Știri
Știri din categoria Companii
Hidroelectrica își extinde rapid echipele de furnizare prin leasing de personal, pe fondul restricțiilor la angajări în companiile de stat, după ce și-a dublat numărul de clienți într-un an, potrivit Profit.
Compania a demarat o nouă achiziție pentru „punerea la dispoziție” a până la 90 de salariați temporari, pentru activitățile Departamentului Furnizare, pe o perioadă de până la 18 luni. Valoarea totală estimată a contractului este de 1,782 milioane lei plus TVA.
În documentația de atribuire, compania invocă presiunea operațională generată de creșterea accelerată a portofoliului de clienți, volumele mari asociate proceselor automatizate (care, în practică, generează solicitări suplimentare de monitorizare și verificare), precum și complexitatea crescută a solicitărilor, inclusiv în contextul ajustărilor de facturare și al neconcordanțelor apărute la integrarea datelor.
Miza este evitarea unor riscuri precum depășirea timpilor de răspuns impuși de legislație, scăderea indicatorilor de performanță, creșterea reclamațiilor către ANRE și ANPC, afectarea imaginii și supraîncărcarea personalului existent, cu risc de fluctuație și scădere a productivității.
Hidroelectrica vrea să acopere, cu personal temporar, activități din mai multe zone ale furnizării, între care:
Separat, compania lansase la finalul lunii aprilie o primă procedură de achiziție de servicii de asigurare de personal temporar pentru furnizare (neatribuită încă), estimată la 264.000 lei plus TVA, pentru cel mult 20 de persoane, pe 12 luni, inclusiv pe recuperări creanțe back-office, relații cu clienții, raportări și monitorizări KPI (indicatori-cheie de performanță), implementări de soluții de tip Business Intelligence (analiză de date pentru decizii), automatizări, contabilitate, bugetare, deconectări și operațiuni financiare curente. Detalii despre această primă procedură apar în articolul anterior al publicației, Profit.
Ordonanța de Urgență nr. 89/2025 prevede că, în 2026, companiile de stat pot crește numărul de angajați și cheltuielile salariale față de 2025 doar în cazul dezvoltării activității și după aprobarea Guvernului prin memorandum, pe baza unei „analize temeinic justificate”.
Potrivit sursei, Hidroelectrica nu a obținut aprobarea unui astfel de memorandum, iar bugetul pe 2026 indică menținerea aceluiași efectiv ca la 31 decembrie 2025: 3.601 salariați (fără detalierea numărului din Furnizare).
Fostul CEO interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, în prezent director de investiții, a criticat public această condiționare, într-o declarație redată de publicație:
„Nu mi se pare normal (...) să fim condiționați cu bugetul și cu memorandumul, pentru că vorbim de guvernanță corporativă. Nu mai există guvernanță corporativă în România. Este o glumă! Din momentul în care ajungem să depindem, ca să angajăm un om într-o centrală, să ne ducem să ne rugăm de guvern, să ne lase, să explicăm de ce ne trebuie în tură doi oameni, de ce ne trebuie oameni la furnizare, când suntem cel mai mare furnizor din România. Mai vorbim de guvernanță corporativă? Nu mai există așa ceva. Ne-am întors în anii 90”.
Hidroelectrica și-a dublat portofoliul de clienți finali de furnizare între 31 martie 2025 și 31 martie 2026, la peste 1,31 milioane locuri de consum, dintre care peste 1,24 milioane sunt clienți casnici.
La nivelul lunii martie 2026, compania era pe primul loc între furnizorii români după cantitățile de electricitate vândute clienților finali, cu cote de piață de aproape 18% per total și de peste 19% pe segmentul concurențial, conform datelor ANRE citate de sursă.
Pe partea financiară, anul trecut Hidroelectrica a încasat venituri totale de peste 5,5 miliarde lei din furnizare. La 31 decembrie 2025, creanțele comerciale brute pe furnizare erau de aproape 1,75 miliarde lei, din care „facturi de întocmit” de 595,6 milioane lei; la 31 martie 2026, „facturile de întocmit” au urcat la 633,5 milioane lei.
