Știri
Știri din categoria Companii
Hidroelectrica avertizează că anunțurile publice despre schimbări în conducere, făcute înaintea procedurilor oficiale, pot crea volatilitate și riscuri de informare inegală pe bursă, după ce Ministerul Energiei a vorbit despre suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere fără să notifice formal compania, potrivit Libertatea.
Hidroelectrica susține că Ministerul Energiei, condus interimar de Ilie Bolojan, a anunțat public intenția de a propune suspendarea lui Răzvan Avram înainte de a comunica oficial companiei. Într-o raportare transmisă către Bursa de Valori București (BVB), compania spune că nu a primit nicio solicitare formală pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale a Acționarilor (AGA) cu acest punct.
„Hidroelectrica nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil.”
Hidroelectrica atrage atenția că, fiind emitent listat, informațiile care pot influența deciziile de investiții trebuie comunicate simultan, complet și nediscriminatoriu prin canalele reglementate (BVB și mecanismele Autorității de Supraveghere Financiară – ASF). În opinia companiei, anunțul făcut în timpul orelor de tranzacționare, înaintea unei comunicări oficiale, poate genera:
Compania invocă și Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață (setul de reguli europene care vizează, între altele, prevenirea divulgării selective de informații și protejarea integrității piețelor).
Hidroelectrica reamintește că AGA este programată pentru 29 mai 2026 și că ordinea de zi poate fi modificată până la 14 mai, astfel încât documentele să poată fi publicate ulterior în Monitorul Oficial pe 18 mai, „conform procedurilor legale”, potrivit comunicării către BVB.
„Completarea ordinii de zi a adunărilor generale se realizează prin transmiterea unei solicitări formale către emitent, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare (...), urmând ca emitentul să asigure publicarea și diseminarea acesteia prin canalele oficiale de raportare către piață (...) prin sistemul Bursei de Valori București („BVB”) și mecanismele reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF”).”
Reacția vine după ce Ministerul Energiei a anunțat că va propune suspendarea lui Răzvan Avram, președintele Consiliului de Supraveghere, despre care Libertatea notează că este inculpat într-un dosar de corupție.
Separat, Hidroelectrica a raportat recent un reper bursier: compania a anunțat o capitalizare de 76,5 miliarde de lei, corespunzătoare unui preț maxim de 170 de lei pe acțiune, iar ședința s-a închis la 169,8 lei/acțiune, conform informațiilor citate. În acest context, compania susține că mesajele publice cu „caracter politic”, transmise înaintea mecanismelor corporative și a raportării către piață, pot afecta percepția investitorilor asupra stabilității guvernanței corporative.
Recomandate
Cris-Tim își accelerează extinderea și modernizarea cu investiții totale de 226,8 milioane lei în 2026 , cel mai ridicat buget anual din istoria companiei, cu accent pe creșterea capacității de producție și întărirea logisticii, potrivit Profit . Planul de investiții este gândit pe două direcții mari și urmărește, la nivel operațional, extinderea capacității de producție, dezvoltarea infrastructurii logistice și continuarea modernizării operațiunilor. Cum se împarte bugetul record Pentru 2026, Cris-Tim Family Holding are în vedere investiții totale de 226,8 milioane de lei, structurate astfel: aprox. 175 milioane lei pentru proiectul Investalim ; aprox. 51 milioane lei pentru investițiile operaționale curente . Publicația notează că acesta este cel mai mare nivel anual de investiții din istoria companiei. De ce contează: efect direct în capacitate și logistică Miza principală a programului este una de execuție: compania își propune să își crească capacitatea de producție și să își consolideze lanțul logistic, în paralel cu modernizarea operațiunilor. În termeni practici, astfel de investiții tind să se traducă în volum mai mare, eficiență mai bună și o capacitate sporită de livrare, însă materialul nu detaliază calendarul proiectelor sau ținte cantitative (capacități, unități, termene). [...]
