Știri
Știri din categoria Companii
Amenda record de 890 milioane euro (aprox. 4,45 miliarde lei) aplicată de UE Google riscă să tensioneze relația comercială cu SUA chiar în momentul în care administrația Trump se pregătește să decidă un nou regim de tarife, odată cu expirarea vineri a unei taxe temporare de 10% pe importuri, potrivit Politico.
Sancțiunea, descrisă drept cea mai mare aplicată până acum pentru încălcarea Digital Markets Act (DMA) – legislația UE care reglementează marile platforme digitale – vine într-un context în care Donald Trump a criticat în trecut amenzile europene impuse companiilor americane de tehnologie. La Bruxelles există temerea că decizia ar putea fi interpretată la Washington ca un gest „ochi pentru ochi” într-un război comercial.
Amenda este împărțită în două componente: 460 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii de căutare și 430 milioane euro (aprox. 2,15 miliarde lei) pentru modul considerat incorect în care Play Store este instalat pe smartphone-uri. Comisia Europeană susține că măsura ține de aplicarea normală a legislației UE și nu are legătură cu politica comercială, punctând și că sancțiunea ar reprezenta circa 0,22% din cifra de afaceri anuală globală a Alphabet, compania-mamă a Google.
„Am prefera să avem o relație foarte prietenoasă cu toți partenerii noștri, dar nu ne vom abține să acționăm pentru că unuia dintre parteneri nu-i place legea noastră”, a declarat Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru politica de concurență.
Miza imediată nu este doar amenda în sine, ci posibilul răspuns al SUA într-un moment sensibil: expirarea vineri a taxei temporare de 10% deschide calea pentru reconfigurarea tarifelor americane față de Europa prin alte mecanisme legale. În paralel, rămâne întrebarea dacă Washingtonul va respecta plafonul de 15% pentru tarifele aplicate exporturilor UE, stabilit într-un armistițiu comercial fragil convenit anul trecut, la un summit în Scoția.
Șeful comerțului din Parlamentul European, Bernd Lange, a lăudat Comisia pentru că a mers înainte cu sancțiunea, dar a avertizat că nu ar trebui să devină pretext pentru represalii tarifare din partea SUA.
În SUA, reacțiile politice au legat explicit reglementarea europeană a tehnologiei de stabilitatea relațiilor comerciale transatlantice. „Țarul” american al comerțului, Jamieson Greer, a spus că acțiunile recente ale UE „prezintă un risc real” pentru stabilitatea comercială, iar ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a numit amenda „cel mai recent exemplu” de folosire a reglementării ca instrument împotriva inovației americane.
În același timp, administrația americană analizează posibile noi taxe vamale pe mai multe piste, inclusiv pe fondul acuzațiilor privind lipsa de acțiune a Europei împotriva importurilor realizate cu muncă forțată, al suspiciunilor de supracapacitate industrială în Europa și al unei investigații privind politicile de preț la medicamente (în prezent concentrată pe Germania, dar care ar putea fi extinsă).
Potrivit Politico, Washingtonul are mai multe variante pentru a evita un „gol” după expirarea taxei temporare, inclusiv reemiterea tarifului de 10% pentru încă 150 de zile sau stabilirea retroactivă a intrării în vigoare a unor noi tarife de la 25 iulie. Totuși, aceste opțiuni sunt descrise ca fiind fragile din punct de vedere juridic, în condițiile în care o instanță americană de comerț a decis deja că folosirea măsurii legale invocate pentru actualul tarif de 10% este ilegală.
La Bruxelles, Comisia spune că menține contacte regulate cu omologii americani, însă, dincolo de diplomație, presiunea crește: unii oficiali europeni consideră chiar că amenda ar fi trebuit să fie mai mare, iar o eurodeputată germană, Alexandra Geese, a criticat sancțiunea ca fiind „performativă”. Pentru companii, combinația dintre aplicarea mai dură a DMA și incertitudinea tarifară din SUA amplifică riscul de costuri suplimentare și volatilitate în comerțul UE–SUA în următoarele săptămâni.
