Știri
Știri din categoria Companii
Consiliul Nvidia a deschis o investigație internă după relatări potrivit cărora CEO-ul și fondatorul Jensen Huang ar fi fost vizat de o operațiune de informații străine, într-un context sensibil pentru companie: controalele SUA asupra exporturilor de cipuri avansate către China și suspiciunile de ocolire a acestor restricții, potrivit CNET.
Investigația vine după o serie de articole care susțin că Jensen Huang ar fi dezvoltat o „relație apropiată” cu Alice Huang (fără legătură de rudenie), cetățean chinez și director la Megaspeed, o companie de centre de date cu sediul în Singapore. Megaspeed cumpără cipuri Nvidia pentru a opera centre de date care vând putere de calcul către laboratoare chineze de inteligență artificială.
Potrivit The New York Times, agenții de informații americane ar fi monitorizat-o electronic pe Alice Huang, suspectată că ar fi facilitat vânzarea de cipuri Nvidia avansate către China cu încălcarea legislației SUA. În timpul acestei supravegheri, oficialii ar fi descoperit și că ea ar fi transmis informații către guvernul chinez de la Beijing.
Nvidia a transmis că o comisie de directori independenți, împreună cu avocați externi, va supraveghea investigația, conform unui comunicat al consiliului de administrație. Compania a adăugat că „nu are motive să creadă” că securitatea națională sau secretele Nvidia au fost compromise, însă ancheta va analiza „toate informațiile disponibile”.
Un purtător de cuvânt al Nvidia a declarat că știrea nu va încetini compania și că Jensen Huang își va continua mandatul de CEO „fără întrerupere”.
Miza depășește un incident personal, pentru că Nvidia se află în centrul boom-ului inteligenței artificiale, iar cipurile sale sunt infrastructură critică pentru centrele de date. În paralel, SUA încearcă de ani buni să limiteze accesul Chinei la astfel de tehnologii: administrația Biden a interzis în 2022 vânzările către China pentru o serie de cipuri avansate Nvidia, iar președintele Donald Trump a relaxat regulile în 2025. Totuși, potrivit relatărilor citate de CNET, ar exista în continuare operațiuni ilegale pentru a introduce prin contrabandă cipuri interzise din SUA către China.
Într-un mesaj intern către angajați, Jensen Huang a spus că îi pare „profund rău” pentru relația extraconjugală și a afirmat că va coopera pe deplin cu investigația consiliului.
Anterior, compania descrisese interacțiunile lui Jensen Huang cu Alice Huang drept „neobișnuite sau neașteptate”, argumentând că CEO-ul discută anual cu mii de directori ai clienților.
Recomandate
Restructurarea Intel este „aproape gata”, dar revenirea în producția de vârf și în AI rămâne un pariu pe ani și miliarde potrivit Notebookcheck , care relatează declarațiile CEO-ului Lip-Bu Tan despre faptul că procesul este finalizat în proporție de circa 80%. Tan a spus, într-un interviu acordat Nikkei, că a înlocuit „majoritatea” liderilor de top ai companiei de când a preluat funcția, în martie 2025. Totuși, el nu a precizat ce măsuri de restructurare au rămas neîncheiate și nici când ar urma să fie închis complet acest capitol. Schimbări de conducere și sprijin din piață În echipa adusă de Tan se află și Seok-Hee Lee, fost CEO al SK hynix. În paralel, redresarea Intel a atras investitori importanți: Nvidia ar fi cumpărat acțiuni Intel de 5 miliarde de dolari (aprox. 22,5 miliarde lei), iar SoftBank de 2 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde lei), potrivit informațiilor citate. În același context, publicația notează că acțiunile Intel au crescut de aproximativ patru ori de când Tan a devenit CEO. Miza operațională: recuperarea decalajului față de TSMC și competiția pe cipuri pentru AI Dincolo de reorganizarea internă, Intel încearcă să recupereze teren în producția de cipuri de ultimă generație, unde a rămas în urmă față de TSMC, și să-și întărească poziția în cipurile pentru inteligență artificială, într-o competiție directă cu Nvidia și alți rivali. Notebookcheck reamintește că, sub fostul CEO Pat Gelsinger, Intel s-a angajat la investiții de ordinul miliardelor de dolari pentru extinderea capacităților de producție și dezvoltarea afacerii de tip foundry (producție de cipuri la comandă pentru terți). Compania a raportat o pierdere netă de 16,6 miliarde de dolari (aprox. 