Știri
Știri din categoria Companii
CCIB își mută ofensiva de internaționalizare spre Africa de Nord, deschizând în 2026 prima misiune economică externă a anului în Tanger, pe ruta Maroc–Tunisia, cu o delegație de companii românești, potrivit Economica. Miza este operațională: crearea de canale instituționale și contacte directe care să faciliteze intrarea firmelor românești pe piețe emergente considerate strategice.
Inițiativa continuă demersurile Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) de sprijinire a internaționalizării mediului de afaceri românesc și de consolidare a relațiilor economice cu piețe emergente, se arată într-un comunicat al CCIB citat de Agerpres. CCIB plasează această misiune în continuitatea celei din 2025, când delegația instituției a avut o misiune economică în Statele Unite și în regiunea Caraibelor (Barbados, Saint Vincent și Grenadinele și Cuba).
Prima oprire a delegației a fost la Camera de Comerț, Industrie și Servicii Tanger-Tetouan-Al Hoceima (CCISTTA), unde a participat la Forumul Româno-Marocan. În marja evenimentului, CCIB a semnat un Memorandum de Înțelegere cu CCISTTA și cu Camera Bilaterală de Comerț, Servicii, Turism și Industrie Maroc–România (CBCSTIMR).
În aceeași etapă, delegația a continuat programul cu vizite economice și prezentări despre „motoarele de dezvoltare” ale regiunii, iar ulterior a fost primită de președintele CGEM Tanger-Tetouan-Al Hoceima, Omar El Kadaoui, context în care a fost semnat un nou Memorandum de Înțelegere între cele două instituții.
CCIB își justifică orientarea spre Maroc prin „complementaritatea” economiilor și prin potențialul de a consolida și echilibra comerțul bilateral. Președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a declarat:
„Am ales să urmăm această cale alături de Regatul Maroc datorită complementarităţii evidente dintre economiile noastre, care oferă oportunităţi reale de extindere a orizonturilor noastre de afaceri, consolidând şi echilibrând în acelaşi timp comerţul bilateral. Suntem convinşi că această misiune în Africa de Nord va deschide perspective la fel de valoroase”.
În continuarea misiunii, reprezentanții delegației CCIB vor participa la Salonul Internațional de Agricultură (SIAM) de la Meknes, unul dintre evenimentele majore din regiune pentru sectorul agricol și agroalimentar, care reunește actori internaționali din domeniu.
Recomandate
Privatizarea companiilor de stat non-strategice ar trebui reluată ca măsură de eficientizare și de reducere a influenței politice , în condițiile în care modelul actual, bazat pe numiri temporare și costuri ridicate cu personalul, „nu mai este sustenabil”, a declarat președinta CONAF , Cristina Chiriac, potrivit Agerpres . Chiriac susține că restructurarea companiilor de stat este „departe de a fi încheiată” și că soluția pentru entitățile non-strategice este privatizarea sau vânzarea pachetelor de acțiuni deținute de stat „printr-un vehicul transparent”, indicând Bursa de Valori București ca exemplu de canal care ar putea crește lichiditatea pieței și, în același timp, ar putea forța eficientizarea companiilor. Guvernanța corporativă, ocolită prin mandate temporare Un punct central al criticii vizează modul de numire a conducerii în unele companii de stat. Potrivit președintei CONAF, în multe cazuri, inclusiv în transporturi și în sectorul feroviar, membrii consiliilor de administrație sunt numiți temporar, cu mandate reînnoite, pentru a evita regulile de guvernanță corporativă (setul de reguli și practici care ar trebui să asigure conducere profesionistă și control). În acest context, ea a indicat ca exemplu companiile aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor, unde, spune Chiriac, „marea majoritate” a numirilor ar fi pe durată determinată, tocmai pentru a nu trece „prin filtrul guvernanței corporative”. Costurile cu personalul și blocajul politic al restructurărilor Chiriac a mai afirmat că problema majoră nu este dacă restructurarea este necesară, ci dacă există voință politică pentru măsurile care ar decurge din ea, inclusiv disponibilizări, în condițiile în care „peste 50%” din costurile acestor companii sunt costuri cu personalul. În opinia sa, optimizarea ar muta presiunea dinspre ministere și companii către șomaj, ceea ce ar face deciziile dificil de asumat politic. Două categorii: strategic vs. datorii mari Președinta CONAF propune împărțirea firmelor de stat în două categorii: companii strategice , care ar trebui păstrate în administrarea statului, în cadrul legal existent (Chiriac invocă Ordonanța 64 și posibilitatea numirii unui administrator special); companii cu datorii mari , unde ar trebui să intervină restructurarea sau privatizarea, inclusiv prin numirea unui administrator judiciar. Ea a mai susținut că un transfer mai rapid al proprietății de la stat către privat ar fi putut accelera dezvoltarea economică a României, invocând exemple precum Polonia sau Germania. Ce ar urma, în viziunea CONAF În declarațiile citate, Chiriac cere finalizarea procesului de privatizare și renunțarea la companiile folosite ca „surse de funcții politice”, alături de aplicarea mai strictă a răspunderii administratorilor, mai ales în situațiile în care companiile acumulează arierate mari. În același timp, nu sunt indicate în material companii concrete vizate sau un calendar al unor măsuri, ci o poziție de principiu formulată în cadrul unei dezbateri despre piața muncii organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC). [...]