Recomandate
Google ar urma să mute din 2027 producția Pixel din China în India și Vietnam , o schimbare cu impact direct asupra lanțului său de aprovizionare și a expunerii la riscuri geopolitice, potrivit Tom's Hardware . Planul, relatat de Nikkei , vizează relocarea producției pentru întreaga gamă Pixel – smartphone-uri, ceasuri inteligente și căști wireless – pe fondul tensiunilor dintre China și SUA, care se traduc în tarife punitive, controale la export și riscul unor întreruperi bruște ale operațiunilor. De ce India și Vietnam sunt în prim-plan Google lucrează cu parteneri de tip EMS/ODM (furnizori care produc și/sau proiectează dispozitive pentru branduri) precum Compal, Foxconn și Pegatron, iar aceștia și-au extins în ultimii ani capacitățile de producție în India și Vietnam. China rămâne totuși o componentă importantă din capacitatea lor totală. Vietnamul este descris ca deosebit de atractiv deoarece Samsung are deja acolo un ecosistem extins de producție pentru smartphone-uri, pe care Google ar putea să îl folosească indirect prin rețeaua de furnizori și competențe locale. Semnal operațional: producție de modele „premium” deja mutată parțial În același material se arată că Google ar fi mutat în acest an o parte din producția unor modele Pixel de vârf în Vietnam și ar fi fost mulțumită de rezultat. Cum fabricarea telefoanelor „premium” este mai complexă decât asamblarea ceasurilor inteligente sau a căștilor, progresul pe smartphone-uri ar fi crescut încrederea companiei că poate scoate din China și restul portofoliului în 2027. Dacă planul se concretizează, Google ar deveni al doilea brand global de smartphone-uri după Samsung care își mută producția de telefoane din China către alte țări. Miza: reducerea dependenței de China, fără a frâna creșterea livrărilor Google ar miza în continuare pe creșterea volumelor livrate: compania se așteaptă ca livrările de smartphone-uri Pixel să urce cu 8%–10%, de la aproximativ 12 milioane de unități anul trecut, notează publicația. În paralel, strategia pentru acest an ar fi să mențină creșterea livrărilor chiar și în contextul scumpirii componentelor. Un furnizor care lucrează cu Google și Xiaomi a declarat pentru Nikkei că Google este printre puținii producători de smartphone-uri care nu și-au redus estimările de livrări pentru acest an. Totuși, rămâne de văzut dacă Google poate reloca producția și, în același timp, să crească outputul de telefoane. În context, Tom’s Hardware mai notează că, spre deosebire de Apple, Google ar avea mai puține motive să păstreze o amprentă industrială mare în China, inclusiv pentru că telefoanele Pixel nu sunt vândute pe piața chineză și au volume mult mai mici decât iPhone. [...]
Google își reconfigurează lanțul de aprovizionare pentru Pixel, urmărind să scoată producția din China până în 2027 , pe fondul tensiunilor SUA–China și al extinderii capacităților de fabricație în Vietnam și India, potrivit Mobile World Live . Mutarea ar viza nu doar smartphone-urile Pixel, ci și ceasurile și căștile wireless ale companiei. În paralel, Google ar fi transmis furnizorilor că țintește o creștere a livrărilor Pixel cu 8%–10% în acest an, de la circa 12 milioane de unități în 2025, conform Nikkei Asia , citată de publicație. De ce contează: reducerea expunerii la China și acces la ecosisteme deja construite Dacă planul se confirmă, Google ar deveni al doilea mare producător de smartphone-uri după Samsung care își mută complet producția în afara Chinei. Surse citate de Nikkei Asia susțin că Google ar avea o tranziție mai ușoară decât Apple, deoarece nu vinde telefoane Pixel pe piața chineză, ceea ce ar reduce riscurile comerciale și politice asociate ieșirii din China. Aceleași surse indică faptul că avansul în Vietnam ar fi „lin”, întrucât Samsung a construit acolo un ecosistem de furnizori pentru smartphone-uri pe care Google l-ar putea folosi. Efecte operaționale: negocieri mai dure cu furnizorii de memorie Separat, Mobile World Live notează că Google ar combina comenzile de cipuri de memorie pentru divizia de cloud și pentru smartphone-uri atunci când negociază cu Micron, Samsung și SK Hynix, pentru a-și întări poziția de cumpărător. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al etapelor de mutare sau despre ponderea producției care ar urma să fie alocată Vietnamului față de Indiei, dincolo de ținta generală „până în 2027”. [...]
