Știri
Știri din categoria Companii
Amenda record de 890 milioane euro (aprox. 4,45 miliarde lei) aplicată de UE Google riscă să tensioneze relația comercială cu SUA chiar în momentul în care administrația Trump se pregătește să decidă un nou regim de tarife, odată cu expirarea vineri a unei taxe temporare de 10% pe importuri, potrivit Politico.
Sancțiunea, descrisă drept cea mai mare aplicată până acum pentru încălcarea Digital Markets Act (DMA) – legislația UE care reglementează marile platforme digitale – vine într-un context în care Donald Trump a criticat în trecut amenzile europene impuse companiilor americane de tehnologie. La Bruxelles există temerea că decizia ar putea fi interpretată la Washington ca un gest „ochi pentru ochi” într-un război comercial.
Amenda este împărțită în două componente: 460 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii de căutare și 430 milioane euro (aprox. 2,15 miliarde lei) pentru modul considerat incorect în care Play Store este instalat pe smartphone-uri. Comisia Europeană susține că măsura ține de aplicarea normală a legislației UE și nu are legătură cu politica comercială, punctând și că sancțiunea ar reprezenta circa 0,22% din cifra de afaceri anuală globală a Alphabet, compania-mamă a Google.
„Am prefera să avem o relație foarte prietenoasă cu toți partenerii noștri, dar nu ne vom abține să acționăm pentru că unuia dintre parteneri nu-i place legea noastră”, a declarat Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru politica de concurență.
Miza imediată nu este doar amenda în sine, ci posibilul răspuns al SUA într-un moment sensibil: expirarea vineri a taxei temporare de 10% deschide calea pentru reconfigurarea tarifelor americane față de Europa prin alte mecanisme legale. În paralel, rămâne întrebarea dacă Washingtonul va respecta plafonul de 15% pentru tarifele aplicate exporturilor UE, stabilit într-un armistițiu comercial fragil convenit anul trecut, la un summit în Scoția.
Șeful comerțului din Parlamentul European, Bernd Lange, a lăudat Comisia pentru că a mers înainte cu sancțiunea, dar a avertizat că nu ar trebui să devină pretext pentru represalii tarifare din partea SUA.
În SUA, reacțiile politice au legat explicit reglementarea europeană a tehnologiei de stabilitatea relațiilor comerciale transatlantice. „Țarul” american al comerțului, Jamieson Greer, a spus că acțiunile recente ale UE „prezintă un risc real” pentru stabilitatea comercială, iar ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a numit amenda „cel mai recent exemplu” de folosire a reglementării ca instrument împotriva inovației americane.
În același timp, administrația americană analizează posibile noi taxe vamale pe mai multe piste, inclusiv pe fondul acuzațiilor privind lipsa de acțiune a Europei împotriva importurilor realizate cu muncă forțată, al suspiciunilor de supracapacitate industrială în Europa și al unei investigații privind politicile de preț la medicamente (în prezent concentrată pe Germania, dar care ar putea fi extinsă).
Potrivit Politico, Washingtonul are mai multe variante pentru a evita un „gol” după expirarea taxei temporare, inclusiv reemiterea tarifului de 10% pentru încă 150 de zile sau stabilirea retroactivă a intrării în vigoare a unor noi tarife de la 25 iulie. Totuși, aceste opțiuni sunt descrise ca fiind fragile din punct de vedere juridic, în condițiile în care o instanță americană de comerț a decis deja că folosirea măsurii legale invocate pentru actualul tarif de 10% este ilegală.
La Bruxelles, Comisia spune că menține contacte regulate cu omologii americani, însă, dincolo de diplomație, presiunea crește: unii oficiali europeni consideră chiar că amenda ar fi trebuit să fie mai mare, iar o eurodeputată germană, Alexandra Geese, a criticat sancțiunea ca fiind „performativă”. Pentru companii, combinația dintre aplicarea mai dură a DMA și incertitudinea tarifară din SUA amplifică riscul de costuri suplimentare și volatilitate în comerțul UE–SUA în următoarele săptămâni.