Microsoft își ajustează forța de muncă din SUA printr-un program de plecări voluntare care poate acoperi circa 8.000 de oameni , pe fondul presiunii de cost generate de investițiile mari în inteligență artificială (AI), potrivit Ziarul Financiar . Măsura vizează aproximativ 7% din angajații Microsoft din SUA și este o premieră în cei 51 de ani de existență ai companiei. Programul se adresează angajaților cu vechime mare, eligibilitatea fiind definită printr-un prag: suma dintre anii de serviciu și vârsta trebuie să fie de cel puțin 70. În total, peste 8.000 de angajați ar putea fi eligibili, dintr-un efectiv de 125.000 în SUA. De ce contează: investițiile în AI împing companiile spre „optimizări” de personal Programul de plecări voluntare vine după ce Microsoft a concediat peste 15.000 de angajați anul trecut și în contextul în care compania s-a angajat să cheltuiască 140 de miliarde de dolari (aprox. 610 miliarde lei) în investiții de capital în anul fiscal care se încheie în iunie. Într-un memo consultat de Financial Times, Amy Coleman , directorul de resurse umane al Microsoft, a justificat oferta ca o opțiune pentru angajații vizați de a face „următorul pas” cu „un sprijin generos din partea companiei”. Microsoft a refuzat să comenteze, potrivit informațiilor citate. Context de piață: presiune pe acțiune și întrebări despre monetizarea AI Acțiunile Microsoft au scăzut cu aproximativ 14% de la începutul anului, în condițiile în care investitorii ridică semne de întrebare privind capacitatea companiei de a monetiza o parte dintre investițiile în AI. Compania urmează să își publice rezultatele financiare trimestriale săptămâna viitoare. În paralel, Microsoft își extinde capacitatea centrelor de date pentru a deservi clienți mari, inclusiv Anthropic și OpenAI , în timp ce businessul său software este descris ca fiind amenințat de competiția start-up-urilor din AI. Tendință mai largă în tehnologie În același val de eficientizări, alte companii din tehnologie – inclusiv Amazon, Oracle și Meta – au făcut concedieri masive începând de anul trecut, invocând nevoia de a-și ajusta forța de muncă, pe măsură ce cresc investițiile în AI și redirecționează resurse din alte zone ale businessului. În SUA, concedierile asociate cu AI sunt prezentate ca un fenomen în creștere, cu îngrijorări privind impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă; în acest context este menționat și exemplul fintech-ului Block, care ar fi eliminat „aproape jumătate” din forța sa de muncă, susținând că AI poate acoperi rolurile pierdute. [...]
