Știri
Știri din categoria Companii
Danone își schimbă conducerea vânzărilor în România, iar mutarea vine într-un moment în care compania operează un flux regional de producție și distribuție din fabrica din București, care alimentează și 18 piețe europene, potrivit Ziarul Financiar.
Mircea Munteanu, care a ocupat funcția de shopper activation manager pentru Danone România și Bulgaria, va prelua din luna mai poziția de head of sales (șef al vânzărilor) pe România. El lucrează în grupul Danone din 2013, unde a avut roluri precum manager field zonal, modern trade channel manager și responsabil de shopper activation & category management (management de categorie) pentru România și Bulgaria.
În noul rol, Munteanu va coordona operațiunile comerciale ale Danone România și va contribui la consolidarea poziției de lider a companiei pe piața locală de iaurt și produse pe bază de plante, conform informațiilor publicate.
„Această promovare este un moment de reflecţie şi recunoştinţă. Este despre oamenii alături de care am crescut, despre încrederea construită în timp şi despre valorile care ne unesc. Privesc acest nou rol cu mult entuziasm şi cu dorinţa sinceră de a inspira, de a construi împreună şi de a duce mai departe ceea ce face Danone special; suntem o echipă puternică, ancorată în prezent, dar orientată spre viitor.”
În această poziție, el îl înlocuiește pe Lubomir Spasov, care și-a încheiat activitatea în cadrul Danone. Totodată, Munteanu va intra în echipa de leadership de vânzări pentru Europa Centrală și îi va raporta lui Enikő Bolyós, director de vânzări pentru Europa Centrală și Ucraina.
Danone are peste 27 de ani de producție locală și livrează din fabrica din București produse lactate atât pentru România, cât și pentru 18 alte țări europene. În prezent, 1,5 milioane de iaurturi sunt distribuite către România și aceste piețe.
Compania procesează anual peste 63.000 de tone de lapte 100% românesc, colectat de la 22 de ferme mari și peste 70 de gospodari, potrivit aceleiași surse.
Danone este prezentă în România cu:
Recomandate
Hidroelectrica introduce în AGOA din 29 mai suspendarea mandatului lui Silviu Avram , după ce Ministerul Energiei a transmis solicitarea în formatul procedural cerut, potrivit Economica . Miza imediată este una de guvernanță corporativă și conformare: compania formalizează pe ordinea de zi o decizie sensibilă privind conducerea, într-un context în care a acuzat anterior ingerințe și risc reputațional cu potențial efect asupra prețului acțiunilor. Ce se votează pe 29 mai și pe ce bază Hidroelectrica a primit o adresă pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor (AGOA) din 29 mai 2026, ora 12:00, cu trei puncte: constatarea existenței unei situații de suspendare a contractului de mandat nr. 36089/29.03.2023 încheiat cu Silviu Răzvan Avram, potrivit art. 40 din contract, „în lipsa notificării din partea mandatarului”; aprobarea formei și conținutului Actului Adițional nr. 5 la contractul de mandat, în forma propusă de Ministerul Energiei; mandatarea reprezentantului Statului Român, prin Ministerul Energiei, să semneze Actul Adițional nr. 5. În proiectul de hotărâre invocat, Ministerul Energiei își fundamentează cererea pe „informațiile publice disponibile” despre un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, în care Avram ar avea calitatea de inculpat, cu trimitere la încadrarea juridică menționată în document (luare de mită) și la prevederi din Legea societăților nr. 31/1990. De ce contează: de la conflict procedural la decizie în AGA Evoluția este relevantă pentru investitori deoarece mută disputa din zona declarațiilor și a acuzațiilor reciproce în zona mecanismelor formale de guvernanță: punctele cerute de acționarul majoritar (Statul, prin Ministerul Energiei) ajung în AGOA, unde se ia decizia. Economica amintește că pe 8 mai Hidroelectrica a respins „acid” o solicitare anterioară de suplimentare a ordinii de zi, susținând că nu a fost formulată în termeni legali, ci ca „un comunicat de presă”, și acuzând Ministerul Energiei de ingerință politică și de afectarea guvernanței corporative, cu efect asupra reputației și a prețurilor acțiunilor. Acum, compania „pare mulțumită de pașii oficiali” și acceptă introducerea solicitării în AGOA. Ce urmează și calendarul publicării documentelor Compania precizează că „Convocatorul Completat” urmează să fie publicat, conform cerințelor legale, pe Bursa de Valori București și pe website-ul Hidroelectrica, la secțiunea Relația cu Investitorii – Adunarea Generală a Acționarilor – AGA 2026, începând cu 15 mai 2026. Publicarea ar urma să fie făcută și în Monitorul Oficial și într-un ziar de circulație națională, la 18 mai 2026. Adresa transmisă pe acest subiect este semnată de președintele Directoratului, Bogdan Badea, potrivit aceleiași surse. Pentru piață, următorul reper este votul din AGOA din 29 mai și modul în care va fi aplicată, dacă trece, suspendarea mandatului și actul adițional aferent. [...]