Recomandate
Google a primit 60 de zile să își schimbe practicile în UE , după amenzi totale de 890 de milioane de euro (aprox. 4,45 miliarde lei), potrivit Stirile Pro TV . Miza nu este doar suma, ci obligația de conformare: dacă nu elimină practicile vizate, compania riscă penalități suplimentare de până la 5% din cifra de afaceri mondială. Comisia Europeană a concluzionat că Google și-a favorizat propriile servicii și a limitat accesul utilizatorilor la oferte mai ieftine. Investigația a durat doi ani și a inclus peste 80 de discuții cu reprezentanții companiei, conform materialului. Două sancțiuni distincte: căutări și Google Play Amenzile sunt prezentate ca două decizii separate, care însumează 890 de milioane de euro: 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) : pentru modul în care Google și-ar fi afișat propriile servicii (cumpărături, hoteluri, transport) mai vizibil decât serviciile concurenților. Exemplul dat: la căutări pentru zboruri sau cazare, primele rezultate ar fi cele ale serviciilor Google, ceea ce ar dezavantaja competiția. 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) : pentru Google Play , unde Comisia spune că dezvoltatorii ar fi fost împiedicați să le comunice utilizatorilor că pot găsi oferte mai ieftine în alte magazine de aplicații sau pe alte site-uri. În context, corespondentul PRO TV notează și ponderea Google în piață: 90% dintre căutările online din Uniunea Europeană ar fi făcute prin Google, ceea ce amplifică efectul acestor practici asupra concurenței și a prețurilor. Poziția Google și riscul de escaladare Potrivit materialului, Google susține că decizia europeană îi afectează produsele și serviciile. Comisia răspunde că nu țintește companii americane, ci aplică aceleași reguli tuturor firmelor care operează pe piața europeană. Dacă Google nu elimină practicile în termenul de 60 de zile , compania poate primi penalități suplimentare care pot ajunge la 5% din cifra de afaceri mondială , conform aceleiași surse. [...]
FIFA ar urma să încaseze 15 miliarde de dolari (aprox. 68,5 miliarde lei) din Cupa Mondială 2026 , peste ținta inițială de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,2 miliarde lei), pe fondul creșterii veniturilor din ospitalitate și din revânzarea biletelor prin platforma proprie, potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: FIFA își consolidează bugetul, iar federațiile afiliate ar putea primi fonduri suplimentare, deși detaliile nu sunt încă stabilite. Creșterea ar fi fost comunicată federațiilor membre de președintele FIFA, Gianni Infantino . În material se arată că o contribuție importantă vine din serviciile de ospitalitate și din piața secundară a biletelor, administrată tot prin platforma FIFA, unde forul percepe un comision de 15% atât de la cumpărător, cât și de la vânzător. De unde vin banii: ospitalitate și comisioane din revânzarea biletelor Potrivit informațiilor citate de Antena 3 din The Guardian, două canale au împins veniturile peste estimări: pachetele de ospitalitate (hospitality) , adică servicii premium asociate meciurilor (acces VIP, lounge-uri, catering etc.); piața secundară a biletelor , unde revânzarea se face prin platforma FIFA, cu comision de 15% la cumpărare și 15% la vânzare . În ajunul finalei, pachetele VIP și de ospitalitate erau încă disponibile pe portalul FIFA, iar un bilet „Trophy Lounge” era listat la 34.500 de dolari de persoană (aprox. 157.600 lei), conform articolului. Ce urmează: posibile fonduri suplimentare pentru federații și efect politic intern în FIFA Antena 3 notează că este „probabil” ca federațiile de fotbal să beneficieze de fonduri suplimentare alocate de FIFA pentru Cupa Mondială 2026, însă mecanismul și sumele nu sunt încă definitivate . În același timp, situația financiară ar întări poziția lui Infantino în interiorul organizației, într-un context în care turneul a fost marcat și de controverse. Materialul menționează că Infantino ar avea peste 200 de promisiuni de susținere pentru realegerea din martie, iar perspectiva unor bani suplimentari ar putea reduce disponibilitatea unor federații de a-și exprima public nemulțumirile. Context: discuții despre găzduirea unor ediții viitoare în SUA Un succes financiar de asemenea amploare ar putea influența și competiția pentru edițiile viitoare. Antena 3 arată că următoarea Cupă Mondială pentru care se pot depune candidaturi este cea din 2038 , iar Donald Trump și-a exprimat dorința ca SUA să găzduiască din nou turneul. În paralel, SUA ar fi purtat discuții cu FIFA pentru găzduirea Cupei Mondiale a Cluburilor în 2029. [...]