Electrolux își asumă un cost de restructurare de circa 600 de milioane de coroane suedeze (aprox. 65 de milioane de dolari) pentru închiderea unei fabrici din Ungaria , decizie care va duce la disponibilizarea a aproximativ 600 de angajați până la finalul anului, potrivit Libertatea . Fabrica vizată este unitatea din Jászberény , unde compania produce aparate frigorifice încorporabile și independente. Electrolux spune că producția va fi oprită cel târziu până la sfârșitul acestui an. De ce se închide fabrica: cerere slabă și presiune pe costuri Decizia a fost luată după o analiză internă care a urmărit soluții pentru creșterea competitivității. Compania indică drept motive principale: stagnarea cererii pentru produse frigorifice; presiunea asupra prețurilor; limitările legate de costuri. Libertatea notează că informațiile despre motivele invocate sunt prezentate „conform publicației Blic”, parte a grupului Ringier. Impact financiar: cheltuială unică raportată în T2 Electrolux estimează costuri de restructurare de aproximativ 600 de milioane de coroane suedeze (circa 65 de milioane de dolari), sumă care va fi raportată ca o cheltuială unică în rezultatele financiare aferente trimestrului al doilea. Potrivit companiei, impactul va fi resimțit la nivelul profitului operațional în regiunile Europa, Orientul Mijlociu și Africa, precum și Asia-Pacific. Aproximativ jumătate din costurile totale ar urma să fie plăți în numerar. Ce urmează: producția se mută, biroul din Budapesta rămâne neatins Electrolux afirmă că va acoperi cererea viitoare pentru aparate frigorifice prin producția din alte fabrici și prin colaborări cu parteneri externi. Compania mai precizează că activitățile de vânzări și marketing ale biroului din Budapesta nu vor fi afectate de această decizie. În context, Libertatea amintește că, în urmă cu trei ani, fabrica Electrolux din Satu Mare a demarat proceduri de concediere colectivă pe fondul scăderii vânzărilor, asociate războiului din Ucraina. [...]
Producția Samsung a scăzut cu 58,1% pe schimbul de noapte la divizia de foundry în timpul unei greve de o zi, un semnal de risc operațional care poate escalada într-o acțiune sindicală de 18 zile, cu impact financiar major, potrivit Tom's Hardware . Conform Seoul Economic Daily (care citează oficiali ai sindicatului), în aceeași zi, producția fabricii de memorii a coborât cu 18%. Publicația notează că aceste scăderi au afectat doar schimbul de noapte, după greva din 23 aprilie. De ce contează: riscul de escaladare și costul potențial „Joint Struggle Headquarters” a transmis că, dacă managementul nu ajunge la un acord cu angajații, ar urma o acțiune sindicală mai amplă, de 18 zile. Sindicatul estimează că o astfel de oprire prelungită ar costa compania 30.000 miliarde woni sud-coreeni (peste 20 miliarde dolari, aprox. 92 miliarde lei). În plus, sindicatul a amenințat că va mobiliza personalul alocat „facilităților de protecție a siguranței” din fabrici, un detaliu care sugerează o presiune suplimentară asupra continuității operaționale. Miza negocierii: bonusuri din profit și majorări salariale Disputa pornește de la refuzul companiei de a aloca 15% din profitul operațional ca bonus pentru angajați, ceea ce ar însemna aproximativ 27 miliarde dolari (aprox. 124 miliarde lei), echivalentul a circa 40.000 miliarde woni sud-coreeni. În această schemă, lucrătorii din fabricile de cipuri ar ajunge la bonusuri de aproximativ 400.000 dolari fiecare (aprox. 1,84 milioane lei), potrivit articolului. Pe lângă bonusuri, sindicatul cere: creștere salarială de 7%; eliminarea plafonului de 50% pentru bonusuri. Managementul a venit cu o contraofertă care include: bonus de 10% din profitul operațional; creștere salarială de 6,2%; credite ipotecare preferențiale, între alte beneficii. Context competitiv: comparația cu SK hynix Sindicatul indică drept reper SK hynix, principalul rival local al Samsung pe zona de cipuri, care ar fi acordat un bonus de performanță de 10% din profitul operațional anual și ar fi eliminat plafonul pentru acest bonus. În această comparație, sindicatul susține că bonusurile de la Samsung ar ajunge la sub 30% din nivelul celor de la SK hynix, deși Samsung ar fi cu 60% mai mare ca capitalizare bursieră. Ce urmează depinde de capacitatea părților de a închide rapid diferențele pe formula de bonusare și pe creșterile salariale; altfel, riscul principal rămâne extinderea conflictului într-o oprire de producție de durată. [...]