Citizen își repoziționează un model retro într-o zonă de preț premium printr-o ediție limitată Promaster Tsuno Chrono Racer, cu carcasă mult mărită și un calibru Eco-Drive E210 care imită resetarea „mecanică” a cronografului, potrivit Notebookcheck . Noul AV0104-06W apare în primele imagini „hands-on” realizate de Hodinkee Japan , care indică dimensiuni de 44,5 mm diametru și 15,3 mm grosime. Prin comparație, modelul Tsuno Chrono „Classic” din catalogul curent Citizen are 38 mm și 11,7 mm, ceea ce sugerează o schimbare de poziționare către o prezență mai masivă la încheietură și, implicit, către un public diferit. Ce aduce diferit ediția limitată Din fotografii și descrierea citată de publicație reies câteva elemente care susțin direcția „premium”: bezel înalt, lustruit, auriu, peste o carcasă din oțel cu finisaj periat și muchii lustruite; două butoane de cronograf aurii, poziționate lângă coroana de la ora 12; o a doua coroană, mai jos pe partea dreaptă, pentru funcția de alarmă; sticlă de safir bombată și un cadran stratificat, cu mai multe registre (rezervă de energie, secunde, contoare de cronograf și indicator pentru alarmă), plus un inel tahimetric auriu. Miza tehnică: calibru Eco-Drive cu resetare „ca la mecanice” Hodinkee Japan notează că mecanismul E210 resetează cronograful printr-un sistem cu ciocan care lovește o camă „în inimă” (o piesă profilată folosită la multe cronografe mecanice), astfel încât acele „sar” la zero, în loc să revină sub control electronic printr-o mișcare continuă. Publicația mai menționează că mecanismul ar avea peste 200 de componente și că a rămas structural neschimbat de peste două decenii. Citizen a explicat, tot prin intermediul outletului citat, că a ales linia Promaster pentru acest design retro deoarece fiabilitatea calibrului se potrivește cu orientarea „funcție înainte de toate” a gamei. Preț, volum și disponibilitate Modelul este limitat la 5.000 de bucăți și are un preț de 187.000 yeni (aprox. 5.700 lei). Vânzarea începe în Japonia pe 10 septembrie, conform informațiilor din material. Pentru alte piețe, sursa nu indică detalii. [...]
Ferrero pregătește o investiție industrială la Timișoara , un pas care ar muta o parte din activitatea grupului din zona de import și distribuție către producție locală, potrivit informațiilor publicate de ZF . Producătorul Nutella și Kinder ar fi cumpărat deja terenul pentru viitoarea fabrică, conform mai multor surse citate de publicație. Grupul italian Ferrero are afaceri anuale de aproape 20 mld. euro, nivel pe care ZF îl compară cu dimensiunea întregii industrii alimentare din România, ceea ce face relevantă intrarea pe producție locală din perspectiva capacității de investiție și a potențialului de a consolida lanțuri de aprovizionare în regiune. Ce se știe, concret, despre proiect Informațiile disponibile în acest stadiu indică două elemente operaționale: fabrica ar urma să fie deschisă la Timișoara, potrivit surselor ZF; terenul ar fi fost deja cumpărat, conform acelorași surse. Până la momentul publicării știrii, Ferrero nu a răspuns solicitărilor repetate ale Ziarului Financiar. Nici Dominic Fritz nu a răspuns, mai notează publicația. În lipsa unei confirmări oficiale, calendarul și dimensiunea investiției rămân neclare. Indiciul administrativ: o firmă nouă, cu CAEN pentru ciocolată și produse zaharoase ZF mai arată că italienii au înființat în 2026 o companie nouă, Ferrero România Industrial SRL , cu cod CAEN 1082 – „Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase”. În practică, CAEN este codul care descrie domeniul de activitate al unei firme în România și poate indica direcția unui proiect, fără a echivala automat cu o investiție finalizată. Context: Ferrero este deja prezentă prin import și distribuție Grupul are deja pe plan local o firmă de import și distribuție, care a ajuns la afaceri de aproape 2 mld. lei (400 mil. euro) și a crescut cu 23% anul trecut, cu 119 salariați, potrivit ZF. În acest context, o fabrică ar însemna o schimbare de profil – de la comercializare la producție – cu implicații directe pentru operațiuni și pentru ecosistemul local de furnizori. Ce urmează de urmărit este confirmarea oficială a proiectului și detalii despre capacitate, produse și termene, care nu apar în informațiile publicate până acum. [...]
