivel.” Peste 20 de agenții au contactat compania, dar „nu se leagă” După anunțul intrării pe piața românească, Span spune că a fost contactată de peste 20 de agenții de recrutare. Compania a creat inclusiv o adresă de e-mail dedicată pe site pentru a gestiona propunerile de colaborare, pe fondul numărului mare de solicitări. CEO-ul atrage atenția că interesul agențiilor nu înseamnă că specialiștii căutați sunt ușor de găsit și indică experiențe anterioare în care candidații propuși nu au corespuns nivelului cerut. În consecință, Span afirmă că își va baza recrutarea în principal pe propriile metode, fără să excludă colaborarea cu agenții specializate, dar nici să lucreze „cu cinci agenții în paralel”. „Până acum nu am găsit o agenție cu adevărat specializată în recrutarea inginerilor de elită.” La nivel local, Corneliu Asiraf Pandele, General Manager Span România, spune că echipa de management are peste 20 de ani de experiență în IT și mizează pe combinarea recrutării directe cu colaborări punctuale. De ce concedierile din IT nu aduc automat ingineri seniori pe piață Dujmović susține că restructurările din companiile internaționale nu eliberează neapărat specialiștii tehnici cei mai buni, ci mai degrabă roluri din management, vânzări și marketing, în timp ce inginerii performanți sunt păstrați. El indică și experiența din Ucraina, unde Span a constatat după deschiderea unui birou că majoritatea inginerilor vizați erau deja angajați, sugerând că o situație similară poate exista și în România. Ce va face Span în România: trei direcții tehnice, fără centru R&D separat (deocamdată) Operațiunile locale sunt planificate pe trei linii principale: securitate cibernetică ; infrastructură și servicii cloud (servicii de tip „cloud” înseamnă livrarea de resurse IT prin internet, precum servere și aplicații); date și inteligență artificială. Compania vrea să acopere atât implementarea soluțiilor, cât și administrarea ulterioară, iar CEO-ul spune că pentru McDonald’s realizează aproximativ 200 de proiecte anual, de dimensiuni variate. În privința cercetării și dezvoltării, Span afirmă că va exista activitate de acest tip în România ca parte a proiectelor, dar nu are în plan, în acest moment, un centru R&D dedicat. Ce urmează: clienți locali încă neconfirmați, deschidere pentru achiziții pe termen mai lung La momentul interviului, Span nu avea clienți locali confirmați în România, dar purta discuții cu companii din mai multe sectoare. Strategia inițială este de creștere organică, însă conducerea nu exclude achiziții în viitor, cu condiția unei „compatibilități culturale” cu țintele vizate. Pentru piața românească, miza imediată rămâne aceeași: capacitatea de a atrage ingineri cu experiență, fără de care planul de hub regional riscă să avanseze mai lent decât ambiția declarată. [...]
Airbnb a tăiat din ierarhie și a concentrat decizia la CEO , o schimbare operațională accelerată de șocul din pandemie și dusă până la un model în care Brian Chesky are zeci de raportări directe, potrivit Economedia . Miza: viteză mai mare de execuție și control al standardelor, cu costul unor plecări la vârful companiei. Chesky spune că trecerea la ceea ce numește „modul de fondator” („founder mode”, adică implicare directă a fondatorului în detalii și în relația cu oamenii, dincolo de lanțul clasic de management) „l-a costat aproape întreaga echipă de conducere”, pentru că unii directori au plecat sau nu au mai vrut să lucreze în acest stil. De ce a schimbat Chesky modelul de conducere Schimbarea a început în 2020, într-un context în care pandemia de COVID-19 a afectat planurile Airbnb de listare la bursă și a dus la o scădere a veniturilor cu 72%, conform relatării. În acest cadru, Chesky a renunțat la abordarea „clasică” (delegare către directori cu experiență și autonomie mare) și a trecut la un model mai „hands-on” (implicare directă). Un element-cheie a fost eliminarea mai multor niveluri ierarhice, inspirată de lecții atribuite lui Steve Jobs și de discuții cu fostul designer Apple Jony Ive, care i-ar fi transmis ideea că nu „gestionezi oamenii”, ci „gestionezi oamenii prin intermediul muncii”. Cum arată „modul de fondator” în practică În noul aranjament, Chesky a descris un mecanism de decizie în care, în aceeași ședință, sunt aduși atât executantul, cât și managerii săi direcți, astfel încât recomandările să fie discutate fără ca ideile să treacă prin mai multe „trepte” de aprobare. Un reper de amploare operațională este că, în august 2025, Chesky a spus că avea aproximativ 50 de angajați în subordine directă și că se implică în decizii de angajare, concediere, promovare și management. Costuri și limitări: plecări, tensiuni și nesustenabilitate Chesky recunoaște că stilul său a generat rezistență internă și plecări în echipa de conducere. Totodată, el descrie riscurile delegării atunci când intuiția lui intra în conflict cu experiența directorilor: spune că de multe ori a cedat, iar asta s-a dovedit „de cele mai multe ori” o greșeală, cu efecte care pot necesita ani pentru a fi corectate. În același timp, susține că supravegherea detaliată poate accelera maturizarea oamenilor și deciziile, dar admite că implicarea în fiecare detaliu nu poate fi menținută la nesfârșit. Ca exemplu, menționează că a analizat aproximativ 70 de variante ale unui comunicat de presă pentru a seta standardul dorit, urmând ca apoi să se retragă treptat după ce echipa a înțeles așteptările. Ce semnal transmite schimbarea pentru organizație Modelul descris mută centrul de greutate al companiei către CEO: mai puține straturi de management, decizie mai rapidă și standardizare impusă „de sus”, dar și o dependență mai mare de capacitatea unui singur lider de a susține volumul de decizii și de a păstra o echipă compatibilă cu acest stil. Pentru context, Economedia trimite și la un material separat despre modificări de reguli la Airbnb, care ar urma să intre în vigoare din 20 noiembrie: „ Schimbare majoră la Airbnb: Noile reguli în favoarea turiștilor intră în vigoare din 20 noiembrie ”. [...]