74,7 miliarde lei) în trimestrul al treilea din 2024, pe fondul unui efort major de restructurare, iar Gelsinger a demisionat în decembrie 2024. Tan a admis că reconstrucția afacerii de producție la comandă este un proiect pe termen lung și a invocat exemplul TSMC, despre care a spus că i-au trebuit între 10 și 20 de ani ca să devină lider global. Dezvoltarea de tehnologii noi și construirea de fabrici cer investiții de „miliarde de dolari” pe parcursul mai multor ani, a mai spus el. Rolul statului și presiunea geopolitică CEO-ul Intel a indicat că sprijinul guvernamental ar putea ajuta compania să susțină investițiile pe termen lung. Potrivit articolului, anul trecut guvernul SUA a transformat finanțări federale alocate anterior într-o investiție de 8,9 miliarde de dolari (aprox. 40,1 miliarde lei), obținând o participație de 9,9% în Intel, fără reprezentare în consiliul de administrație. Ulterior, participația ar fi scăzut la circa 8,2% după o nouă ofertă de acțiuni. Tan a mai spus că administrația SUA nu folosește participația pentru a influența strategia Intel și că firma rămâne independentă în luarea deciziilor. Întrebat despre competiția din China, el a afirmat că atât companiile americane, cât și cele chineze au puncte forte și slabe și că, în final, contează soluțiile care servesc cel mai bine consumatorii și clienții corporate, în condițiile în care trebuie luate în calcul și restricțiile geopolitice. În privința unui posibil „catch-up” al Chinei în 5–10 ani, Tan a spus că firmele chineze „nu sunt chiar atât de departe în urmă” deja. [...]
Span își condiționează extinderea din România de găsirea „inginerilor de elită”, semnalând o problemă de profunzime pe piața locală de IT , în pofida valului de disponibilizări din sector, potrivit Economica . Grupul croat, furnizor de servicii tehnologice pentru clienți globali precum McDonald’s și Starbucks, vrea să transforme Bucureștiul într-un hub regional, dar spune că ritmul recrutărilor nu va fi accelerat doar pentru a atinge o țintă numerică. Span, listată la Bursa de Valori din Zagreb, a raportat venituri globale de 230,9 milioane de euro (aprox. 1,15 miliarde lei) în 2025 și are peste 1.000 de angajați, operând în 17 țări. Compania s-a lansat în România la 1 septembrie, iar CEO-ul Nikola Dujmović descrie piața românească drept „cea mai agilă” dintre cele 16 piețe în care grupul a intrat în ultimul deceniu. Hub regional la București, dar cu recrutare „fără grabă” Planul companiei este să construiască în România o echipă inginerească care să deservească atât clienți locali, cât și proiecte din regiune, în strategia de acoperire a zonei dintre Estonia și Grecia (inclusiv Polonia și Ucraina). Obiectivul anunțat este de aproximativ 50 de angajați în România până la sfârșitul anului viitor, iar următoarea etapă de recrutare este așteptată la începutul lui 2027. Conducerea subliniază însă că extinderea depinde de identificarea specialiștilor potriviți, nu de respectarea unui calendar rigid. „Nu ne vom grăbi, pentru că nu poți realiza proiecte de cel mai înalt nivel fără oameni de cel mai înalt nivel.” Peste 20 de agenții au contactat compania, dar „nu se leagă” După anunțul intrării pe piața românească, Span spune că a fost contactată de peste 20 de agenții de recrutare. Compania a creat inclusiv o adresă de e-mail dedicată pe site pentru a gestiona propunerile de colaborare, pe fondul numărului mare de solicitări. CEO-ul atrage atenția că interesul agențiilor