Lockheed Martin își consolidează mentenanța locală pentru radarele AN/TPQ-53 , prin extinderea acordurilor cu Aerostar (ARS) și MarcTel , un pas care mută o parte mai mare din activitățile operaționale și din lanțul de aprovizionare către companii din România, potrivit Ziarul Financiar . Memorandumurile de înțelegere au fost semnate la Salonul Aeronautic de la Farnborough 2026, pe 21 iulie, și vizează cooperarea industrială pentru viitoarele radare AN/TPQ-53 în România. Acordurile stabilesc colaborări directe și activități de întreținere, extinzând totodată participarea companiilor românești în lanțul de aprovizionare al programului, conform comunicatului citat. „Parteneriatul nostru cu industria românească depășește simpla furnizare de capabilități critice – acesta reflectă un angajament pe termen lung față de cooperarea industrială”, a declarat Paul Lemmo, vicepreședinte și director general al diviziei Lockheed Martin Sensor, Effectors and Mission Systems. „Suntem mândri să consolidăm capabilitățile locale și să extindem oportunitățile de colaborare, îmbunătățind în același timp gradul de pregătire și întreținerea sistemului radar AN/TPQ-53.” Ce înseamnă acordurile pentru companiile locale Din perspectiva impactului operațional, extinderea acordurilor indică o creștere a rolului Aerostar și MarcTel în activități asociate mentenanței (întreținere) și în colaborarea directă cu Lockheed Martin pentru programul AN/TPQ-53. Pentru Aerostar, companie listată la bursă (simbol ARS), asocierea cu un program de apărare cu componentă de mentenanță poate susține continuitatea unor activități specializate, deși articolul nu oferă detalii despre volume, termene sau valori contractuale. Pentru MarcTel, compania își leagă explicit acordul de istoricul colaborării cu Lockheed Martin. „Această etapă importantă consolidează și mai mult cooperarea industrială dintre MarcTel și Lockheed Martin, întărind un parteneriat construit pe o colaborare de peste 20 de ani”, a declarat Călin P. Pantea, director general al MarcTel. Context: AN/TPQ-53 și utilizarea în România În cadrul exercițiului Eastern Phoenix 2026 desfășurat în România, sistemul AN/TPQ-53 „și-a demonstrat capacitatea multi-misiune” prin detectarea și urmărirea sistemelor aeriene fără pilot, mai arată materialul. În același context, Lockheed Martin își poziționează investițiile și parteneriatele locale ca parte a consolidării bazei industriale de apărare a României, prin producție, întreținere, dezvoltarea forței de muncă și cercetare, cu efecte precum transfer de tehnologie, dezvoltarea expertizei locale și crearea de locuri de muncă pentru personal înalt calificat, conform comunicatului citat de publicație. Ce urmează Articolul indică faptul că memorandumurile vizează „viitoarele” radare AN/TPQ-53 în România, însă nu precizează calendarul implementării, amploarea activităților de mentenanță sau valoarea economică a acordurilor. În lipsa acestor detalii, miza imediată rămâne operațională: formalizarea și extinderea cooperării industriale locale pentru susținerea în țară a întreținerii acestor sisteme. [...]