Samsung Electronics riscă pierderi de peste 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) dacă intră în grevă generală , într-un moment în care compania beneficiază de prețuri ridicate la cipurile de memorie pe fondul cererii alimentate de boom-ul inteligenței artificiale, potrivit SamMobile . Miza este una operațională și financiară: o eventuală oprire a activității ar putea lovi direct producția de semiconductori, exact în perioada în care piața se confruntă cu deficit de cipuri de memorie, iar Samsung a raportat recent profituri record de 57,23 trilioane woni sud-coreeni (circa 38,82 mld. dolari, aprox. 178 mld. lei). Ce cere sindicatul și ce a oferit compania Sindicatul a reiterat solicitarea ca Samsung să aloce 15% din profiturile trimestriale către angajați, sub formă de bonus de performanță. Pe lângă această cerere, lucrătorii vor eliminarea plafoanelor existente pentru bonusuri și trecerea la o structură anuală de bonus, în locul unei plăți unice. Conform articolului, solicitarea de 15% ar echivala cu aproximativ 40–45 trilioane woni (circa 27–31 mld. dolari, aprox. 124–143 mld. lei), adică „aproximativ 400.000 de dolari” per angajat, în estimarea citată de publicație. De cealaltă parte, conducerea Samsung ar fi propus alocarea a 10% din profituri, adică aproximativ 27–30 trilioane woni (circa 18–21 mld. dolari, aprox. 83–97 mld. lei), potrivit informațiilor preluate de SamMobile din presa locală ( The Korea Herald ). Calendarul grevei și impactul estimat Negocierile au avut loc, iar la discuții a participat și ministrul muncii din Coreea de Sud, Kim Young-hoon, însă un acord nu a fost încă atins, notează publicația, citând Korea JoongAng Daily. Sindicatul amenință cu declanșarea unei greve generale pe 21 mai, dacă cererile nu sunt acceptate. În scenariul unei greve de 18 zile, Samsung ar putea înregistra pierderi estimate între 30 și 40 de trilioane woni (circa 20,3–28,7 mld. dolari, aprox. 93–132 mld. lei), potrivit estimărilor menționate în articol. În lipsa unui acord până la termenul anunțat, riscul major pentru companie rămâne întreruperea producției de cipuri într-o perioadă de cerere ridicată, ceea ce ar putea amplifica costurile și presiunea asupra livrărilor. [...]
Samsung Electronics și sindicatul reiau negocierile sub mediere guvernamentală, iar un posibil blocaj de producție riscă să lovească lanțul global de aprovizionare cu memorii . Potrivit IT之家 , discuțiile au loc pe 11–12 mai, cu doar câteva zile înaintea unei greve generale programate pentru 21 mai, iar miza este evitarea unor întreruperi care ar putea afecta atât clienți globali, cât și furnizori de echipamente și materiale. Negocierile se desfășoară în cadrul unei proceduri de „mediere ulterioară” coordonate de Comisia Națională pentru Relații de Muncă din Coreea de Sud , un mecanism care permite reluarea medierii chiar și după eșecuri anterioare. Un eventual acord rezultat din această procedură ar avea aceeași forță juridică precum un contract colectiv de muncă. Ce cere sindicatul și unde se rupe negocierea Sindicatul cere două schimbări majore în politica de recompensare: eliminarea plafonului pentru bonusurile de performanță; alocarea a 15% din profitul operațional al companiei către un „fond” de bonusuri de performanță. În contrapondere, Samsung susține că poate oferi pachete de compensații „de vârf” prin stimulente speciale, dar respinge ideea eliminării permanente, prin reguli, a plafonului pentru bonusurile de performanță. De ce riscul de grevă este mai mare decât în 2024 Dacă medierea eșuează, compania ar putea ajunge la a doua grevă de amploare din istoria sa. Spre deosebire de 2024, când participarea a fost limitată și impactul asupra producției a fost redus, acum dimensiunea potențială a opririi este considerată semnificativ mai mare: organizația sindicală menționată în material ar fi ajuns la aproximativ 73.000 de membri, iar piața ar estima o participare efectivă de 30.000–40.000 de persoane. În scenariul în care greva ar avea loc între 21 mai și 7 iunie, industria se teme de întreruperi de producție și întârzieri în livrări, cu pierderi evaluate de unele voci din piață la „zeci de mii de miliarde” de woni (fără o cifră exactă în material). Efecte în lanț: presiune pe piața de memorii și pe investițiile în Coreea Un element neobișnuit subliniat în material este intervenția publică a Camerei de Comerț Americane din Coreea (AMCHAM), care avertizează că disputa ar putea afecta atractivitatea Coreei de Sud pentru investiții. Organizația, care are peste 800 de companii membre, consideră că rolul Samsung este