nu înseamnă că specialiștii căutați sunt ușor de găsit și indică experiențe anterioare în care candidații propuși nu au corespuns nivelului cerut. În consecință, Span afirmă că își va baza recrutarea în principal pe propriile metode, fără să excludă colaborarea cu agenții specializate, dar nici să lucreze „cu cinci agenții în paralel”. „Până acum nu am găsit o agenție cu adevărat specializată în recrutarea inginerilor de elită.” La nivel local, Corneliu Asiraf Pandele, General Manager Span România, spune că echipa de management are peste 20 de ani de experiență în IT și mizează pe combinarea recrutării directe cu colaborări punctuale. De ce concedierile din IT nu aduc automat ingineri seniori pe piață Dujmović susține că restructurările din companiile internaționale nu eliberează neapărat specialiștii tehnici cei mai buni, ci mai degrabă roluri din management, vânzări și marketing, în timp ce inginerii performanți sunt păstrați. El indică și experiența din Ucraina, unde Span a constatat după deschiderea unui birou că majoritatea inginerilor vizați erau deja angajați, sugerând că o situație similară poate exista și în România. Ce va face Span în România: trei direcții tehnice, fără centru R&D separat (deocamdată) Operațiunile locale sunt planificate pe trei linii principale: securitate cibernetică ; infrastructură și servicii cloud (servicii de tip „cloud” înseamnă livrarea de resurse IT prin internet, precum servere și aplicații); date și inteligență artificială. Compania vrea să acopere atât implementarea soluțiilor, cât și administrarea ulterioară, iar CEO-ul spune că pentru McDonald’s realizează aproximativ 200 de proiecte anual, de dimensiuni variate. În privința cercetării și dezvoltării, Span afirmă că va exista activitate de acest tip în România ca parte a proiectelor, dar nu are în plan, în acest moment, un centru R&D dedicat. Ce urmează: clienți locali încă neconfirmați, deschidere pentru achiziții pe termen mai lung La momentul interviului, Span nu avea clienți locali confirmați în România, dar purta discuții cu companii din mai multe sectoare. Strategia inițială este de creștere organică, însă conducerea nu exclude achiziții în viitor, cu condiția unei „compatibilități culturale” cu țintele vizate. Pentru piața românească, miza imediată rămâne aceeași: capacitatea de a atrage ingineri cu experiență, fără de care planul de hub regional riscă să avanseze mai lent decât ambiția declarată. [...]
Airbnb a tăiat din ierarhie și a concentrat decizia la CEO , o schimbare operațională accelerată de șocul din pandemie și dusă până la un model în care Brian Chesky are zeci de raportări directe, potrivit Economedia . Miza: viteză mai mare de execuție și control al standardelor, cu costul unor plecări la vârful companiei. Chesky spune că trecerea la ceea ce numește „modul de fondator” („founder mode”, adică implicare directă a fondatorului în detalii și în relația cu oamenii, dincolo de lanțul clasic de management) „l-a costat aproape întreaga echipă de conducere”, pentru că unii directori au plecat sau nu au mai vrut să lucreze în acest stil. De ce a schimbat Chesky modelul de conducere Schimbarea a început în 2020, într-un context în care pandemia de COVID-19 a afectat planurile Airbnb de listare la bursă și a dus la o scădere a veniturilor cu 72%, conform relatării. În acest cadru, Chesky a renunțat la abordarea „clasică” (delegare către directori cu experiență și autonomie mare) și a trecut la un model mai „hands-on” (implicare directă). Un element-cheie a fost eliminarea mai multor niveluri ierarhice, inspirată de lecții atribuite lui Steve Jobs și de discuții cu fostul designer Apple Jony Ive, care i-ar fi transmis ideea că nu „gestionezi oamenii”, ci „gestionezi oamenii prin intermediul muncii”. Cum arată „modul de fondator” în practică În noul aranjament, Chesky a descris un mecanism de decizie în