Novo Nordisk își monetizează un program „înghețat” de terapie celulară pentru Parkinson prin transferul acestuia către un startup de biotehnologie cu profil de inteligență artificială, păstrând totodată expunere financiară la eventualul succes comercial, potrivit The Next Web . Novo Nordisk a cedat către Cellular Intelligence programul STEM-PD, o terapie experimentală derivată din celule stem pentru boala Parkinson, pe care compania daneză o întrerupsese în octombrie anul trecut, odată cu închiderea diviziei sale de terapii celulare, în cadrul unei restructurări mai ample. Termenii financiari nu au fost făcuți publici, însă Novo va lua o participație în startup și este eligibilă pentru plăți viitoare condiționate de atingerea unor etape (milestone payments) și pentru redevențe (royalties). Ce primește Novo Nordisk: opțiune la câștig, fără costuri operaționale Mutarea închide una dintre „restanțele” restructurării din toamna trecută, când Novo a ales să prioritizeze liniile de business din obezitate și diabet, pe fondul cererii ridicate pentru Wegovy și Ozempic, care a depășit oferta. Închiderea unității de terapii celulare — descrisă ca activitate de cercetare în stadiu incipient, nu ca linie comercială — a eliberat capacitate de inginerie și producție pentru fabricarea tratamentelor pe bază de GLP-1. În acest context, transferul STEM-PD către o altă companie îi permite Novo să păstreze o „participare” la potențialul economic al proiectului (prin acțiuni, plăți pe etape și redevențe), fără să reia investițiile și complexitatea operațională asociate terapiilor celulare. Ce câștigă Cellular Intelligence: un activ clinic pentru a valida platforma de AI Pentru Cellular Intelligence, acordul aduce un activ aflat deja în dezvoltare clinică timpurie, care poate susține „povestea” companiei în fața investitorilor: combinarea unei terapii în lucru cu promisiunile de viteză și cost ale unei platforme proprietare de inteligență artificială. Startupul spune că intenționează să folosească AI pentru a accelera programul, a scala producția și a reduce costurile. Cellular Intelligence a atras până acum peste 60 milioane de dolari (aprox. 270 milioane lei) de la investitori, inclusiv Khosla Ventures și Chan Zuckerberg Initiative (vehiculul filantropic al lui Mark Zuckerberg și Priscilla Chan). Articolul notează că tranzacția se înscrie într-un tipar recent de investiții ale CZI în biologie bazată pe AI. Ce se știe despre terapie și ce rămâne neclar STEM-PD este o terapie alogenică (din celule provenite de la un donator) derivată din celule stem, concepută să înlocuiască neuronii producători de dopamină pierduți în boala Parkinson. Programul fusese dus de Novo prin etape preclinice și clinice timpurii înainte de închiderea diviziei. Nu există un calendar public pentru următorul prag clinic. Cellular Intelligence nu a precizat când ar urma să depună o modificare a cererii IND (dosarul necesar în SUA pentru a începe sau continua testarea clinică) și nici ce studii de stabilire a dozei va continua din programul anterior. De asemenea, companiile nu au spus dacă participația Novo include drepturi de observator, licențiere înapoi a proprietății intelectuale sau vreun rol operațional. Tranzacția se închide imediat. [...]
