Știri
Știri din categoria Companii
Un juriu federal din SUA l-a găsit vinovat pe Elon Musk într-un proces civil intentat de acționari ai Twitter, potrivit Reuters, care susțin că miliardarul a încercat să coboare prețul acțiunilor pentru a renegocia sau a se retrage din preluarea de 44 de miliarde de dolari din 2022.
Verdictul a fost dat vineri, de un juriu din instanța federală din San Francisco, într-un proces urmărit îndeaproape, în care Musk a fost acuzat că a făcut declarații false pe rețelele sociale despre numărul de conturi false și de tip spam (așa-numiții „boți”) de pe platformă.
Despăgubirile nu au fost încă stabilite. Avocatul acționarilor, Francis Bottini, a estimat însă că acestea ar putea ajunge la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, conform Reuters.
„Statutul lui Musk ca cel mai bogat om din lume nu este un permis gratuit. Dacă poți mișca piețele cu tweet-urile tale, ești responsabil pentru prejudiciul pe care îl provoci investitorilor”, a declarat Bottini.
Procesul civil a început pe 2 martie, iar jurații au început deliberările marți. Reuters notează că Musk a ales frecvent să se confrunte cu acționarii în instanță, în loc să încheie înțelegeri amiabile.
Acționarii Twitter au contestat trei declarații făcute de Musk la scurt timp după ce a acceptat, în aprilie 2022, să cumpere compania, perioadă în care acesta a pus sub semnul întrebării dacă platforma era „invadată” de boți.
Juriul a decis că Musk este răspunzător pentru două dintre aceste declarații. Una susținea că achiziția este „temporar în așteptare”, până la confirmarea că boții reprezintă mai puțin de 5% dintre utilizatori. A doua afirma că ponderea boților ar putea fi „mult” peste 20% și că tranzacția nu poate merge mai departe decât dacă directorul general al Twitter dovedește că procentul este sub 5%.
În același timp, jurații au stabilit că acționarii nu au demonstrat o acuzație separată, potrivit căreia Musk ar fi derulat o schemă de fraudare.
Michael Lifrak, avocat al lui Musk, a susținut că îngrijorarea miliardarului privind boții era reală și că simplul fapt de a vorbi public despre problemă nu dovedește comiterea sau intenția de a comite fraudă.
Avocații lui Musk de la Quinn Emanuel Urquhart & Sullivan au anunțat că vor face apel, numind verdictul „un hop pe drum” și afirmând că așteaptă „reabilitarea” în apel, potrivit Reuters.
Dosarul vizează investitori care susțin că au vândut acțiuni Twitter la prețuri afectate artificial în perioada 13 mai – 4 octombrie 2022. Musk a finalizat achiziția Twitter în octombrie 2022 și a redenumit compania X.
Reuters mai relatează că Musk se află separat în discuții pentru a încheia o înțelegere într-un proces civil al autorității americane de supraveghere a pieței de capital (SEC), care îl acuză că a întârziat în 2022 să dezvăluie achizițiile inițiale de acțiuni Twitter, pentru a putea cumpăra mai mult la prețuri scăzute înainte ca investitorii să înțeleagă ce face.
În trecut, Musk a câștigat două procese importante: unul din 2023, la San Francisco, legat de afirmația „funding secured” din 2018 privind delistarea Tesla, și un litigiu în Delaware privind pachetul său de remunerare la Tesla, evaluat la 139 de miliarde de dolari, mai notează Reuters.