critic în lanțul global de aprovizionare cu semiconductori de memorie necesari pentru infrastructura de inteligență artificială, cloud, producție avansată, auto și energie. „Dacă Samsung Electronics se confruntă cu o oprire de producție la scară largă sau cu incertitudine operațională, presiunea asupra pieței globale de memorii se va intensifica, iar îngrijorările privind blocajele din lanțul de aprovizionare, volatilitatea prețurilor, stabilitatea achizițiilor și fiabilitatea generală a lanțului vor crește.” Materialul enumeră și companii care ar depinde de produse Samsung precum DRAM, NAND și HBM (memorie cu lățime mare de bandă , folosită inclusiv în acceleratoare pentru inteligență artificială), între care Microsoft, Meta, Google, Apple, Amazon, Oracle, Qualcomm, Dell, HP și IBM. În același timp, sunt menționați și furnizori de echipamente/materiale (de exemplu Applied Materials, Lam Research, ASML, Corning, DuPont, 3M) care ar putea fi afectați dacă liniile de producție din marile baze industriale ale Samsung ar fi oprite. Separat, JPMorgan ar fi estimat într-un raport recent că, dacă greva escaladează, profitul operațional anual al Samsung Electronics ar putea scădea cu peste 40.000 de miliarde de woni (materialul oferă doar echivalentul în yuani, nu și în alte valute). Ce urmează Rezultatul discuțiilor din 11–12 mai este prezentat ca o etapă „finală” înainte de data anunțată pentru greva generală din 21 mai. Dacă nu se ajunge la un acord cu valoare juridică echivalentă unui contract colectiv, riscul operațional se mută rapid din zona de negociere în zona de execuție: opriri de producție, întârzieri în livrări și presiune suplimentară pe piața globală a memoriilor, într-un moment în care cererea legată de inteligența artificială rămâne un factor major de tensiune în lanțurile de aprovizionare. [...]
DS Smith alocă peste 14 milioane de euro (aprox. 70 milioane lei) pentru creșterea capacității și eficienței în România , prin modernizarea și extinderea fabricilor din Timișoara și Ghimbav, potrivit Economedia . Investiția vizează în principal automatizare, reorganizarea fluxurilor și extinderea depozitării, cu efect direct asupra termenelor de livrare și a productivității. Cea mai mare parte a bugetului, 10,5 milioane de euro (aprox. 52,5 milioane lei), este direcționată către unitatea din Timișoara, cu termen de implementare până în primul trimestru din 2027. Proiectul include automatizarea unor procese, reorganizarea fluxului de producție și extinderea spațiilor de depozitare pentru produse finite. În plus, la Timișoara urmează să fie instalată o nouă linie de producție în zona de conversie (etapa în care cartonul este transformat în ambalaje), care ar permite fabricarea unor noi tipuri de ambalaje și creșterea capacității. Compania susține că aceste măsuri ar reduce termenele de livrare și ar îmbunătăți eficiența operațională. Pentru fabrica din Ghimbav, DS Smith a indicat investiții de 3,6 milioane de euro (aprox. 18 milioane lei) în 2026, pentru modernizarea infrastructurii și a utilajelor destinate producției de carton ondulat. Investiția continuă un program de dezvoltare început în 2023, estimat anterior la aproximativ 13 milioane de euro (aprox. 65 milioane lei). Context: volume în creștere și rol regional de inovare Compania afirmă că operațiunile din România au înregistrat creșteri de volume în 2025, în linie cu evoluția pozitivă din anul precedent, în pofida unui context economic dificil. Totodată, la începutul lui 2026 România a fost desemnată hub regional de inovare în cadrul grupului, cu responsabilități de dezvoltare și testare de soluții noi de ambalare pentru clienți internaționali. În plan tehnologic, DS Smith menționează introducerea imprimării Flexo HD cu șapte culori, precum și noi tipuri de carton ondulat și hârtii speciale, în linie cu obiectivul de a dezvolta soluții de ambalare considerate mai sustenabile. Ce urmărește compania în fabrici Pe lângă investițiile în capacitate și productivitate, compania spune că include și măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, precum instalarea unui sistem de răcire la unitatea din Timișoara pentru reducerea temperaturii din hala de producție în perioadele caniculare. Christian Schmidt , director DS Smith Packaging România, a declarat că grupul își continuă strategia de extindere și modernizare, pe fondul unei cereri ridicate pentru ambalaje personalizate și soluții sustenabile. DS Smith este parte a grupului International Paper și produce ambalaje pe bază de fibre, cu activități integrate de reciclare și producție de hârtie. [...]