Apple îl păstrează pe Tim Cook în vârful ierarhiei și îi menține o compensație de nivel CEO , într-o tranziție care arată că boardul mizează pe continuitate și pe alinierea strictă a plății la performanța bursieră, potrivit HotNews . Cook a predat săptămâna aceasta funcția de director general (CEO) lui John Ternus , după ce anunțase în aprilie că renunță la conducerea executivă. El rămâne însă în companie ca președinte executiv al Consiliului de Administrație. Pachetul lui Tim Cook: 2 milioane dolari salariu și acțiuni de 45 milioane dolari Documente depuse de Apple la autoritățile de reglementare din SUA arată că noul rol al lui Tim Cook este remunerat cu: salariu anual de 2 milioane de dolari (aprox. 9 milioane lei); pachet anual de acțiuni cu valoare-țintă de 45 milioane de dolari pentru anul fiscal 2027 (aprox. 203 milioane lei). Jumătate din pachetul de acțiuni este format din unități de acțiuni restricționate (RSU – acțiuni acordate cu condiții și termene), legate de rezultate: acestea vor fi acordate în funcție de randamentul total pentru acționarii Apple comparativ cu alte companii din indicele S&P 500. Cealaltă jumătate se acordă în timp și se dobândește pe o perioadă de patru ani. De ce contează: plata rămâne legată de bursă, iar Cook rămâne „central” Business Insider, citat de HotNews, notează că dimensiunea pachetului sugerează că Tim Cook va continua să joace un rol central în Apple, chiar dacă nu mai este CEO. În anii recenți, ca director general, Cook a câștigat aproximativ 74 milioane de dolari (aprox. 333 milioane lei) atât în 2024, cât și în 2025, sumă care a inclus 14 milioane de dolari sub formă de bonusuri în numerar și alte forme de compensație. Cât câștigă noul CEO, John Ternus Pentru primul său an ca director general, Apple a anunțat pentru John Ternus: salariu anual de 3 milioane de dolari (aprox. 14 milioane lei); acțiuni restricționate cu valoare-țintă de 55 milioane de dolari (aprox. 248 milioane lei). Din acest pachet, 75% este legat de rezultatele Apple, iar 25% se dobândește pe parcursul a patru ani. Apple nu a precizat cât ar urma să câștige Ternus și Cook din bonusuri în numerar. [...]
Grupul DIGI spune că a plătit peste 1,1 miliarde de lei la buget în ianuarie–august 2026 , un nivel care indică o contribuție fiscală semnificativă a unuia dintre cei mai mari jucători din telecom la veniturile statului, potrivit DIGI Romania S.A. . Suma reprezintă totalul obligațiilor fiscale – taxe, impozite și alte contribuții – generate de operațiunile DIGI Romania, împreună cu cele aferente celorlalte entități din grup active pe piața locală, conform comunicatului publicat pe 2 septembrie 2026 . Ce include contribuția și de ce contează Din perspectiva impactului economic, nivelul plăților către bugetul consolidat sugerează dimensiunea operațiunilor locale ale grupului și efectul lor direct în încasările publice, într-un sector cu investiții mari și consum ridicat de infrastructură. În comunicat, compania își leagă modelul de afaceri de investiții constante în infrastructură, pe fondul creșterii cererii pentru servicii de conectivitate fixe și mobile. Context: poziționarea grupului și prezența internațională DIGI este prezent de peste 30 de ani pe piața telecom din România și se descrie drept lider pe segmente precum internet de bandă largă, distribuție TV (pay-TV), telefonie fixă și comunicații mobile, menționând și „cea mai mare acoperire la nivel național”. La nivel de grup, DIGI derulează operațiuni în România, Spania, Italia, Portugalia, Belgia și Regatul Unit , iar oferta include servicii convergente (fix și mobil) bazate pe rețele de fibră optică, plus conținut radio-TV și servicii online. [...]