Recomandate
SpaceX vrea să transforme Starship într-un „camion” reutilizabil, iar următorul test ar putea accelera direct ritmul lansărilor și veniturile din Starlink , dacă autoritățile de reglementare își dau acordul, potrivit Space . Elon Musk a spus pe 4 august, în primul apel trimestrial de rezultate după listarea companiei, că SpaceX țintește zborul de test nr. 14 al Starship „până la finalul lunii august” și că intenționează să încerce, în premieră, prinderea treptei superioare („Ship”) cu turnul de lansare. De ce contează: prinderea „Ship” ar reduce costurile și ar crește ritmul operațional Musk a condiționat tentativa de „tower catch” (prindere cu brațele turnului) de aprobarea de reglementare. Dacă reușește, manevra ar fi un pas cheie pentru reutilizarea rapidă a vehiculului, adică exact mecanismul prin care SpaceX își poate crește frecvența lansărilor și poate scădea costul per misiune. „Ship” este treapta superioară a sistemului Starship, cu o înălțime de 171 de picioare (aprox. 52 m). Împreună cu boosterul „Super Heavy”, sistemul este proiectat să fie complet și rapid reutilizabil. Ce a schimbat Flight 13: scutul termic, aproape „problemă rezolvată” În apel, Musk a legat în mod direct planul de prindere a „Ship” de rezultatele zborului de test nr. 13, din 24 iulie. Atunci, treapta superioară a avut o reintrare atmosferică și o amerizare „soft” în Oceanul Indian, în largul Australiei de Vest, iar scutul termic a ieșit „în formă bună”, conform companiei. Musk a spus: „Nu vreau să-l deochi sau ceva, dar cred că aș considera problema scutului termic rezolvată în acest moment.” SpaceX a mai prins boosterul Super Heavy cu turnul de lansare de trei ori, însă nu a încercat încă această procedură cu „Ship”, ceea ce face ca Flight 14 să fie un test cu miză operațională ridicată. Încărcătura Flight 14: sateliți Starlink V3 pe orbită operațională Pe lângă tentativa de prindere, Flight 14 ar urma să ducă pe orbită un lot de sateliți Starlink V3, o versiune mai mare și mai capabilă decât sateliții care compun în prezent constelația de internet. Flight 13 a transportat 20 de sateliți Starlink V3, dar i-a eliberat pe o traiectorie suborbitală; de data aceasta, planul este plasarea lor pe o orbită operațională, „dacă totul merge conform planului”, potrivit lui Musk. Context financiar după IPO: Starlink aduce deja peste jumătate din venituri SpaceX s-a listat pe 12 iunie, printr-un IPO descris drept cel mai mare din istorie, care a atras 86 miliarde dolari (aprox. 395 miliarde lei) și a evaluat compania la 1,77 trilioane dolari (aprox. 8.100 trilioane lei). Odată cu listarea, compania publică rezultate trimestriale, începând cu T2 2026. Conform raportului financiar publicat de companie, în perioada martie–iunie 2026: veniturile totale au crescut cu 92% față de aceeași perioadă din 2025, la 7,8 miliarde dolari (aprox. 36 miliarde lei), de la 4,1 miliarde dolari (aprox. 19 miliarde lei); pierderea netă a fost de 541 milioane dolari (aprox. 2,5 miliarde lei), în scădere de la o pierdere netă de 1,0 miliarde dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în T2 2025; peste jumătate din venituri, circa 4,3 miliarde dolari (aprox. 20 miliarde lei), au venit din Starlink. În acest context, creșterea ritmului de zbor al Starship devine relevantă economic: Starlink este deja principalul motor de venit, iar capacitatea de a lansa mai des și mai ieftin susține extinderea constelației. Ce urmează: aprobare de reglementare și o țintă agresivă de frecvență Musk a spus că SpaceX se așteaptă ca ritmul zborurilor să crească rapid și că, „probabil peste un an”, compania ar putea ajunge la cel puțin un zbor pe zi. Pentru termen mai lung, el a indicat și planuri legate de operațiuni de inteligență artificială și o viitoare constelație numită „Starmind”, cu lansări operaționale așteptate să înceapă în 2027 — un proiect care, în viziunea companiei, ar necesita multe lansări Starship. Pe termen imediat, însă, miza Flight 14 rămâne dublă: plasarea sateliților Starlink V3 pe orbită operațională și, dacă vine aprobarea, prima încercare de prindere a „Ship” cu turnul — un test care poate accelera direct reutilizarea și, implicit, modelul economic al SpaceX. [...]
