Știri
Știri din categoria Companii
Novo Nordisk își monetizează un program „înghețat” de terapie celulară pentru Parkinson prin transferul acestuia către un startup de biotehnologie cu profil de inteligență artificială, păstrând totodată expunere financiară la eventualul succes comercial, potrivit The Next Web.
Novo Nordisk a cedat către Cellular Intelligence programul STEM-PD, o terapie experimentală derivată din celule stem pentru boala Parkinson, pe care compania daneză o întrerupsese în octombrie anul trecut, odată cu închiderea diviziei sale de terapii celulare, în cadrul unei restructurări mai ample. Termenii financiari nu au fost făcuți publici, însă Novo va lua o participație în startup și este eligibilă pentru plăți viitoare condiționate de atingerea unor etape (milestone payments) și pentru redevențe (royalties).
Mutarea închide una dintre „restanțele” restructurării din toamna trecută, când Novo a ales să prioritizeze liniile de business din obezitate și diabet, pe fondul cererii ridicate pentru Wegovy și Ozempic, care a depășit oferta. Închiderea unității de terapii celulare — descrisă ca activitate de cercetare în stadiu incipient, nu ca linie comercială — a eliberat capacitate de inginerie și producție pentru fabricarea tratamentelor pe bază de GLP-1.
În acest context, transferul STEM-PD către o altă companie îi permite Novo să păstreze o „participare” la potențialul economic al proiectului (prin acțiuni, plăți pe etape și redevențe), fără să reia investițiile și complexitatea operațională asociate terapiilor celulare.
Pentru Cellular Intelligence, acordul aduce un activ aflat deja în dezvoltare clinică timpurie, care poate susține „povestea” companiei în fața investitorilor: combinarea unei terapii în lucru cu promisiunile de viteză și cost ale unei platforme proprietare de inteligență artificială. Startupul spune că intenționează să folosească AI pentru a accelera programul, a scala producția și a reduce costurile.
Cellular Intelligence a atras până acum peste 60 milioane de dolari (aprox. 270 milioane lei) de la investitori, inclusiv Khosla Ventures și Chan Zuckerberg Initiative (vehiculul filantropic al lui Mark Zuckerberg și Priscilla Chan). Articolul notează că tranzacția se înscrie într-un tipar recent de investiții ale CZI în biologie bazată pe AI.
STEM-PD este o terapie alogenică (din celule provenite de la un donator) derivată din celule stem, concepută să înlocuiască neuronii producători de dopamină pierduți în boala Parkinson. Programul fusese dus de Novo prin etape preclinice și clinice timpurii înainte de închiderea diviziei.
Nu există un calendar public pentru următorul prag clinic. Cellular Intelligence nu a precizat când ar urma să depună o modificare a cererii IND (dosarul necesar în SUA pentru a începe sau continua testarea clinică) și nici ce studii de stabilire a dozei va continua din programul anterior. De asemenea, companiile nu au spus dacă participația Novo include drepturi de observator, licențiere înapoi a proprietății intelectuale sau vreun rol operațional. Tranzacția se închide imediat.
Recomandate
Hidroelectrica introduce în AGOA din 29 mai suspendarea mandatului lui Silviu Avram , după ce Ministerul Energiei a transmis solicitarea în formatul procedural cerut, potrivit Economica . Miza imediată este una de guvernanță corporativă și conformare: compania formalizează pe ordinea de zi o decizie sensibilă privind conducerea, într-un context în care a acuzat anterior ingerințe și risc reputațional cu potențial efect asupra prețului acțiunilor. Ce se votează pe 29 mai și pe ce bază Hidroelectrica a primit o adresă pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor (AGOA) din 29 mai 2026, ora 12:00, cu trei puncte: constatarea existenței unei situații de suspendare a contractului de mandat nr. 36089/29.03.2023 încheiat cu Silviu Răzvan Avram, potrivit art. 40 din contract, „în lipsa notificării din partea mandatarului”; aprobarea formei și conținutului Actului Adițional nr. 5 la contractul de mandat, în forma propusă de Ministerul Energiei; mandatarea reprezentantului Statului Român, prin Ministerul Energiei, să semneze Actul Adițional nr. 5. În proiectul de hotărâre invocat, Ministerul Energiei își fundamentează cererea pe „informațiile publice disponibile” despre un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, în care Avram ar avea calitatea de inculpat, cu trimitere la încadrarea juridică menționată în document (luare de mită) și la prevederi din Legea societăților nr. 31/1990. De ce contează: de la conflict procedural la decizie în AGA Evoluția este relevantă pentru investitori deoarece mută disputa din zona declarațiilor și a acuzațiilor reciproce în zona mecanismelor formale de guvernanță: punctele cerute de acționarul majoritar (Statul, prin Ministerul Energiei) ajung în AGOA, unde se ia decizia. Economica amintește că pe 8 mai Hidroelectrica a respins „acid” o solicitare anterioară de suplimentare a ordinii de zi, susținând că nu a fost formulată în termeni legali, ci ca „un comunicat de presă”, și acuzând Ministerul Energiei de ingerință politică și de afectarea guvernanței corporative, cu efect asupra reputației și a prețurilor acțiunilor. Acum, compania „pare mulțumită de pașii oficiali” și acceptă introducerea solicitării în AGOA. Ce urmează și calendarul publicării documentelor Compania precizează că „Convocatorul Completat” urmează să fie publicat, conform cerințelor legale, pe Bursa de Valori București și pe website-ul Hidroelectrica, la secțiunea Relația cu Investitorii – Adunarea Generală a Acționarilor – AGA 2026, începând cu 15 mai 2026. Publicarea ar urma să fie făcută și în Monitorul Oficial și într-un ziar de circulație națională, la 18 mai 2026. Adresa transmisă pe acest subiect este semnată de președintele Directoratului, Bogdan Badea, potrivit aceleiași surse. Pentru piață, următorul reper este votul din AGOA din 29 mai și modul în care va fi aplicată, dacă trece, suspendarea mandatului și actul adițional aferent. [...]
Grupul DONA își extinde diversificarea în distribuție și evaluează intrarea pe piața produselor stomatologice , într-o mișcare care ar putea lărgi portofoliul dincolo de medicamente și ar crește expunerea pe segmente conexe din zona de sănătate, potrivit Profit . În 2025, grupul DONA, controlat de medicul Eugen Banciu , a raportat o cifră de afaceri consolidată de 746 milioane de euro, în creștere cu 24% față de anul anterior. În interiorul grupului, Divizia de Retail (rețeaua de farmacii DONA) a avansat cu 19%, iar Divizia de Distribuție a crescut cu 29%. Ce se schimbă în 2026: investiții în retail și extindere pe canale noi în distribuție Pentru 2026, compania anunță că susține în continuare ambele divizii prin investiții și proiecte noi. Pe retail, sunt prevăzute alocări de peste 9 milioane de euro pentru: extinderea rețelei în zone urbane și rurale; programe de formare. Pe distribuție, direcția este de diversificare, prin: dezvoltarea businessului veterinar; lansarea distribuției către opticile medicale; evaluarea intrării pe piața produselor stomatologice. De ce contează: diversificarea distribuției poate aduce volume noi și reduce dependența de un singur segment Intrarea (dacă va fi decisă) pe piața produselor stomatologice ar însemna, operațional, acces la o categorie distinctă de produse și clienți, în linie cu extinderea către alte canale medicale (optici) și cu dezvoltarea segmentului veterinar. Materialul nu oferă, însă, detalii despre calendar, parteneriate sau dimensiunea țintei comerciale pentru această potențială intrare. [...]
Cris-Tim își accelerează extinderea și modernizarea cu investiții totale de 226,8 milioane lei în 2026 , cel mai ridicat buget anual din istoria companiei, cu accent pe creșterea capacității de producție și întărirea logisticii, potrivit Profit . Planul de investiții este gândit pe două direcții mari și urmărește, la nivel operațional, extinderea capacității de producție, dezvoltarea infrastructurii logistice și continuarea modernizării operațiunilor. Cum se împarte bugetul record Pentru 2026, Cris-Tim Family Holding are în vedere investiții totale de 226,8 milioane de lei, structurate astfel: aprox. 175 milioane lei pentru proiectul Investalim ; aprox. 51 milioane lei pentru investițiile operaționale curente . Publicația notează că acesta este cel mai mare nivel anual de investiții din istoria companiei. De ce contează: efect direct în capacitate și logistică Miza principală a programului este una de execuție: compania își propune să își crească capacitatea de producție și să își consolideze lanțul logistic, în paralel cu modernizarea operațiunilor. În termeni practici, astfel de investiții tind să se traducă în volum mai mare, eficiență mai bună și o capacitate sporită de livrare, însă materialul nu detaliază calendarul proiectelor sau ținte cantitative (capacități, unități, termene). [...]