Foxconn a intrat în faza de producție în masă pentru iPhone 18 Pro și Pro Max , iar compania își mărește rapid forța de muncă la fabrica din Zhengzhou, semnal că Apple vizează volume ridicate pentru lansarea din toamnă, potrivit WinFuture . În material se arată că pregătirile pentru noua generație de iPhone au trecut „la următorul nivel” în China, după apariția unor scurgeri de informații privind componente și prototipuri testate intern. Foxconn ar fi început acum producția în masă pentru modelele iPhone 18 Pro și Pro Max, iar indicatorul principal este recrutarea accelerată de personal la uzina din Zhengzhou. Ce înseamnă recrutarea masivă la „iPhone City” Fabrica din Zhengzhou, supranumită frecvent „iPhone City”, este descrisă drept cel mai mare centru din lume pentru producția de smartphone-uri Apple. În perioadele de vârf, acolo lucrează peste 300.000 de oameni, iar Foxconn angajează anual mii de muncitori sezonieri pentru a acoperi cererea, notează publicația. Contractele sunt, de regulă, pe aproximativ trei luni, iar o parte dintre angajați locuiesc în căminele companiei din incinta complexului. Din perspectivă operațională, o astfel de mobilizare indică intrarea în etapa de ramp-up (creștere treptată a capacității) înaintea lansării comerciale, când lanțul de aprovizionare trebuie să livreze volume mari într-un interval scurt. O lansare „în două valuri” pentru a reduce presiunea pe lanțul de aprovizionare WinFuture citează publicația The Standard, potrivit căreia Apple ar urma să prioritizeze inițial variantele mai scumpe: iPhone 18 Pro, iPhone 18 Pro Max și un model pliabil, denumit iPhone Ultra, cu lansare în toamnă. Modelele standard ar urma să vină „probabil” abia în primăvara lui 2027. Această abordare ar avea două efecte, conform articolului: ar reduce presiunea imediată asupra lanțului de aprovizionare; ar distribui mai uniform veniturile pe parcursul anului. Context de piață: Apple crește în timp ce piața scade Materialul plasează accelerarea producției într-un context de piață mai slab: în trimestrul al doilea din 2026, piața globală de smartphone-uri a scăzut, însă Apple și-ar fi crescut cota de piață. În China, compania ar avea o cotă de 18% și s-ar situa pe locul al doilea, după Huawei, ceea ce explică importanța unei producții fără sincope la Foxconn. Ce se știe despre schimbările la iPhone 18 (din informațiile disponibile) WinFuture menționează că noile modele ar urma să vină cu cipuri mai puternice și tehnologii noi de ecran, cu accent pe integrarea funcțiilor de inteligență artificială. În același timp, „rapoarte” indică posibile schimbări fizice: dispozitivele ar putea fi mai groase și mai grele decât generația anterioară, iar Apple ar putea renunța la variantele clasice de culoare negru sau gri închis. [...]
BraveX Aero își dublează „plafonul” de producție printr-un model cu două niveluri și caută 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei) pentru a finanța extinderea , într-un moment în care cererea din apărare împinge companiile să-și poată crește rapid capacitatea industrială, potrivit Profit . Compania își mărește capacitatea proprie printr-o hală nouă, care va permite fabricarea a până la șapte aeronave pe lună. În paralel, BraveX Aero dezvoltă împreună cu Romaero o „rezervă” industrială externă, care ar urma să ajungă inițial la zece celule de aeronavă pe lună, cu o capacitate planificată de 30 de celule pe lună în 2028. Finanțarea: 4 milioane de euro pentru producție și industrializare BraveX Aero este în procesul unei runde de finanțare de 4 milioane de euro, adresată investitorilor de private equity și fondurilor de investiții. Capitalul atras ar urma să fie direcționat către: extinderea producției; industrializarea noilor platforme; consolidarea poziției pe piața europeană de apărare. CEO-ul BraveX Aero, Răzvan Costea-Bărluțiu, spune că modelul urmărește să combine controlul direct asupra tehnologiei și calității cu posibilitatea de a activa rapid capacitate suplimentară atunci când apar comenzi mari sau cerințe din zona de apărare și securitate. „Construim deliberat un model industrial cu două niveluri. Capacitatea proprie ne oferă control direct asupra tehnologiei, calității și ritmului de dezvoltare, iar colaborarea cu Romaero ne permite să pregătim din timp o rezervă industrială reală.” Noua hală: separarea fluxurilor și creșterea echipei Noua hală, programată să devină complet operațională în august, este dedicată producției de celule compozite și separă acest flux de zona de mecatronică, integrare și testare. Extinderea este susținută de investiții în echipamente, reorganizarea fluxurilor și creșterea echipei de la 23 de membri în prezent la 28 până la finalul anului 2026. Planul