Intel vrea să strângă 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei) dintr-o vânzare de acțiuni pentru a finanța extinderea producției de cipuri pe bază de contract , potrivit Economedia . Mișcarea indică presiunea de finanțare a investițiilor în capacități noi, într-un moment în care compania încearcă să reducă diferența față de liderii din producția „la comandă” (foundry), precum TSMC . Intel, cel mai mare producător de procesoare pentru computere personale, a transmis că banii ar urma să susțină dezvoltarea afacerii sale de producție de cipuri pe bază de contract, conform Reuters, citată de Agerpres. Reacția pieței: scădere înainte de deschiderea NYSE În predeschiderea ședinței Bursei de la New York, acțiunile Intel au scăzut cu peste 3%, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de vânzarea de titluri (care poate dilua participațiile existente). În același timp, sursa notează că, în acest an, creșterea acțiunilor Intel a depășit-o pe cea a rivalilor. Cine intermediază tranzacția Intermediarii vânzării de acțiuni sunt: JPMorgan Securities Goldman Sachs Morgan Stanley Citigroup [...]
Samsung și LG își amână extinderea globală a noilor roboți de curățenie , pe fondul presiunilor din lanțul de aprovizionare generate de politica tarifară a SUA și de noi restricții americane privind certificarea echipamentelor pentru dispozitive produse în afara țării, potrivit CNMO . În locul unei lansări internaționale rapide, cele două grupuri aleg, pe termen scurt, să se concentreze pe piața din Coreea de Sud. De ce contează: tarifele și certificările SUA complică planurile de producție și lansare Decizia vine într-un moment în care companiile reevaluează amplasarea bazelor de producție, după ce tarifele americane au crescut presiunea pe costuri. Publicația notează că SUA au înăsprit recent și certificarea pentru „echipamente noi” ale roboților de curățenie fabricați în străinătate, ceea ce amplifică nevoia de reorganizare a lanțului de aprovizionare și împinge înapoi calendarul de lansare globală. Ce se întâmplă cu produsele Samsung și LG La Samsung Electronics , momentul lansării globale pentru modelul 2026 „Bespoke AI Steam” nu este încă stabilit. Produsul a fost prezentat în februarie, însă calendarul pentru a doua parte a anului rămâne neclar. Un reprezentant al companiei a indicat că, în cadrul reorganizării strategice, Samsung va prioritiza pe termen scurt piața internă din Coreea de Sud, urmând ca momentul extinderii globale să fie reevaluat în funcție de condițiile de piață. LG Electronics urmează o abordare similară: noul „LG Home Bot Objet Collection RONi”, lansat luna trecută, va fi vândut cu prioritate pe piața sud-coreeană. Ambele companii transmit că, pe termen scurt, se vor concentra pe consolidarea vânzărilor locale și a competitivității produselor, iar extinderea globală va fi decisă ulterior, după o evaluare a pieței și a sistemului de producție. Context: reorganizări de producție deja în curs din cauza tarifelor CNMO arată că Samsung și LG lucrează încă de anul trecut la măsuri pentru a contracara presiunea costurilor asociată tarifelor SUA, inclusiv prin ajustarea amplasării producției pentru electrocasnice. În cazul Samsung, compania a menționat la prezentarea rezultatelor din primul trimestru al anului trecut că ia în calcul ajustarea bazelor de producție pentru televizoare și electrocasnice, ca răspuns la tarife. LG, la rândul său, și-a reorganizat lanțul de aprovizionare pentru America de Nord în jurul fabricii din Tennessee (SUA) și a unităților din Mexic: a crescut producția în SUA și Mexic din a doua jumătate a anului trecut și a folosit fabrica din Mexicali (Mexic) ca bază suplimentară pentru producția de mașini de spălat, în cadrul optimizării rețelei de producție. [...]
