Știri
Știri din categoria Companii
Apple produce acum aproximativ un sfert din toate iPhone-urile în India, după ce compania și-a majorat producția locală cu circa 53% într-un singur an, potrivit datelor citate de Bloomberg.
În 2025, Apple a asamblat aproximativ 55 de milioane de iPhone-uri în India, față de 36 de milioane în anul precedent. Creșterea face parte din strategia companiei de a reduce dependența de China și de a limita riscurile generate de tensiunile comerciale dintre SUA și Beijing.
Apple produce anual între 220 și 230 de milioane de iPhone-uri la nivel global, ceea ce înseamnă că India contribuie acum cu aproximativ 25% din producția totală.
Mutarea unei părți semnificative a producției în India este susținută de programul guvernamental de stimulente industriale lansat de premierul Narendra Modi, care oferă subvenții producătorilor pentru a transforma țara într-un hub global de fabricație.
Aceste stimulente au ajutat companiile să compenseze unele dezavantaje structurale ale producției în India, precum infrastructura logistică mai puțin dezvoltată sau lanțurile de aprovizionare mai limitate comparativ cu China.
În prezent, Apple produce în India:
Producția este realizată de parteneri industriali precum Foxconn, Tata Electronics și Pegatron, atât pentru piața locală, cât și pentru export.
Chiar dacă diferența de costuri s-a redus în ultimii ani, producția de electronice în India rămâne mai scumpă decât în China sau Vietnam. Din acest motiv, Apple și alte companii tehnologice negociază cu autoritățile indiene o nouă rundă de stimulente guvernamentale pentru a menține competitivitatea exporturilor.
Presiunea pentru noi măsuri de sprijin este cu atât mai mare cu cât actualul program de subvenții pentru producția de smartphone-uri urmează să expire la 31 martie 2026.
Mutarea unei părți importante din producție în India reflectă tendința mai largă din industria tehnologică de a diversifica lanțurile globale de aprovizionare, pentru a evita dependența de o singură țară.
Recomandate
Apple mută presiunea prețurilor în rate lunare printr-un program de leasing , o schimbare care poate accelera ciclurile de înlocuire a dispozitivelor și poate „netezi” vânzările de iPhone, într-un moment în care compania a început să majoreze prețuri la hardware. Potrivit The Next Web , Apple a lansat în SUA programul Apple Upgrade , operat de Klarna , care acoperă iPhone, Apple Watch, Mac și iPad și pornește de la 17,99 dolari pe lună (aprox. 83 lei) pentru un iPhone. Programul nou înlocuiește discret iPhone Upgrade Program, pe care Apple îl rula din 2015. Momentul lansării este relevant: în iunie, Apple a crescut prețurile la Mac și iPad cu 100 de dolari, peste pragul de 1.000 de dolari, invocând o penurie de memorie „alimentată” de cererea pentru inteligență artificială, și a avertizat că urmează scumpiri și la iPhone. Ce schimbă Apple Upgrade pentru cumpărător: „mai ieftin” ca senzație, nu ca preț Leasingul nu reduce prețul total al unui iPhone, dar schimbă modul în care este perceput costul. Exemplul dat: un iPhone 17 Pro de 1.099 dolari (aprox. 5.060 lei) devine 31,99 dolari pe lună (aprox. 147 lei), iar „șocul” prețului de listă este înlocuit de o plată lunară. Un analist Forrester, Dipanjan Chatterjee, a rezumat ideea pentru CNET: plata lunară predictibilă schimbă percepția asupra costului, chiar dacă prețul nu scade. Unde e „cârligul”: proprietatea și costurile din „fine print” Diferența-cheie față de cumpărare este proprietatea: în leasing, Klarna deține dispozitivul cât timp utilizatorul plătește. La finalul perioadei, clientul poate face upgrade, poate cumpăra dispozitivul printr-o taxă unică sau îl poate returna. Dacă nu face nimic, trece pe plăți lunare „de la o lună la alta”, despre care Apple spune că „pot crește”, înainte să se ajungă la o taxă automată de cumpărare. Condițiile penalizează lipsa de atenție, potrivit aceleiași surse: închiderea