Hidroelectrica avertizează că anunțurile publice despre schimbări în conducere, făcute înaintea procedurilor oficiale, pot crea volatilitate și riscuri de informare inegală pe bursă , după ce Ministerul Energiei a vorbit despre suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere fără să notifice formal compania, potrivit Libertatea . Hidroelectrica susține că Ministerul Energiei, condus interimar de Ilie Bolojan, a anunțat public intenția de a propune suspendarea lui Răzvan Avram înainte de a comunica oficial companiei. Într-o raportare transmisă către Bursa de Valori București (BVB) , compania spune că nu a primit nicio solicitare formală pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale a Acționarilor (AGA) cu acest punct. „Hidroelectrica nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil.” Ce spune compania că s-a încălcat și de ce contează pentru investitori Hidroelectrica atrage atenția că, fiind emitent listat, informațiile care pot influența deciziile de investiții trebuie comunicate simultan, complet și nediscriminatoriu prin canalele reglementate (BVB și mecanismele Autorității de Supraveghere Financiară – ASF). În opinia companiei, anunțul făcut în timpul orelor de tranzacționare, înaintea unei comunicări oficiale, poate genera: volatilitate și „interpretări incomplete” în piață; efecte asupra reputației emitentului și asupra percepției investitorilor; asimetrii informaționale între investitori, cu impact asupra acționarilor minoritari. Compania invocă și Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață (setul de reguli europene care vizează, între altele, prevenirea divulgării selective de informații și protejarea integrității piețelor). Calendarul AGA și pașii procedurali invocați Hidroelectrica reamintește că AGA este programată pentru 29 mai 2026 și că ordinea de zi poate fi modificată până la 14 mai, astfel încât documentele să poată fi publicate ulterior în Monitorul Oficial pe 18 mai, „conform procedurilor legale”, potrivit comunicării către BVB. „Completarea ordinii de zi a adunărilor generale se realizează prin transmiterea unei solicitări formale către emitent, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare (...), urmând ca emitentul să asigure publicarea și diseminarea acesteia prin canalele oficiale de raportare către piață (...) prin sistemul Bursei de Valori București („BVB”) și mecanismele reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF”).” Context: cine este vizat și ce a mai comunicat compania despre piață Reacția vine după ce Ministerul Energiei a anunțat că va propune suspendarea lui Răzvan Avram, președintele Consiliului de Supraveghere, despre care Libertatea notează că este inculpat într-un dosar de corupție. Separat, Hidroelectrica a raportat recent un reper bursier: compania a anunțat o capitalizare de 76,5 miliarde de lei, corespunzătoare unui preț maxim de 170 de lei pe acțiune, iar ședința s-a închis la 169,8 lei/acțiune, conform informațiilor citate. În acest context, compania susține că mesajele publice cu „caracter politic”, transmise înaintea mecanismelor corporative și a raportării către piață, pot afecta percepția investitorilor asupra stabilității guvernanței corporative. [...]
Samsung Electronics riscă pierderi de peste 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) dacă intră în grevă generală , într-un moment în care compania beneficiază de prețuri ridicate la cipurile de memorie pe fondul cererii alimentate de boom-ul inteligenței artificiale, potrivit SamMobile . Miza este una operațională și financiară: o eventuală oprire a activității ar putea lovi direct producția de semiconductori, exact în perioada în care piața se confruntă cu deficit de cipuri de memorie, iar Samsung a raportat recent profituri record de 57,23 trilioane woni sud-coreeni (circa 38,82 mld. dolari, aprox. 178 mld. lei). Ce cere sindicatul și ce a oferit compania Sindicatul a reiterat solicitarea ca Samsung să aloce 15% din profiturile trimestriale către angajați, sub formă de bonus de performanță. Pe lângă această cerere, lucrătorii vor eliminarea plafoanelor existente pentru bonusuri și trecerea la o structură anuală de bonus, în locul unei plăți unice. Conform articolului, solicitarea de 15% ar echivala cu aproximativ 40–45 trilioane woni (circa 27–31 mld. dolari, aprox. 124–143 mld. lei), adică „aproximativ 400.000 de dolari” per angajat, în estimarea citată de publicație. De cealaltă parte, conducerea Samsung ar fi propus alocarea a 10% din profituri, adică aproximativ 27–30 trilioane woni (circa 18–21 mld. dolari, aprox. 83–97 mld. lei), potrivit informațiilor preluate de SamMobile din presa locală ( The Korea Herald ). Calendarul grevei și impactul estimat Negocierile au avut loc, iar la discuții a participat și ministrul muncii din Coreea de Sud, Kim Young-hoon, însă un acord nu a fost încă atins, notează publicația, citând Korea JoongAng Daily. Sindicatul amenință cu declanșarea unei greve generale pe 21 mai, dacă cererile nu sunt acceptate. În scenariul unei greve de 18 zile, Samsung ar putea înregistra pierderi estimate între 30 și 40 de trilioane woni (circa 20,3–28,7 mld. dolari, aprox. 93–132 mld. lei), potrivit estimărilor menționate în articol. În lipsa unui acord până la termenul anunțat, riscul major pentru companie rămâne întreruperea producției de cipuri într-o perioadă de cerere ridicată, ceea ce ar putea amplifica costurile și presiunea asupra livrărilor. [...]