Grupul DONA își extinde diversificarea în distribuție și evaluează intrarea pe piața produselor stomatologice , într-o mișcare care ar putea lărgi portofoliul dincolo de medicamente și ar crește expunerea pe segmente conexe din zona de sănătate, potrivit Profit . În 2025, grupul DONA, controlat de medicul Eugen Banciu , a raportat o cifră de afaceri consolidată de 746 milioane de euro, în creștere cu 24% față de anul anterior. În interiorul grupului, Divizia de Retail (rețeaua de farmacii DONA) a avansat cu 19%, iar Divizia de Distribuție a crescut cu 29%. Ce se schimbă în 2026: investiții în retail și extindere pe canale noi în distribuție Pentru 2026, compania anunță că susține în continuare ambele divizii prin investiții și proiecte noi. Pe retail, sunt prevăzute alocări de peste 9 milioane de euro pentru: extinderea rețelei în zone urbane și rurale; programe de formare. Pe distribuție, direcția este de diversificare, prin: dezvoltarea businessului veterinar; lansarea distribuției către opticile medicale; evaluarea intrării pe piața produselor stomatologice. De ce contează: diversificarea distribuției poate aduce volume noi și reduce dependența de un singur segment Intrarea (dacă va fi decisă) pe piața produselor stomatologice ar însemna, operațional, acces la o categorie distinctă de produse și clienți, în linie cu extinderea către alte canale medicale (optici) și cu dezvoltarea segmentului veterinar. Materialul nu oferă, însă, detalii despre calendar, parteneriate sau dimensiunea țintei comerciale pentru această potențială intrare. [...]
Cris-Tim își accelerează extinderea și modernizarea cu investiții totale de 226,8 milioane lei în 2026 , cel mai ridicat buget anual din istoria companiei, cu accent pe creșterea capacității de producție și întărirea logisticii, potrivit Profit . Planul de investiții este gândit pe două direcții mari și urmărește, la nivel operațional, extinderea capacității de producție, dezvoltarea infrastructurii logistice și continuarea modernizării operațiunilor. Cum se împarte bugetul record Pentru 2026, Cris-Tim Family Holding are în vedere investiții totale de 226,8 milioane de lei, structurate astfel: aprox. 175 milioane lei pentru proiectul Investalim ; aprox. 51 milioane lei pentru investițiile operaționale curente . Publicația notează că acesta este cel mai mare nivel anual de investiții din istoria companiei. De ce contează: efect direct în capacitate și logistică Miza principală a programului este una de execuție: compania își propune să își crească capacitatea de producție și să își consolideze lanțul logistic, în paralel cu modernizarea operațiunilor. În termeni practici, astfel de investiții tind să se traducă în volum mai mare, eficiență mai bună și o capacitate sporită de livrare, însă materialul nu detaliază calendarul proiectelor sau ținte cantitative (capacități, unități, termene). [...]