Filgud își mută miza de la capacitate la vânzări, după ce a produs doar 180.000 de unități dintr-un potențial anual de 2 milioane , iar următorul pas devine extinderea distribuției și găsirea de „smart money” pentru a accelera creșterea, potrivit Ziarul Financiar . Filgud, business lansat în 2020 și activ pe segmentul alternativelor vegetale la produse de origine animală, a ajuns la vânzări de 2,8 mil. lei anul trecut. Compania spune că a crescut în fiecare an de la înființare, într-un context în care transferul scumpirilor de la furnizori către retail este dificil. Producție sub capacitate, cu „miza” pe creștere Produsele sunt realizate în unitatea proprie a Filgud (VEGAN FOOD PRODUCTION SRL), cu o capacitate de 2 milioane de unități pe an, însă producția efectivă a fost anul trecut de circa 180.000 de unități. Managing partnerul Andrei Roșu descrie schimbarea de etapă: dacă la început problema era capacitatea, acum compania trebuie să crească volumele și vânzările. În paralel, Filgud și-a „disciplinat” portofoliul față de momentul lansării: de la zeci de produse, producția s-a concentrat pe câteva categorii de alimente funcționale, precum tartinabil de caju cu ceapă și mărar, tofu sau pastă de „icre” de amarant cu ceapă roșie. Distribuție: 400 de puncte fizice și online; exportul, frânat de termenul scurt În prezent, produsele Filgud sunt disponibile în circa 400 de puncte de vânzare fizice și pe platforma online a companiei. Cea mai recentă lansare din portofoliu este o „specialitate vegetală” inspirată de ton, cu proteină din mazăre și fava, în ulei de măsline. Compania analizează exporturile, pe fondul unei cereri existente, dar termenul de valabilitate scurt este o provocare pentru transport. „Smart money”: bani plus know-how pentru export și HoReCa Filgud spune că este în căutare de „smart money” – finanțare însoțită de expertiză și acces la piețe – pe fondul limitărilor interne legate de extinderea externă și de intrarea mai puternică în HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele). Mesajul companiei este că finanțarea, ca resursă, poate fi găsită, însă accelerarea are nevoie de parteneri care să aducă și competențe comerciale și de piață. Lecția operațională: creștere incrementală, nu „eroism” rar Andrei Roșu leagă strategia de execuție de disciplina din sport, insistând pe ideea de progres zilnic și pe asumarea dificultăților ca parte a parcursului antreprenorial. „Pentru un ultramaraton nu te antrenezi o singură zi, ci în fiecare zi. Așa este și business-ul. Eu nu cred în eroism, adică o dată la șase luni faci un lucru excepțional, ci pur și simplu în fiecare zi să te prezinți.” Pentru Filgud, această abordare se traduce în pași mici, constanți: optimizarea achizițiilor pentru a contrabalansa scumpirile, simplificarea portofoliului și încercarea de a transforma capacitatea instalată într-un avantaj comercial în următorii ani. [...]
