Știri
Știri din categoria Companii
McDonald’s accelerează investițiile în România, cu peste 400 milioane lei alocate în următorii trei ani, într-un program care vizează extinderea rețelei, remodelarea unităților existente și digitalizarea restaurantelor, potrivit Profit. Miza economică este dublă: creșterea capacității de vânzare prin noi locații și eficientizarea operațională prin tehnologie și modernizări.
În 2025, Premier Restaurants România, operatorul McDonald’s pe plan local, a raportat o cifră de afaceri de peste 2,26 miliarde de lei, în creștere cu peste 12% față de anul precedent. Compania indică drept factori de susținere investițiile continue în dezvoltare și măsuri de eficientizare operațională.
Pe parcursul anului 2025, McDonald’s a deservit zilnic aproximativ 400.000 de clienți și a înregistrat peste 59 de milioane de comenzi, conform datelor prezentate. În același interval, compania a deschis 8 restaurante în mai multe orașe:
Planul de investiții pentru următorii trei ani este direcționat către trei axe, cu impact direct în capacitatea de operare și în experiența de cumpărare:
Publicația nu detaliază în material alocarea pe ani sau pe componente (extindere vs. remodelare vs. digitalizare) și nici numărul de unități vizate în acest interval.
Recomandate
Kandia Dulce își pune o țintă de creștere într-o piață în scădere , urmărind un avans de minimum 50% al cifrei de afaceri pentru brandul Kandia până la finalul lui 2028, pe fondul scumpirii materiilor prime și al reducerii consumului de ciocolată, potrivit Ziarul Financiar . Compania relansează brandul prin actualizarea portofoliului și a identității vizuale, mizând pe pozițiile pe care le are în categoriile-cheie cu branduri locale precum ROM, Măgura, Kandia sau Sugus. În plan operațional, relansarea se traduce prin extinderea portofoliului Kandia cu patru noi sortimente de ciocolată cu lapte, construite în jurul unor combinații de texturi și arome, de la cremă de lapte cu cereale crocante și iaurt cu căpșuni, până la cereale cu migdale caramelizate sau zmeură și bezele. De ce contează: consumul scade, costurile și taxele au urcat Managementul Kandia Dulce descrie un context de piață mai dificil în ultimii ani, în care consumul de ciocolată este în scădere. Printre factorii enumerați se află creșterile puternice ale prețului boabelor de cacao în 2024–2025 , inflația din România, majorarea TVA de la 9% la 21% și diminuarea puterii de cumpărare. În acest cadru, compania spune că o parte dintre consumatori se reorientează către produse substituente, către opțiuni mai accesibile sau aflate în promoții agresive, ori reduc frecvența de cumpărare și consum. Ținte pe termen scurt: 2026 și contribuția brandului Kandia Pentru 2026, Kandia Dulce își propune o creștere a cifrei de afaceri a companiei de minimum 8%. În urma relansării, așteptarea este ca brandul Kandia să aducă: o creștere a vânzărilor de aproximativ 25%; o creștere proporțională a cotei de piață în categoria de ciocolată amăruie, unde brandul este lider pe segmentul de preț mediu. Direcția de portofoliu: „funcțional” și formate mai mici În paralel cu relansarea, compania indică inovația de produs ca direcție strategică, cu accent pe produse „funcționale” (adică produse poziționate prin beneficii nutriționale sau de rețetă, precum conținut mai mare de proteine ori fără zahăr adăugat). În portofoliu sunt menționate, între altele, batoane proteice ROM, biscuiți digestivi fără zahăr adăugat Ulpio, jeleuri Sugus și dropsuri Silvana fără zahăr adăugat, precum și creme tartinabile ROM bogate în proteine, cu fibre și nivel redus de zaharuri. Tot în 2026, compania menționează lansarea gamei Laura, produse de post, și o orientare către consumul „din mers”, prin formate „de buzunar”, cu gramaj mai mic și preț mai accesibil decât o tabletă clasică. [...]