Creșterea producției de smartphone-uri din India în 2025 a fost împinsă de exporturi, dar industria intră într-o zonă de risc în 2026 , pe fondul scumpirii componentelor și al tensiunilor geopolitice, potrivit GSMArena , care citează datele Counterpoint („Make in India” tracker). Conform Counterpoint, producția de smartphone-uri din India a urcat cu 8% în 2025 față de anul anterior. Motorul a fost exportul: livrările externe au crescut cu 28% de la an la an, în timp ce livrările pe piața internă au avansat cu doar 1%. Exporturile au ajuns să reprezinte o treime din toate smartphone-urile fabricate în India. Cine a tras creșterea: Apple și subcontractorii, plus producători locali În zona de asamblare pentru Apple, Foxconn Hon Hai (principalul contractor) a raportat o creștere de 48% de la an la an, iar Tata Electronics, un alt asamblor important pentru Apple, a contribuit la exporturi. În schimb, exporturile Samsung au crescut cu numai 4% comparativ cu 2024. Pe partea de producție pentru mai multe branduri, Dixon Technologies (care produce telefoane pentru Motorola, Realme și Xiaomi) a înregistrat o creștere de 89% a comenzilor. Bhagwati Products Limited a beneficiat de decizia vivo de a externaliza o parte din producție, iar comenzile de la Oppo și Realme au contribuit, de asemenea, la evoluția companiei. De ce contează economic: electronicele urcă în topul exporturilor Industria de producție electronică a devenit a treia cea mai mare categorie de export în anul fiscal 2025, în principal datorită smartphone-urilor. Counterpoint se așteaptă ca aceasta să urce pe locul al doilea în anul fiscal 2026. Ce urmează: costuri mai mari și cerere în scădere pot frâna ritmul În perspectivă, analiza indică mai multe „vânturi potrivnice” pentru producția de smartphone-uri: creșterea prețurilor la cipurile de memorie, războiul SUA–Iran și așteptările privind o scădere a pieței de smartphone-uri din India. În acest context, analiștii citați recomandă diversificarea liniilor de producție și orientarea către laptopuri și tablete, segmente pe care le consideră mai potrivite pentru succes pe termen mai lung. [...]
OPPO a urcat prețul mediu la 372 de dolari (aprox. 1.710 lei) și își consolidează strategia de „premiumizare” în China , pe fondul unei creșteri puternice a livrărilor în primul trimestru din 2026, potrivit CNMO , care citează date IDC pentru piața chineză. Compania s-a menținut în top 3 al producătorilor de smartphone-uri, iar nivelul prețului mediu o plasează în fruntea segmentului Android de top. Datele IDC menționate în material indică faptul că avansul OPPO nu este susținut doar de volum, ci și de mixul de produse, cu accent pe modele mai scumpe. Pentru companie, aceasta înseamnă, în mod tipic, marje mai bune și o poziționare mai robustă într-o piață în care competiția pe preț rămâne intensă. Ce produse au împins creșterea În zona pliabilelor, CNMO notează că noul vârf de gamă OPPO Find N6 s-a diferențiat printr-o experiență de afișaj „aproape fără cută” și a devenit cel mai bine vândut model pliabil nou al trimestrului. Publicația mai susține că, în ziua de debut la vânzare, telefonul a stabilit un record de venituri din vânzări în prima zi pentru categoria pliabilelor (toate brandurile și toate formatele) în ultimul an. Pe segmentul „mid-premium”, seria Reno ar fi menținut poziția de lider a OPPO în intervalul 400–600 de dolari (aprox. 1.840–2.760 lei) în zona Android, contribuind la susținerea volumelor și a cotei de piață. Semnale din retail și efectul asupra portofoliului Tot pe 24 aprilie, două modele noi – OPPO Find X9 Ultra și OPPO Find X9s Pro – au intrat oficial la vânzare, iar CNMO relatează o cerere ridicată: o ediție limitată a Find X9 Ultra (pachet „master” asociat Hasselblad ) s-a epuizat rapid pe platforme online precum Tmall și JD, iar varianta de 1 TB a Find X9 Ultra ar fi fost, de asemenea, epuizată în ziua lansării. În paralel, sub-brandul OnePlus a continuat să crească, cu un avans anual „aproape de 30%” în trimestru, potrivit aceleiași surse. CNMO afirmă că OPPO a optimizat arhitectura de brand și împărțirea pe produse, ceea ce ar urma să ducă la o alocare mai eficientă a resurselor și la o competitivitate mai bună. În ansamblu, indicatorul-cheie din material rămâne prețul mediu de 372 de dolari, care sugerează că OPPO își mută centrul de greutate spre modele mai profitabile – o direcție cu impact direct asupra veniturilor pe unitate, dacă ritmul de vânzări se menține. [...]