care, în aceeași ședință, sunt aduși atât executantul, cât și managerii săi direcți, astfel încât recomandările să fie discutate fără ca ideile să treacă prin mai multe „trepte” de aprobare. Un reper de amploare operațională este că, în august 2025, Chesky a spus că avea aproximativ 50 de angajați în subordine directă și că se implică în decizii de angajare, concediere, promovare și management. Costuri și limitări: plecări, tensiuni și nesustenabilitate Chesky recunoaște că stilul său a generat rezistență internă și plecări în echipa de conducere. Totodată, el descrie riscurile delegării atunci când intuiția lui intra în conflict cu experiența directorilor: spune că de multe ori a cedat, iar asta s-a dovedit „de cele mai multe ori” o greșeală, cu efecte care pot necesita ani pentru a fi corectate. În același timp, susține că supravegherea detaliată poate accelera maturizarea oamenilor și deciziile, dar admite că implicarea în fiecare detaliu nu poate fi menținută la nesfârșit. Ca exemplu, menționează că a analizat aproximativ 70 de variante ale unui comunicat de presă pentru a seta standardul dorit, urmând ca apoi să se retragă treptat după ce echipa a înțeles așteptările. Ce semnal transmite schimbarea pentru organizație Modelul descris mută centrul de greutate al companiei către CEO: mai puține straturi de management, decizie mai rapidă și standardizare impusă „de sus”, dar și o dependență mai mare de capacitatea unui singur lider de a susține volumul de decizii și de a păstra o echipă compatibilă cu acest stil. Pentru context, Economedia trimite și la un material separat despre modificări de reguli la Airbnb, care ar urma să intre în vigoare din 20 noiembrie: „ Schimbare majoră la Airbnb: Noile reguli în favoarea turiștilor intră în vigoare din 20 noiembrie ”. [...]
Elon Musk spune că veniturile SpaceX din contracte guvernamentale vor coborî sub 10% chiar din acest trimestru , un semnal de schimbare a dependenței companiei față de NASA și Pentagon, pe fondul creșterii accelerate a businessului din închirierea de putere de calcul pentru inteligență artificială, potrivit The Next Web . Musk a afirmat pe X că ponderea contractelor guvernamentale va fi sub 10% din veniturile SpaceX în acest trimestru, informație relatată inițial de Bloomberg . Scăderea vine de la 16,6% în trimestrul al treilea și de la „aproximativ o cincime” în 2025, conform aceleiași relatări. Într-o declarație separată, citată de Reuters, Musk a spus că această pondere ar urma să coboare sub 5% în circa un an. Istoric, NASA și Pentagonul au fost clienți-cheie ai SpaceX, plătind compania pentru lansări de astronauți și sateliți de securitate națională. Pivotarea veniturilor către AI: creștere rapidă, dar și concentrare de risc În prezent, cea mai mare parte a banilor ar veni din zona AI, notează publicația. În trimestrul al treilea, unitatea de AI a SpaceX a generat 7,56 miliarde de dolari (aprox. 34,8 miliarde lei), mai mult decât Starlink, în principal prin închirierea de putere de calcul din centrele sale de date din Memphis. Un element critic este concentrarea veniturilor: Anthropic a reprezentat 34,5% din venituri, devenind cel mai mare client al SpaceX. Totodată, Anthropic poate ieși din contracte cu un preaviz de 90 de zile începând de la începutul lui 2027, ceea ce introduce un risc de volatilitate a veniturilor. Context politic și contracte în derulare Comentariile lui Musk vin la câteva zile după ce democrații au câștigat controlul ambelor camere ale Congresului SUA. Potrivit Bloomberg, Musk a cheltuit peste 445 milioane de dolari (aprox. 2,0 miliarde lei) pentru a sprijini republicanii, iar acest lucru ar putea tensiona relațiile companiilor sale cu noul Congres. Chiar și așa, SpaceX păstrează un contract cu NASA pentru a duce astronauți pe Lună cu Starship, „cel mai devreme în 2028”, conform informațiilor citate de The Next Web. [...]