Piața de curierat a crescut cu 15% în 2025, dar profitul s-a evaporat , iar consolidarea prin achiziții schimbă ierarhia: după preluarea Cargus, grupul Sameday ajunge lider la nivel agregat, deși atât Sameday, cât și Cargus au raportat pierderi, potrivit unei analize Economedia . Creștere de volum, dar marje sub presiune Cei mai mari 10 jucători din curierat au cumulat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 5,84 miliarde lei (aprox. 1,168 miliarde euro), față de 5,07 miliarde lei în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de circa 15,2%. Problema este profitabilitatea: dacă în 2024 profitul cumulat al top 10 a fost 79,2 milioane lei, în 2025 rezultatul net cumulat a coborât ușor sub zero, la -587.000 lei. În paralel, numărul mediu de angajați a urcat cu aproximativ 7,3%, la 9.249 persoane. Consolidarea schimbă liderul: Sameday + Cargus trec peste Fan Courier La nivel de companii individuale, Fan Courier rămâne lider după cifra de afaceri și cel mai mare angajator din piață, cu venituri de aproape 1,55 miliarde lei (aprox. 309,9 milioane euro) și 3.950 de angajați în 2025. Însă, odată cu integrarea Cargus în grupul Sameday (Delivery Solutions), liderul „agregat” al pieței devine Sameday-Cargus, cu un avans de aproximativ 100 de milioane de euro față de Fan Courier, conform analizei. Primii trei jucători (Fan Courier, Sameday și Cargus) însumează circa 3,61 miliarde lei (aprox. 721,5 milioane euro), adică aproximativ 61,8% din cifra de afaceri totală a top 10. Cine face profit și cine pierde bani în top 10 Din primele 10 companii, șapte au fost pe profit în 2025, cu un profit cumulat de 137,5 milioane lei (aprox. 27,5 milioane euro). Liderul de profit rămâne Fan Courier, cu 55,85 milioane lei (aprox. 11,2 milioane euro), deși în scădere cu 21% față de 2024. CEO-ul și cofondatorul Adrian Mihai a pus scăderea profitabilității pe seama creșterii cheltuielilor (combustibil, salarii și taxe suplimentare). Pe zona de pierderi, trei companii au fost pe minus, cu o pierdere cumulată de aproximativ 138 milioane lei (aprox. 27,6 milioane euro), cele mai mari valori fiind la: Cargus : -80,59 milioane lei (aprox. -16,1 milioane euro) Sameday (Delivery Solutions) : -35,53 milioane lei (aprox. -7,1 milioane euro) FedEx : -22,00 milioane lei (aprox. -4,4 milioane euro) În același timp, GLS se evidențiază drept „câștigătorul discret” al anului: a avut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri din top (+27%) și un profit de 40,12 milioane lei (aprox. 8 milioane euro), în creștere cu 47%. Ce urmează: presiunea pe costuri și integrarea rețelelor Datele din 2025 arată o piață care crește ca volum, dar în care costurile și investițiile apasă puternic pe marje. În acest context, integrarea Cargus în Sameday (tranzacție finalizată după avizul Consiliului Concurenței , cu condiții) devine un test operațional: capacitatea de a combina rețele, depozite și fluxuri de livrare va conta nu doar pentru poziția de lider, ci și pentru revenirea la profit într-o industrie în care, la nivelul topului, rezultatul net a ajuns practic la zero. [...]
Nidec pregătește mutarea în România a unei divizii industriale vechi de peste 60 de ani din Marea Britanie , într-o decizie cu impact operațional direct asupra capacităților de producție de la Oradea și asupra forței de muncă din Andover, potrivit HotNews . Gigantul japonez Nidec, descris ca cel mai mare producător de motoare electrice din lume, este deja prezent în România cu trei companii și aproximativ 800 de angajați. Compania vrea să mute din Marea Britanie spre Oradea divizia Control Techniques Dynamics , care operează în orașul Andover de peste 60 de ani. Relocarea ar putea duce la pierderea a circa 60 de locuri de muncă în Marea Britanie, dacă planurile vor continua, lucru confirmat de companie. Nidec a început consultări oficiale cu angajații și reprezentanții acestora privind viitorul amplasamentului Walworth Industrial Estate, conform datelor analizate de Profit.ro . În mesajul transmis, compania își justifică intenția printr-o strategie de „consolidare a operațiunilor economice viabile” și precizează că nu există încă o decizie finală, urmând ca rezultatul să fie stabilit după încheierea consultărilor. Angajații din Andover au reacționat cu surprindere la anunțul privind închiderea uzinei, descriind o fabrică în care „generații de familii au lucrat cot la cot”, potrivit relatării citate. [...]