Samsung Electronics și sindicatul reiau negocierile sub mediere guvernamentală, iar un posibil blocaj de producție riscă să lovească lanțul global de aprovizionare cu memorii . Potrivit IT之家 , discuțiile au loc pe 11–12 mai, cu doar câteva zile înaintea unei greve generale programate pentru 21 mai, iar miza este evitarea unor întreruperi care ar putea afecta atât clienți globali, cât și furnizori de echipamente și materiale. Negocierile se desfășoară în cadrul unei proceduri de „mediere ulterioară” coordonate de Comisia Națională pentru Relații de Muncă din Coreea de Sud , un mecanism care permite reluarea medierii chiar și după eșecuri anterioare. Un eventual acord rezultat din această procedură ar avea aceeași forță juridică precum un contract colectiv de muncă. Ce cere sindicatul și unde se rupe negocierea Sindicatul cere două schimbări majore în politica de recompensare: eliminarea plafonului pentru bonusurile de performanță; alocarea a 15% din profitul operațional al companiei către un „fond” de bonusuri de performanță. În contrapondere, Samsung susține că poate oferi pachete de compensații „de vârf” prin stimulente speciale, dar respinge ideea eliminării permanente, prin reguli, a plafonului pentru bonusurile de performanță. De ce riscul de grevă este mai mare decât în 2024 Dacă medierea eșuează, compania ar putea ajunge la a doua grevă de amploare din istoria sa. Spre deosebire de 2024, când participarea a fost limitată și impactul asupra producției a fost redus, acum dimensiunea potențială a opririi este considerată semnificativ mai mare: organizația sindicală menționată în material ar fi ajuns la aproximativ 73.000 de membri, iar piața ar estima o participare efectivă de 30.000–40.000 de persoane. În scenariul în care greva ar avea loc între 21 mai și 7 iunie, industria se teme de întreruperi de producție și întârzieri în livrări, cu pierderi evaluate de unele voci din piață la „zeci de mii de miliarde” de woni (fără o cifră exactă în material). Efecte în lanț: presiune pe piața de memorii și pe investițiile în Coreea Un element neobișnuit subliniat în material este intervenția publică a Camerei de Comerț Americane din Coreea (AMCHAM), care avertizează că disputa ar putea afecta atractivitatea Coreei de Sud pentru investiții. Organizația, care are peste 800 de companii membre, consideră că rolul Samsung este critic în lanțul global de aprovizionare cu semiconductori de memorie necesari pentru infrastructura de inteligență artificială, cloud, producție avansată, auto și energie. „Dacă Samsung Electronics se confruntă cu o oprire de producție la scară largă sau cu incertitudine operațională, presiunea asupra pieței globale de memorii se va intensifica, iar îngrijorările privind blocajele din lanțul de aprovizionare, volatilitatea prețurilor, stabilitatea achizițiilor și fiabilitatea generală a lanțului vor crește.” Materialul enumeră și companii care ar depinde de produse Samsung precum DRAM, NAND și HBM (memorie cu lățime mare de bandă , folosită inclusiv în acceleratoare pentru inteligență artificială), între care Microsoft, Meta, Google, Apple, Amazon, Oracle, Qualcomm, Dell, HP și IBM. În același timp, sunt menționați și furnizori de echipamente/materiale (de exemplu Applied Materials, Lam Research, ASML, Corning, DuPont, 3M) care ar putea fi afectați dacă liniile de producție din marile baze industriale ale Samsung ar fi oprite. Separat, JPMorgan ar fi estimat într-un raport recent că, dacă greva escaladează, profitul operațional anual al Samsung Electronics ar putea scădea cu peste 40.000 de miliarde de woni (materialul oferă doar echivalentul în yuani, nu și în alte valute). Ce urmează Rezultatul discuțiilor din 11–12 mai este prezentat ca o etapă „finală” înainte de data anunțată pentru greva generală din 21 mai. Dacă nu se ajunge la un acord cu valoare juridică echivalentă unui contract colectiv, riscul operațional se mută rapid din zona de negociere în zona de execuție: opriri de producție, întârzieri în livrări și presiune suplimentară pe piața globală a memoriilor, într-un moment în care cererea legată de inteligența artificială rămâne un factor major de tensiune în lanțurile de aprovizionare. [...]