Datoriile Damen Mangalia au urcat la 2,3 miliarde de lei, iar o vânzare de 138 milioane euro ar acoperi doar o treime , ceea ce lasă o gaură majoră pentru creditori și pune sub semnul întrebării cât se mai poate recupera din procedura de faliment, potrivit Digi24 . Conform datelor dintr-un raport intermediar de activitate al lichidatorului judiciar CITR, datoriile curente acumulate după intrarea în faliment (din aprilie 2026) au ajuns la 101 milioane de lei la 30 septembrie 2026. Totalul datoriilor acceptate este indicat la 2,3 miliarde de lei, iar suma finală ar putea crește, întrucât luna octombrie nu era închisă contabil la momentul raportării. În paralel, tranzacția discutată pentru vânzarea șantierului naval către Rheinmetall , la 138 de milioane de euro, este prezentată ca insuficientă pentru acoperirea creanțelor: ar acoperi aproximativ o treime din datorii. Digi24 notează că, până acum, compania germană ar fi achitat 10% din valoarea tranzacției, suma necesară pentru participarea la licitație. De unde vin noile datorii din faliment Raportul CITR citat indică principalele componente ale celor 101 milioane de lei datorii curente: 73,8 milioane de lei către fondul de garantare; 12,2 milioane de lei către bugetul de stat; 3,4 milioane de lei salarii; 5,1 milioane de lei taxe salariale; 4,3 milioane de lei către furnizori de servicii și materiale. Potrivit liderului sindical Laurențiu Gobeajă, restanțele salariale îi vizează pe aproximativ 100 de angajați rămași pe platformă pentru întreținere și pază după declararea falimentului. Ce înseamnă pentru creditori și ce urmează Digi24 mai arată că bugetul de stat ori cel local și salariații ar avea de primit aproximativ 300 de milioane de lei, adică circa jumătate din valoarea tranzacției menționate. În același timp, valoarea totală a datoriilor este descrisă ca nefinală și susceptibilă de creștere, în funcție de actualizările contabile din lunile următoare și de evoluția procedurii. Contextul procedurii: falimentul a fost decis de Tribunalul Constanța după respingerea planului de reorganizare, iar compania intrase anterior în insolvență în iunie 2024, la solicitarea companiei-mamă Damen Holding B.V. [...]
Casio păstrează prețul de 4.400 yeni (cu taxe) pentru noua serie LF-40W , mizând pe continuitate într-o gamă „retro” accesibilă, în condițiile în care compania nu indică, deocamdată, un calendar sau un nivel de preț pentru lansări în afara Japoniei, potrivit Notebookcheck . Noile modele LF-40W-1A, LF-40W-8A și LF-40W-2A intră în linia Classic și sunt programate pentru lansare în Japonia în noiembrie 2026. Publicația notează că prețul este identic cu cel cerut anterior pentru seriile LF-20W (mai 2023) și LF-30W (mai 2025), tot la 4.400 yeni. Ce aduce nou LF-40W, fără să schimbe poziționarea de preț Elementul distinctiv este modul de utilizare a afișajului LCD: sub ora afișată în partea de sus, Casio introduce trei rânduri de „ferestre” tip bară. Conform descrierii, rândurile au roluri diferite: rândul de sus indică modul activ și starea unor funcții (alarmă, semnal orar, ton la apăsarea butoanelor, ora de vară); rândurile din mijloc și de jos urmăresc secundele în timp real, în pași de 10 secunde și de o secundă. Notebookcheck menționează și o neconcordanță de interpretare: contul descrie barele ca un „countdown” repetitiv, în timp ce pagina de produs Casio ar indica faptul că rândurile „numără în sus”, nu în jos. Specificații și funcții: accent pe utilitar, nu pe rezistență ridicată Pe lista de funcții intră un cronometru de 1/100 secundă, un temporizator de numărătoare inversă pe 24 de ore, „world time” (ora mondială) pentru patru orașe selectabile, cinci alarme zilnice și iluminare de fundal cu LED. La nivel de construcție, carcasa este din rășină, cu dimensiuni de 37,8 × 33,7 × 8,6 mm și greutate de 23 g, iar „geamul” este tot din rășină. Rezistența la apă este descrisă ca fiind doar pentru utilizare zilnică (fără o clasificare detaliată în material). Curea folosește plastic din biomasă, iar bateria CR1616 ar urma să ofere o autonomie de circa trei ani. Ce nu e încă decis: lansarea internațională Casio nu a anunțat, până acum, prețuri sau date de lansare pentru LF-40W în afara Japoniei, potrivit aceleiași surse. Pentru piață, asta înseamnă că strategia de volum pe segmentul „entry-level” (produse de bază, cu preț mic) rămâne, deocamdată, una localizată, iar extinderea internațională nu este confirmată. [...]