În raportul auditorului independent E&Y asupra situațiilor financiare consolidate pe 2025, citat de sursă, se arată că grupul „nu s-a putut baza” pe sistemul informatic pentru a determina automat suma „facturilor de întocmit”, calculul implicând un nivel ridicat de procesare manuală din cauza volumului mare de date din surse diverse, ceea ce a fost considerat „un aspect cheie de audit”.
Contractul pentru până la 90 de salariați temporari este în procedură de achiziție, iar prima procedură lansată la finalul lunii aprilie nu era atribuită la momentul relatării. În paralel, compania încearcă să limiteze riscurile operaționale și de conformare (inclusiv reclamații către ANRE și ANPC) într-un context de creștere rapidă a bazei de clienți, fără posibilitatea de a majora efectivul permanent fără aprobarea Guvernului.
Recomandate
Intel accelerează calendarul pentru fabrica din Ohio prin bonusuri de ore suplimentare , în încercarea de a menține ținta de operaționalizare și de a ajunge la producție de volum pe 14A până în 2031, potrivit Wccftech . Mișcarea indică presiune pe execuție într-un proiect industrial major, într-un moment în care compania încearcă să își consolideze capacitățile de producție și ambalare avansată (advanced packaging). Complexul din Ohio este descris ca un proiect de 1.000 de acri (aprox. 4 km²), construit pentru nodurile de proces din „era Angstrom” ale Intel, 18A și 14A. Publicația notează că obiectivul este operaționalizarea complexului până în 2031, iar plata de bonusuri pentru ore suplimentare ar fi menită să grăbească lucrările. De ce contează: execuția din teren și capacitatea de producție Pentru Intel, ritmul de implementare al fabricii este un element operațional critic: întârzierile într-un astfel de proiect pot împinge în timp disponibilitatea capacităților de producție și pot afecta planurile companiei de a livra volume mari pe 14A. În acest context, stimulentele pentru ore suplimentare sunt un semnal că Intel încearcă să reducă riscurile de calendar prin măsuri directe de resurse umane și organizare a muncii. Context: ambalarea EMIB-T avansează, dar substratul rămâne blocaj În paralel, Wccftech relatează că Intel se apropie de un randament (yield) de aproape 90% pentru pachetele EMIB-T și se așteaptă să ofere această soluție „în masă” în 2027. EMIB este o tehnologie de interconectare a mai multor cipuri (chiplet-uri) într-un singur pachet, folosind „punți” de siliciu integrate în substrat; varianta EMIB-T adaugă TSV (Through-Silicon Vias), canale verticale care permit rutarea semnalelor și alimentării pentru integrare 3D. Totuși, publicația indică un punct slab: randamentul substratului ar fi „blocat” la 50%, acesta fiind „singura piesă nerezolvată” care frânează planurile pentru servicii EMIB-T la scară. Substratul din EMIB-T include, conform articolului: panoul organic de bază cu cavități pentru punțile de siliciu, realizat de Ibiden (principal), Shinko, Unimicron și AT&S; straturi de izolație (Dielectric Build-up Layer) care folosesc filmul ABF (Ajinomoto Build-up Film); punțile de siliciu cu TSV pentru rutare verticală. Wccftech mai notează că Unimicron ar fi reiterat că EMIB-T este încă o platformă în stadiu incipient, iar creșterea rapidă a producției și îmbunătățirea randamentelor sunt priorități. Ce urmează Pe termen scurt, indicatorul de urmărit este dacă măsurile de accelerare a lucrărilor din Ohio se traduc în menținerea țintei de 2031 pentru producția de volum pe 14A. În zona de ambalare avansată, rămâne esențial dacă Intel reușește să ridice randamentul substratului peste nivelul menționat, pentru ca planurile de ofertare EMIB-T „în masă” din 2027 să nu fie constrânse de acest blocaj. [...]