OPPO a urcat prețul mediu la 372 de dolari (aprox. 1.710 lei) și își consolidează strategia de „premiumizare” în China , pe fondul unei creșteri puternice a livrărilor în primul trimestru din 2026, potrivit CNMO , care citează date IDC pentru piața chineză. Compania s-a menținut în top 3 al producătorilor de smartphone-uri, iar nivelul prețului mediu o plasează în fruntea segmentului Android de top. Datele IDC menționate în material indică faptul că avansul OPPO nu este susținut doar de volum, ci și de mixul de produse, cu accent pe modele mai scumpe. Pentru companie, aceasta înseamnă, în mod tipic, marje mai bune și o poziționare mai robustă într-o piață în care competiția pe preț rămâne intensă. Ce produse au împins creșterea În zona pliabilelor, CNMO notează că noul vârf de gamă OPPO Find N6 s-a diferențiat printr-o experiență de afișaj „aproape fără cută” și a devenit cel mai bine vândut model pliabil nou al trimestrului. Publicația mai susține că, în ziua de debut la vânzare, telefonul a stabilit un record de venituri din vânzări în prima zi pentru categoria pliabilelor (toate brandurile și toate formatele) în ultimul an. Pe segmentul „mid-premium”, seria Reno ar fi menținut poziția de lider a OPPO în intervalul 400–600 de dolari (aprox. 1.840–2.760 lei) în zona Android, contribuind la susținerea volumelor și a cotei de piață. Semnale din retail și efectul asupra portofoliului Tot pe 24 aprilie, două modele noi – OPPO Find X9 Ultra și OPPO Find X9s Pro – au intrat oficial la vânzare, iar CNMO relatează o cerere ridicată: o ediție limitată a Find X9 Ultra (pachet „master” asociat Hasselblad ) s-a epuizat rapid pe platforme online precum Tmall și JD, iar varianta de 1 TB a Find X9 Ultra ar fi fost, de asemenea, epuizată în ziua lansării. În paralel, sub-brandul OnePlus a continuat să crească, cu un avans anual „aproape de 30%” în trimestru, potrivit aceleiași surse. CNMO afirmă că OPPO a optimizat arhitectura de brand și împărțirea pe produse, ceea ce ar urma să ducă la o alocare mai eficientă a resurselor și la o competitivitate mai bună. În ansamblu, indicatorul-cheie din material rămâne prețul mediu de 372 de dolari, care sugerează că OPPO își mută centrul de greutate spre modele mai profitabile – o direcție cu impact direct asupra veniturilor pe unitate, dacă ritmul de vânzări se menține. [...]
Beko Romania (fostul Arctic) a revenit pe profit , pe fondul unei creșteri de două cifre a vânzărilor , după ce cifra de afaceri a depășit 4 miliarde de lei în 2025, potrivit datelor analizate de Profit . Compania, cel mai mare producător de electrocasnice din România, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 4,09 miliarde de lei, în creștere cu 16,5% față de 2024. Rezultatul net a trecut pe plus, cu un profit de 2,3 milioane de lei, după o pierdere de 103,6 milioane de lei în 2024. Ce arată bilanțul: vânzări în urcare, datorii în scădere ușoară Dincolo de revenirea pe profit, datele indică și o ajustare modestă a poziției financiare. Compania are de recuperat creanțe de 813,3 milioane de lei, în scădere cu 1,9% față de 2024, și trebuie să plătească datorii de 1,33 miliarde de lei, cu 0,6% mai puțin decât în anul precedent. Impact operațional: mai puțini angajați, producție concentrată la Găești Numărul mediu de salariați a fost de 3.784 în 2025, în scădere cu 4,2% față de 2024. Cea mai mare parte a angajaților lucrează în fabrica din Găești (județul Dâmbovița), unde compania produce frigidere și congelatoare. Beko Romania desfășoară pe piața locală atât activități de producție, cât și de import și distribuție. [...]