anticipată sau upgrade-ul anticipat vin cu taxe pe care Apple le numește „substanțiale”; dispozitivul trebuie returnat în stare bună, altfel se plătește o taxă pentru deteriorare; AppleCare nu mai este inclus la fel ca în vechiul program. The Next Web notează și că WIRED a relatat despre critici care numesc lansarea „financiarizarea crizei de accesibilitate”. De ce contează pentru Apple: cicluri de upgrade mai scurte și venituri mai previzibile Dincolo de argumentul pentru consumatori, miza este una de model de business. Utilizatorii își păstrează iPhone-urile „aproape patru ani” în prezent, iar o companie dependentă de cicluri de upgrade are interesul să reducă această durată. Un leasing poate împinge clienții înapoi în magazin la unu-doi ani și poate face vânzările mai puțin dependente de vârfurile de după lansări — un tip de volatilitate pe care investitorii tind să îl penalizeze. Mutarea pune Apple în competiție directă și cu operatorii telecom, care folosesc de mult finanțarea telefoanelor pentru a „lega” clienții de abonamente. În plus, programul vine înaintea așteptărilor că iPhone 18 ar putea fi mai scump în septembrie și pe fondul zvonurilor despre un model pliabil în jur de 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), unde plata lunară ar face mai ușoară „înghițirea” prețului. Dispozitive blocate pentru neplată? Apple neagă limitarea funcțiilor Înainte de lansare, 9to5Mac a găsit cod într-o versiune beta de iOS 27 care sugera un „Restricted Mode” pentru dispozitive finanțate, în caz de neplată, care ar fi blocat accesul la majoritatea aplicațiilor. Apple a respins scenariul: un purtător de cuvânt, Brian Bumbery, a declarat pentru The Verge că nu vor exista limitări ale funcționalității dispozitivului din cauza plăților ratate. Totuși, creditorul păstrează pârghii contractuale: Klarna spune că trei plăți ratate la rând încheie leasingul și fac ca întregul sold să devină scadent imediat. În ansamblu, Apple Upgrade arată o continuare a transformării Apple către venituri recurente: după un deceniu de accent pe abonamente, și hardware-ul începe să fie „contorizat” lunar, iar iPhone-ul devine mai mult un serviciu decât un bun deținut. [...]
Apple a depășit 1,5 miliarde de utilizatori cu abonamente plătite la nivel global , un prag care întărește ponderea veniturilor recurente din servicii în modelul de business al companiei, potrivit IT Home , care relatează declarațiile făcute de CEO-ul Tim Cook în cadrul conferinței cu analiștii pentru rezultatele trimestriale. Informația a fost comunicată în contextul celui de-al treilea trimestru al anului fiscal 2026 al Apple (intervalul 28 martie–27 iunie 2026), în care compania a raportat că numărul total de „abonamente plătite” (paid subscriptions) a trecut de 1,5 miliarde. Creștere accelerată în trei ani Apple anunțase în 2023 că depășise pragul de 1 miliard de abonamente plătite. Asta înseamnă un plus de 500 de milioane în aproximativ trei ani, conform aceleiași surse. Ce intră în „abonamente plătite”, după metodologia citată IT Home notează că în această raportare sunt incluse atât serviciile proprii Apple, cât și abonamentele din aplicații terțe distribuite prin App Store . În categoria serviciilor proprii sunt menționate explicit: Apple TV Apple Music iCloud+ Apple One Prin includerea abonamentelor din aplicații terțe, indicatorul reflectă nu doar performanța serviciilor Apple, ci și rolul ecosistemului App Store în generarea de plăți recurente. De ce contează pentru business Pragul de 1,5 miliarde sugerează o extindere a bazei de venituri recurente, într-o perioadă în care marile companii de tehnologie încearcă să reducă dependența de ciclurile de vânzări ale hardware-ului. În același timp, articolul nu oferă detalii despre venitul mediu per abonament sau despre ponderea serviciilor proprii în total, astfel că impactul financiar exact nu poate fi cuantificat din datele prezentate. [...]