Hidroelectrica avertizează că anunțurile publice despre schimbări în conducere, făcute înaintea procedurilor oficiale, pot crea volatilitate și riscuri de informare inegală pe bursă , după ce Ministerul Energiei a vorbit despre suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere fără să notifice formal compania, potrivit Libertatea . Hidroelectrica susține că Ministerul Energiei, condus interimar de Ilie Bolojan, a anunțat public intenția de a propune suspendarea lui Răzvan Avram înainte de a comunica oficial companiei. Într-o raportare transmisă către Bursa de Valori București (BVB) , compania spune că nu a primit nicio solicitare formală pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale a Acționarilor (AGA) cu acest punct. „Hidroelectrica nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil.” Ce spune compania că s-a încălcat și de ce contează pentru investitori Hidroelectrica atrage atenția că, fiind emitent listat, informațiile care pot influența deciziile de investiții trebuie comunicate simultan, complet și nediscriminatoriu prin canalele reglementate (BVB și mecanismele Autorității de Supraveghere Financiară – ASF). În opinia companiei, anunțul făcut în timpul orelor de tranzacționare, înaintea unei comunicări oficiale, poate genera: volatilitate și „interpretări incomplete” în piață; efecte asupra reputației emitentului și asupra percepției investitorilor; asimetrii informaționale între investitori, cu impact asupra acționarilor minoritari. Compania invocă și Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață (setul de reguli europene care vizează, între altele, prevenirea divulgării selective de informații și protejarea integrității piețelor). Calendarul AGA și pașii procedurali invocați Hidroelectrica reamintește că AGA este programată pentru 29 mai 2026 și că ordinea de zi poate fi modificată până la 14 mai, astfel încât documentele să poată fi publicate ulterior în Monitorul Oficial pe 18 mai, „conform procedurilor legale”, potrivit comunicării către BVB. „Completarea ordinii de zi a adunărilor generale se realizează prin transmiterea unei solicitări formale către emitent, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare (...), urmând ca emitentul să asigure publicarea și diseminarea acesteia prin canalele oficiale de raportare către piață (...) prin sistemul Bursei de Valori București („BVB”) și mecanismele reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF”).” Context: cine este vizat și ce a mai comunicat compania despre piață Reacția vine după ce Ministerul Energiei a anunțat că va propune suspendarea lui Răzvan Avram, președintele Consiliului de Supraveghere, despre care Libertatea notează că este inculpat într-un dosar de corupție. Separat, Hidroelectrica a raportat recent un reper bursier: compania a anunțat o capitalizare de 76,5 miliarde de lei, corespunzătoare unui preț maxim de 170 de lei pe acțiune, iar ședința s-a închis la 169,8 lei/acțiune, conform informațiilor citate. În acest context, compania susține că mesajele publice cu „caracter politic”, transmise înaintea mecanismelor corporative și a raportării către piață, pot afecta percepția investitorilor asupra stabilității guvernanței corporative. [...]
Samsung Electronics riscă pierderi de peste 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) dacă intră în grevă generală , într-un moment în care compania beneficiază de prețuri ridicate la cipurile de memorie pe fondul cererii alimentate de boom-ul inteligenței artificiale, potrivit SamMobile . Miza este una operațională și financiară: o eventuală oprire a activității ar putea lovi direct producția de semiconductori, exact în perioada în care piața se confruntă cu deficit de cipuri de memorie, iar Samsung a raportat recent profituri record de 57,23 trilioane woni sud-coreeni (circa 38,82 mld. dolari, aprox. 178 mld. lei). Ce cere sindicatul și ce a oferit compania Sindicatul a reiterat solicitarea ca Samsung să aloce 15% din profiturile trimestriale către angajați, sub formă de bonus de performanță. Pe lângă această cerere, lucrătorii vor eliminarea plafoanelor existente pentru bonusuri și trecerea la o structură anuală de bonus, în locul unei plăți unice. Conform articolului, solicitarea de 15% ar echivala cu aproximativ 40–45 trilioane woni (circa 27–31 mld. dolari, aprox. 124–143 mld. lei), adică „aproximativ 400.000 de dolari” per angajat, în estimarea citată de publicație. De cealaltă parte, conducerea Samsung ar fi propus alocarea a 10% din profituri, adică aproximativ 27–30 trilioane woni (circa 18–21 mld. dolari, aprox. 83–97 mld. lei), potrivit informațiilor preluate de SamMobile din presa locală ( The Korea Herald ). Calendarul grevei și impactul estimat Negocierile au avut loc, iar la discuții a participat și ministrul muncii din Coreea de Sud, Kim Young-hoon, însă un acord nu a fost încă atins, notează publicația, citând Korea JoongAng Daily. Sindicatul amenință cu declanșarea unei greve generale pe 21 mai, dacă cererile nu sunt acceptate. În scenariul unei greve de 18 zile, Samsung ar putea înregistra pierderi estimate între 30 și 40 de trilioane woni (circa 20,3–28,7 mld. dolari, aprox. 93–132 mld. lei), potrivit estimărilor menționate în articol. În lipsa unui acord până la termenul anunțat, riscul major pentru companie rămâne întreruperea producției de cipuri într-o perioadă de cerere ridicată, ceea ce ar putea amplifica costurile și presiunea asupra livrărilor. [...]