Grupul francez MobiWire a intrat în România cu planuri de producție , o mișcare care poate adăuga capacitate industrială locală într-o zonă (echipamente de comunicații) dominată, de regulă, de importuri, potrivit Profit . MobiWire, fostul Sagem Wireless , are 25 de ani de experiență în industria telecomunicațiilor și, conform datelor consultate de publicație, intrarea pe piața locală este făcută „cu intenția de fabricare a echipamentelor de comunicații”. Ce produce compania și unde se poziționează Compania este specializată în proiectarea și fabricarea de: telefoane mobile; terminale de plată; dispozitive IoT (Internet of Things – echipamente conectate la internet) integrate și securizate. De ce contează pentru piața locală Dincolo de simpla prezență comercială, intenția de a fabrica local sugerează un pas operațional cu potențial impact în lanțul de aprovizionare și în zona de producție, în funcție de dimensiunea investiției și de ritmul implementării – detalii care nu sunt precizate în informațiile publicate. MobiWire lucrează preponderent pe segmentul B2B (business-to-business), cu clienți din mai multe industrii, inclusiv operatori telecom, bănci și fintech, companii medicale, producători auto (OEM), retail, energie, apărare și securitate, divertisment și jocuri, conform aceleiași surse. Ce urmează Materialul nu oferă, în forma disponibilă, informații despre valoarea investiției, locația exactă, capacitatea de producție sau calendarul proiectului. Aceste elemente vor fi esențiale pentru a evalua impactul economic concret al intrării MobiWire în România. [...]
Samsung își reduce drastic expunerea pe cea mai mare piață TV din lume, oprind vânzările de electronice și electrocasnice de consum în China continentală , o decizie care arată cât de greu mai pot concura brandurile străine cu producătorii locali în acest segment, potrivit HDSatelit . Compania a confirmat oficial pe 7 mai 2026 că nu va mai vinde în China televizoare, monitoare, proiectoare, produse audio și „alte electrocasnice pentru casă”. Samsung precizează că telefoanele mobile rămân la vânzare, că pot exista în continuare stocuri în magazine, iar pentru produsele deja cumpărate va continua serviciul de după-vânzare, în linie cu regulile chineze privind protecția consumatorilor. Ce produse sunt vizate de retragere În secțiunea de întrebări și răspunsuri publicată pe site-ul Samsung din China, măsura acoperă o listă extinsă, care include: televizoare; monitoare (inclusiv monitoare comerciale mari); echipamente audio și proiectoare; aparate de aer condiționat; frigidere; mașini de spălat, uscătoare și modele combinate; aparate de îngrijire a hainelor; aspiratoare și purificatoare de aer. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre o retragere punctuală, ci despre aproape întreaga gamă de electronice și electrocasnice de consum pe care Samsung o mai comercializa în China. De ce contează: piața locală a „închis” spațiul pentru branduri străine Decizia vine după ani de pierdere de cotă în fața rivalilor locali. Conform datelor citate de Yicai și FlatpanelsHD, pe baza AVC, Samsung ajunsese la 3,6% din piața de televizoare din China (locul cinci), iar la frigidere și mașini de spălat cota coborâse la 0,4% în fiecare categorie. În același timp, piața a rămas uriașă: în 2025 au fost livrate 32,9 milioane de televizoare, iar brandurile locale au ajuns la 94,1% din total (31 de milioane de unități). Într-un astfel de context, marja de manevră pentru un producător străin se reduce rapid. Contrastul cu poziția globală și ce rămâne în China Retragerea din China contrastează cu poziția globală a Samsung: compania a anunțat în martie 2026 că este lider mondial la televizoare pentru al 20-lea an consecutiv, iar Omdia i-a atribuit o cotă de 29,1% în 2025. Mesajul implicit este că problema nu este cererea globală, ci specificul unei piețe unde competiția locală a devenit dominantă. Separat, Reuters a relatat că decizia are legătură cu intensificarea competiției și cu încercarea de a reduce impactul asupra clienților și partenerilor; aceeași agenție a scris că diviziile de televizoare și electrocasnice au înregistrat anul trecut pierderi de 200 de miliarde de woni (aprox. 138 de milioane de dolari, adică aprox. 621 milioane lei) și că la început de mai a fost schimbată conducerea diviziei TV. În comunicarea către piața chineză, Samsung indică faptul că telefoanele și cipurile continuă, în timp ce portofoliul de consum se restrânge puternic. Pentru rivalii locali, ieșirea Samsung poate consolida și mai mult pozițiile deja dominante ale unor nume precum Hisense, TCL și Skyworth, într-o piață în care, potrivit Caixin, producătorii chinezi au controlat aproape complet livrările de televizoare în 2025. [...]