FIFA abandonează planul de a deschide competițiile către capital privat , după opoziția fermă a trei confederații continentale care reunesc majoritatea federațiilor membre, potrivit Biziday . Retragerea proiectului arată limitele de guvernanță ale președintelui Gianni Infantino într-un moment în care contestarea internă s-a amplificat. Planul viza permiterea investitorilor privați să cumpere participații într-o entitate care ar fi urmat să administreze Cupa Mondială și celelalte competiții FIFA. Infantino a recunoscut că proiectul „a creat diviziuni” și a anunțat că propunerea nu va fi pusă în aplicare, spunând că intenționează să „reunească toate părțile interesate” în următoarele zile și săptămâni. Opoziția internă a blocat proiectul Decizia vine după ce confederațiile din Europa, Asia și America s-au opus public planului. Aceste trei structuri reprezintă 143 din cele 211 federații membre ale FIFA, ceea ce a făcut practic imposibilă împingerea proiectului mai departe fără o ruptură majoră în interiorul organizației. Miza: viitorul lui Infantino la conducerea FIFA The Guardian notează că atenția se mută acum asupra viitorului lui Gianni Infantino, pe fondul „amploarei revoltei” din cadrul FIFA. Publicația arată că nemulțumirile existau deja în rândul asociațiilor membre, inclusiv legat de modul în care a fost gestionat cazul Folarin Balogun (cartonaș roșu anulat) la Cupa Mondială, iar planul privind vânzarea de participații către investitori privați a intensificat tensiunile, putând duce, în final, la schimbarea lui din funcție. [...]
Apple a depășit 1,5 miliarde de utilizatori cu abonamente plătite la nivel global , un prag care întărește ponderea veniturilor recurente din servicii în modelul de business al companiei, potrivit IT Home , care relatează declarațiile făcute de CEO-ul Tim Cook în cadrul conferinței cu analiștii pentru rezultatele trimestriale. Informația a fost comunicată în contextul celui de-al treilea trimestru al anului fiscal 2026 al Apple (intervalul 28 martie–27 iunie 2026), în care compania a raportat că numărul total de „abonamente plătite” (paid subscriptions) a trecut de 1,5 miliarde. Creștere accelerată în trei ani Apple anunțase în 2023 că depășise pragul de 1 miliard de abonamente plătite. Asta înseamnă un plus de 500 de milioane în aproximativ trei ani, conform aceleiași surse. Ce intră în „abonamente plătite”, după metodologia citată IT Home notează că în această raportare sunt incluse atât serviciile proprii Apple, cât și abonamentele din aplicații terțe distribuite prin App Store . În categoria serviciilor proprii sunt menționate explicit: Apple TV Apple Music iCloud+ Apple One Prin includerea abonamentelor din aplicații terțe, indicatorul reflectă nu doar performanța serviciilor Apple, ci și rolul ecosistemului App Store în generarea de plăți recurente. De ce contează pentru business Pragul de 1,5 miliarde sugerează o extindere a bazei de venituri recurente, într-o perioadă în care marile companii de tehnologie încearcă să reducă dependența de ciclurile de vânzări ale hardware-ului. În același timp, articolul nu oferă detalii despre venitul mediu per abonament sau despre ponderea serviciilor proprii în total, astfel că impactul financiar exact nu poate fi cuantificat din datele prezentate. [...]
Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]
Samsung își accelerează extinderea capacităților avansate în SUA , pregătind demararea construcției celei de-a doua fabrici de semiconductori din Taylor (Texas) până la finalul lui 2026, cu țintă de producție de volum în 2030, potrivit Smart Car . Decizia vine pe fondul faptului că ritmul de creștere a capacităților pentru procese de fabricație de ultimă generație nu mai ține pasul cu cererea din piață. Compania a transmis informațiile în cadrul conferinței cu investitorii aferente rezultatelor din trimestrul al doilea. A doua unitate, „ Taylor Fab 2 ”, este în faza de pregătire, iar dimensiunea estimată ar fi de aproximativ 2,7 milioane de picioare pătrate (circa 251.000 mp), la același nivel cu prima fabrică aflată deja în construcție. Calendarul proiectului și rolul primei fabrici Samsung afirmă că prima fabrică din Taylor avansează conform planului și ar urma să intre în operare în cursul anului 2026. După pornire, compania intenționează să crească treptat capacitatea pentru tehnologia de 2 nanometri (un nod de fabricație foarte avansat, folosit pentru cipuri de performanță ridicată). Pentru a doua fabrică, obiectivul declarat este atingerea producției de volum în 2030, ceea ce sugerează un orizont lung de ramp-up (creștere graduală a producției) și calificare tehnologică. Miza economică: investiții, subvenții și potențial de extindere Platforma Samsung din Taylor a obținut aproximativ 1.268 de acri (513 hectare) de teren, suficient – potrivit companiei – pentru a găzdui până la 10 fabrici avansate de plachete (wafer fabs). În plus, Samsung a primit anterior 6,4 miliarde de dolari (aprox. 29,4 miliarde lei) subvenții pentru cipuri din partea guvernului SUA. Conform planificării menționate, investiția totală a Samsung în Taylor ar urma să depășească 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) până în 2030, ceea ce poziționează proiectul ca unul dintre cele mai mari pariuri industriale ale companiei în afara Asiei. Ce urmează: presiune pe capacități și interes pentru 1,4 nanometri Pe zona de tehnologie și cerere, Samsung a indicat că pentru procesul de 1,4 nanometri a început să primească solicitări din partea clienților, iar numărul acestora este în creștere. Compania spune că analizează dacă este necesară o extindere suplimentară a capacităților, urmând ca planurile să fie detaliate etapizat, în funcție de comenzi și negocieri. Separat, publicația notează că au existat relatări anterioare potrivit cărora Samsung ar fi finalizat în iulie 2026 „tape-out”-ul (finalizarea designului pentru producție) pentru cipul Tesla AI5 pe 2 nanometri, urmând ca pregătirile pentru producția de volum să se mute către Taylor. În același context, se menționează că primele plachete ar putea fi procesate până la finalul lui 2026, iar o pornire completă a producției ar putea avea loc abia la începutul lui 2027. [...]
ALKA Trading își mărește capacitatea de producție la Ploiești prin extinderea fabricii de snackuri , proiect inclus într-un buget de investiții de peste 15 milioane de euro (aprox. 78,5 milioane lei) pentru 2026, mai mare cu circa 2 milioane de euro față de anul anterior, potrivit Ziarul Financiar . Planul de investiții este centrat pe unitatea inaugurată în 2019, unde compania produce snackuri sărate coapte sub brandurile Toortitzi, Soocitzi și Meteoritzi. CEO-ul ALKA Group, Ady Hirsch , spune că extinderea fabricii din Ploiești este „cel mai important proiect” aflat în derulare în acest moment. Extinderea de la Ploiești, miza principală a investițiilor din 2026 În materialul ZF, compania indică faptul că bugetul total de investiții pentru 2026 depășește 15 milioane de euro, iar proiectul-cheie este extinderea capacităților de la Ploiești. Articolul nu precizează dimensiunea extinderii, calendarul lucrărilor sau ce creștere de capacitate vizează compania. Fabrica din Ploiești a fost realizată printr-o investiție de 25 milioane de euro (aprox. 130,8 milioane lei) și, potrivit aceleiași surse, ALKA anunța încă din 2023 intenția de a o extinde. Cum își împarte ALKA producția între Ploiești și București ALKA își concentrează la Ploiești producția de snackuri sărate coapte, în timp ce la București produce și snackuri dulci, sub branduri precum ALKA Prăjitura Casei, Alfers și ALKA Biscuiți, dar și cafea. Grupul ALKA a fost înființat în 1994 ca investiție de tip greenfield (dezvoltare de la zero). Conform datelor citate de ZF de pe listafirme.ro, compania este controlată de AMKA Industries Holding AG. [...]