Foxconn a intrat în faza de producție în masă pentru iPhone 18 Pro și Pro Max , iar compania își mărește rapid forța de muncă la fabrica din Zhengzhou, semnal că Apple vizează volume ridicate pentru lansarea din toamnă, potrivit WinFuture . În material se arată că pregătirile pentru noua generație de iPhone au trecut „la următorul nivel” în China, după apariția unor scurgeri de informații privind componente și prototipuri testate intern. Foxconn ar fi început acum producția în masă pentru modelele iPhone 18 Pro și Pro Max, iar indicatorul principal este recrutarea accelerată de personal la uzina din Zhengzhou. Ce înseamnă recrutarea masivă la „iPhone City” Fabrica din Zhengzhou, supranumită frecvent „iPhone City”, este descrisă drept cel mai mare centru din lume pentru producția de smartphone-uri Apple. În perioadele de vârf, acolo lucrează peste 300.000 de oameni, iar Foxconn angajează anual mii de muncitori sezonieri pentru a acoperi cererea, notează publicația. Contractele sunt, de regulă, pe aproximativ trei luni, iar o parte dintre angajați locuiesc în căminele companiei din incinta complexului. Din perspectivă operațională, o astfel de mobilizare indică intrarea în etapa de ramp-up (creștere treptată a capacității) înaintea lansării comerciale, când lanțul de aprovizionare trebuie să livreze volume mari într-un interval scurt. O lansare „în două valuri” pentru a reduce presiunea pe lanțul de aprovizionare WinFuture citează publicația The Standard, potrivit căreia Apple ar urma să prioritizeze inițial variantele mai scumpe: iPhone 18 Pro, iPhone 18 Pro Max și un model pliabil, denumit iPhone Ultra, cu lansare în toamnă. Modelele standard ar urma să vină „probabil” abia în primăvara lui 2027. Această abordare ar avea două efecte, conform articolului: ar reduce presiunea imediată asupra lanțului de aprovizionare; ar distribui mai uniform veniturile pe parcursul anului. Context de piață: Apple crește în timp ce piața scade Materialul plasează accelerarea producției într-un context de piață mai slab: în trimestrul al doilea din 2026, piața globală de smartphone-uri a scăzut, însă Apple și-ar fi crescut cota de piață. În China, compania ar avea o cotă de 18% și s-ar situa pe locul al doilea, după Huawei, ceea ce explică importanța unei producții fără sincope la Foxconn. Ce se știe despre schimbările la iPhone 18 (din informațiile disponibile) WinFuture menționează că noile modele ar urma să vină cu cipuri mai puternice și tehnologii noi de ecran, cu accent pe integrarea funcțiilor de inteligență artificială. În același timp, „rapoarte” indică posibile schimbări fizice: dispozitivele ar putea fi mai groase și mai grele decât generația anterioară, iar Apple ar putea renunța la variantele clasice de culoare negru sau gri închis. [...]
Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]
Samsung își accelerează extinderea capacităților avansate în SUA , pregătind demararea construcției celei de-a doua fabrici de semiconductori din Taylor (Texas) până la finalul lui 2026, cu țintă de producție de volum în 2030, potrivit Smart Car . Decizia vine pe fondul faptului că ritmul de creștere a capacităților pentru procese de fabricație de ultimă generație nu mai ține pasul cu cererea din piață. Compania a transmis informațiile în cadrul conferinței cu investitorii aferente rezultatelor din trimestrul al doilea. A doua unitate, „ Taylor Fab 2 ”, este în faza de pregătire, iar dimensiunea estimată ar fi de aproximativ 2,7 milioane de picioare pătrate (circa 251.000 mp), la același nivel cu prima fabrică aflată deja în construcție. Calendarul proiectului și rolul primei fabrici Samsung afirmă că prima fabrică din Taylor avansează conform planului și ar urma să intre în operare în cursul anului 2026. După pornire, compania intenționează să crească treptat capacitatea pentru tehnologia de 2 nanometri (un nod de fabricație foarte avansat, folosit pentru cipuri de performanță ridicată). Pentru a doua fabrică, obiectivul declarat este atingerea producției de volum în 2030, ceea ce sugerează un orizont lung de ramp-up (creștere graduală a producției) și calificare tehnologică. Miza economică: investiții, subvenții și potențial de extindere Platforma Samsung din Taylor a obținut aproximativ 1.268 de acri (513 hectare) de teren, suficient – potrivit companiei – pentru a găzdui până la 10 fabrici avansate de plachete (wafer fabs). În plus, Samsung a primit anterior 6,4 miliarde de dolari (aprox. 29,4 miliarde lei) subvenții pentru cipuri din partea guvernului SUA. Conform planificării menționate, investiția totală a Samsung în Taylor ar urma să depășească 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) până în 2030, ceea ce poziționează proiectul ca unul dintre cele mai mari pariuri industriale ale companiei în afara Asiei. Ce urmează: presiune pe capacități și interes pentru 1,4 nanometri Pe zona de tehnologie și cerere, Samsung a indicat că pentru procesul de 1,4 nanometri a început să primească solicitări din partea clienților, iar numărul acestora este în creștere. Compania spune că analizează dacă este necesară o extindere suplimentară a capacităților, urmând ca planurile să fie detaliate etapizat, în funcție de comenzi și negocieri. Separat, publicația notează că au existat relatări anterioare potrivit cărora Samsung ar fi finalizat în iulie 2026 „tape-out”-ul (finalizarea designului pentru producție) pentru cipul Tesla AI5 pe 2 nanometri, urmând ca pregătirile pentru producția de volum să se mute către Taylor. În același context, se menționează că primele plachete ar putea fi procesate până la finalul lui 2026, iar o pornire completă a producției ar putea avea loc abia la începutul lui 2027. [...]
ALKA Trading își mărește capacitatea de producție la Ploiești prin extinderea fabricii de snackuri , proiect inclus într-un buget de investiții de peste 15 milioane de euro (aprox. 78,5 milioane lei) pentru 2026, mai mare cu circa 2 milioane de euro față de anul anterior, potrivit Ziarul Financiar . Planul de investiții este centrat pe unitatea inaugurată în 2019, unde compania produce snackuri sărate coapte sub brandurile Toortitzi, Soocitzi și Meteoritzi. CEO-ul ALKA Group, Ady Hirsch , spune că extinderea fabricii din Ploiești este „cel mai important proiect” aflat în derulare în acest moment. Extinderea de la Ploiești, miza principală a investițiilor din 2026 În materialul ZF, compania indică faptul că bugetul total de investiții pentru 2026 depășește 15 milioane de euro, iar proiectul-cheie este extinderea capacităților de la Ploiești. Articolul nu precizează dimensiunea extinderii, calendarul lucrărilor sau ce creștere de capacitate vizează compania. Fabrica din Ploiești a fost realizată printr-o investiție de 25 milioane de euro (aprox. 130,8 milioane lei) și, potrivit aceleiași surse, ALKA anunța încă din 2023 intenția de a o extinde. Cum își împarte ALKA producția între Ploiești și București ALKA își concentrează la Ploiești producția de snackuri sărate coapte, în timp ce la București produce și snackuri dulci, sub branduri precum ALKA Prăjitura Casei, Alfers și ALKA Biscuiți, dar și cafea. Grupul ALKA a fost înființat în 1994 ca investiție de tip greenfield (dezvoltare de la zero). Conform datelor citate de ZF de pe listafirme.ro, compania este controlată de AMKA Industries Holding AG. [...]