Intel își leagă redresarea diviziei Foundry de un parteneriat cu Elon Musk , într-o mișcare care ar putea influența direct economia producției de cipuri și capacitatea companiei de a atrage clienți pe viitor, potrivit Tom's Hardware . CEO-ul Intel, Lip-Bu Tan, a spus în cadrul raportării trimestriale că „nu poate gândi la un partener mai bun decât Elon Musk” pentru a explora metode „neconvenționale” de îmbunătățire a fabricării cipurilor, într-un context în care cererea globală de semiconductori crește mai repede decât oferta. Parteneriatul vizează proiectul TeraFab, asociat cu Tesla și SpaceX, anunțat inițial în timpul raportării trimestriale a Tesla. Ce urmărește Intel: eficiență și costuri mai mici în fabricație Din declarațiile lui Tan, direcția centrală a colaborării este creșterea eficienței de producție și îmbunătățirea „economiei” fabricării de semiconductori (adică reducerea costurilor și creșterea randamentului industrial), nu doar o relație comercială punctuală. „Suntem entuziasmați să explorăm modalități inovatoare de a refactoriza tehnologia proceselor pe siliciu, căutând metode neconvenționale de a îmbunătăți eficiența fabricației, care în cele din urmă vor duce la o îmbunătățire dinamică a economiei fabricării de semiconductori.” Publicația notează că detaliile exacte ale parteneriatului Intel–Tesla–SpaceX și ale proiectului TeraFab nu sunt clare. O ipoteză vehiculată este că TeraFab ar putea licenția tehnologia de proces 14A de la Intel (un nod de fabricație planificat), pentru a accelera punerea în funcțiune a producției fără a dezvolta totul de la zero, însă nici Musk, nici Intel nu au confirmat explicit că este strict un acord de licențiere. De ce contează pentru Intel Foundry: primul client major pentru 14A, pe fondul pierderilor TeraFab este descris drept primul client major pe care Intel îl obține pentru 14A, indiferent de forma exactă a acordului. Miza este ridicată pentru Intel, în condițiile în care divizia Foundry a avut venituri în scădere anul trecut și continuă să opereze pe pierdere. Intel a indicat o marjă operațională de -45% în T1 2026 , în îmbunătățire față de un minim de -71,7% în T2 2025 , conform informațiilor citate de publicație. În acest context, un client important și un proiect care promite eficientizare pot conta atât operațional, cât și în percepția pieței asupra traiectoriei Foundry. Ce se știe și ce rămâne neclar Când a fost întrebat direct despre relația dintre Intel și TeraFab, Tan a oferit puține detalii suplimentare și a caracterizat colaborarea drept „foarte amplă”, menționând că Intel va reveni cu actualizări și că discută și cu alți clienți. Un punct sensibil rămâne faptul că lanțul global de aprovizionare nu ține pasul cu cererea, ceea ce sugerează că Intel și TeraFab ar putea încerca și reducerea timpului necesar pentru atingerea producției la capacitate maximă. Reacția pieței: salt puternic al acțiunii după comentarii Acțiunile Intel au închis joi la 66,78 dolari (aprox. 307 lei) și au urcat cu 19% până la 79,74 dolari (aprox. 367 lei) în tranzacțiile after-hours, mișcare pe care publicația o pune în legătură cu comentariile despre parteneriatul cu TeraFab. [...]
Divizia de telefoane mobile a Samsung ar putea ajunge la prima pierdere anuală din istorie , pe fondul scumpirii accelerate a memoriilor DRAM și NAND, care comprimă marjele chiar într-un an cu vânzări solide de flagship-uri, potrivit GSMArena . Miza economică este că presiunea pe costuri vine dintr-o zonă care cântărește mult în structura unui smartphone premium: analiștii Counterpoint estimează că „bill of materials” (BoM – costul total al componentelor) pentru un telefon flagship (800+ dolari) ar urma să crească cu 100–150 de dolari (aprox. 460–690 lei), iar memoria are cea mai mare contribuție la această creștere. În totalul costurilor, 23% ar reveni RAM-ului și 18% stocării. Potrivit unor surse din industrie citate în material, TM Roh , șeful diviziilor DX și MX, ar fi avertizat managementul că divizia de mobile ar putea raporta o pierdere anuală. Vânzări bune, dar marje sub presiune Paradoxul, în contextul descris, este că performanța comercială nu pare să fie problema principală. Seria Galaxy S26 ar fi avut rezultate puternice: record de precomenzi în Coreea de Sud (detalii în GSMArena ); precomenzi cu 25% mai mari în SUA față de seria S25 (conform GSMArena ); precomenzi cu 20% mai mari în Europa (potrivit GSMArena ). În toate aceste piețe, cererea ar fi fost concentrată către modelul Ultra, cel mai scump din gamă. Separat, IDC a raportat că Samsung a fost lider global la livrări de smartphone-uri în T1, cu 62,8 milioane de unități, în creștere cu 3,6% față de T1 2025, deși piața totală a scăzut cu 4% (conform GSMArena ). De ce se scumpește memoria și ce efect are în lanț Materialul indică o schimbare structurală a cererii: memoriile de tip LPDDR (Low Power DDR), folosite tradițional în telefoane, tablete și laptopuri, sunt tot mai căutate și în infrastructura de inteligență artificială, unde consumul de energie și răcirea sunt costuri majore, iar LPDDR poate ajuta la eficiență. În acest context, Samsung ar fi început să retragă liniile de producție LPDDR4 pentru a crește capacitatea pe LPDDR5 (detalii în GSMArena ), semn că producătorul se repoziționează către generațiile mai noi, unde cererea și prețurile sunt mai ridicate. Pe lângă memorie, Counterpoint avertizează și asupra scumpirii chipseturilor de vârf, ceea ce pune telefoanele premium „sub dublă presiune” la costuri. În același tablou, se menționează că limitările de capacitate la TSMC și majorările de prețuri ar putea influența decizii din lanțul de aprovizionare, inclusiv posibilitatea ca Qualcomm să folosească fabrici Samsung pentru un viitor Snapdragon 8 Elite Gen 6 (conform GSMArena ). Ce ar trebui urmărit în continuare Dacă estimările privind creșterea BoM se confirmă, Samsung ar putea fi forțată să aleagă între absorbția costurilor (cu impact direct în profitabilitate) și transferul lor în prețurile finale. Counterpoint a avertizat anterior că prețurile retail ale smartphone-urilor ar putea crește în 2026 cu 100–150 de dolari (aprox. 460–690 lei) din cauza exploziei costurilor la memorie (detalii în GSMArena ). [...]
Siemens își extinde capacitatea de producție în România cu o fabrică nouă la Sibiu , un proiect gândit pentru producție digitalizată și automatizată, care ar urma să livreze echipamente electrice de joasă tensiune pentru piețe industriale și rezidențiale, potrivit economica.net . Construcția este programată să înceapă în august 2026 și este estimată să fie finalizată până în 2028, condiționat de obținerea tuturor autorizațiilor și aprobărilor necesare. Unitatea planificată va avea o suprafață de aproximativ 14.500 m² și va fi dezvoltată în parteneriat cu WDP, pe baza unui contract de închiriere pe termen lung, în conformitate cu reglementările locale. Ce schimbă operațional: producție „bazată pe date” și automatizare Fabrica de la Sibiu este proiectată ca un mediu de producție construit pe transfer de date și pe tehnologii Siemens. Înainte de începerea lucrărilor, compania intenționează să proiecteze virtual zona de producție folosind Siemens Digital Twin (o replică digitală a fabricii, utilizată pentru simulare și optimizare), pentru a stabili configurația optimă a echipamentelor, fluxurilor de lucru și proceselor. În operare, Siemens descrie o producție „inteligentă și extrem de flexibilă”, în care: inteligența artificială ar urma să aibă un rol tot mai important; datele ar urma să fie interconectate pe întreg lanțul, de la aprovizionare la livrare; vehicule ghidate automat (AGV) ar urma să transporte autonom materialele către liniile de producție; automatizarea și robotica sunt incluse în strategia de funcționare. „Pe lângă creșterea eficienței, Siemens se așteaptă și la o flexibilitate sporită, care să permită reacții rapide la condiții în schimbare și să răspundă cerințelor viitoare ale clienților”, arată compania. Ce va produce fabrica: gama SENTRON pentru joasă tensiune Portofoliul planificat include produse de joasă tensiune din gama SENTRON, destinate protecției, comutației, măsurării și monitorizării, pentru utilizare industrială și rezidențială. În listă sunt menționate, între altele, întreruptoare automate miniaturale, întreruptoare diferențiale și dispozitive electronice de protecție a circuitelor. Energie și emisii: țintă de funcționare neutră din punct de vedere al carbonului Unitatea este proiectată să funcționeze pe o bază neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, cu eficiență energetică integrată în procesele de fabricație. Planul include luminatoare cu dispozitive tubulare de iluminare naturală pentru reducerea consumului de iluminat artificial, iar după finalizare este prevăzută instalarea unui sistem fotovoltaic pe acoperiș. Energia produsă local ar urma să fie utilizată direct, iar restul să fie cumpărat de la furnizori sustenabili. Forță de muncă: accent pe formare în automatizare și analiză de date Siemens mai precizează că fabrica este gândită ca spațiu de lucru ergonomic și conectat digital, cu zone dedicate formării profesionale. Compania indică dezvoltarea de competențe în automatizare, analiză de date și învățare continuă, iar clădirea ar urma să fie proiectată pentru accesibilitate deplină, inclusiv pentru persoane cu dizabilități sau mobilitate redusă. [...]