companiei vizează aproximativ 50 de angajați până la finalul anului 2028. CTO și fondatorul BraveX Aero, Rareș Racoțean, indică faptul că reorganizarea și echipamentele noi ar trebui să susțină capacitatea de până la șapte aeronave pe lună, menținând controlul asupra proceselor critice și a calității. „Împreună cu noile echipamente și cu extinderea echipei, această organizare ne permite să susținem o capacitate de până la 7 aeronave pe lună, păstrând controlul direct asupra proceselor critice și asupra calității fiecărei platforme.” Parteneriatul cu Romaero: până la 10 celule pe lună, extensibil la 30 în 2028 Colaborarea cu Romaero intră în etapa de pregătire a producției. În septembrie ar urma să fie produsă prima structură de aeronavă pentru BraveX-1, iar în trimestrul IV 2026 cele două companii vor începe pregătirea producției și pentru BraveX-Delta, noua generație de platforme UAV (vehicule aeriene fără pilot) a companiei. În prima fază, Romaero poate adăuga o capacitate de până la zece celule de aeronavă pe lună peste nivelul asigurat de BraveX Aero în unitatea proprie, cu un plan de extindere la 30 de celule pe lună din 2028. După pregătirea operațională, capacitatea suplimentară ar putea fi activată în maximum o săptămână de la apariția unei cerințe ferme de producție. Romaero va asigura și controlul calității pentru operațiunile desfășurate în infrastructura sa, inclusiv prin verificări NDT (testare nedistructivă), pe baza criteriilor și documentației tehnice agreate. „Pregătim o capacitate suplimentară de până la 10 celule pe lună în prima etapă, susținută de procese de control al calității și testare nedistructivă (NDT).” Context: cerere în creștere și programe europene de apărare Strategia este dezvoltată într-un moment în care Uniunea Europeană accelerează investițiile în extinderea capacităților industriale de apărare, inclusiv prin programul SAFE (Security Action for Europe) . BraveX Aero spune că își pregătește capacitățile pentru a putea răspunde viitoarelor programe de achiziții și industrializare la nivel european. În 2026, compania a încheiat campania de validare a platformei Vimana Jet și a început livrările către clienți, menționând și dezvoltarea Vimana Life Saver, precum și continuarea programelor pentru BraveX-Delta și VTOL. BraveX Aero livrează în prezent între 2 și 5 sisteme complete pe lună și colaborează cu peste 15 parteneri din România și din străinătate. [...]
Romaero și BraveX Aero își pregătesc o capacitate industrială „de rezervă” pentru drone, scalabilă până la 30 de celule pe lună din 2028 , într-un parteneriat care pornește cu producția primei structuri de aeronavă fără pilot BraveX-1 din septembrie, potrivit Economica . BraveX Aero își extinde, în paralel, capacitatea proprie printr-o nouă hală care ar urma să permită fabricarea a până la șapte aeronave pe lună, informație relatată de Agerpres . Noua hală este programată să devină complet operațională în august și este dedicată producției de celule compozite, separând acest flux de zona de mecatronică, integrare și testare. Cum se împarte producția între BraveX și Romaero Parteneriatul industrial intră în etapa de pregătire a producției, cu o schemă în două niveluri: producție în facilitățile BraveX și o capacitate externă pregătită din timp la Romaero, activabilă rapid la nevoie. În prima fază, Romaero ar urma să poată adăuga o capacitate de până la zece celule de aeronavă pe lună peste nivelul asigurat de BraveX Aero. Planul prevede extinderea acestei capacități la 30 de celule pe lună începând cu 2028, pe fondul unei cereri „mari” preconizate. După finalizarea pregătirii operaționale, capacitatea suplimentară de la Romaero ar putea fi activată în maximum o săptămână de la apariția unei cerințe ferme de producție, pentru a răspunde atât creșterilor accelerate ale cererii comerciale, cât și unor nevoi de securitate națională. Transfer tehnologic și controlul calității Matrițele necesare ar urma să fie disponibile pentru producția în infrastructura Romaero, iar personalul Romaero va fi instruit de BraveX Aero pe parcursul anului 2026 în procesele și cerințele specifice platformelor. Controlul calității pentru operațiunile desfășurate la Romaero va fi realizat de Romaero, inclusiv prin verificări NDT (testare nedistructivă – metode de control care nu afectează piesa), pe baza criteriilor și documentației tehnice agreate pentru program. „Colaborarea cu BraveX Aero valorifică infrastructura şi competenţele Romaero în producţia şi verificarea celulelor aeronautice. Pregătim o capacitate suplimentară de până la zece celule pe lună în prima etapă, susţinută de procese de control al calităţii şi testare nedistructivă (NDT). Obiectivul comun este ca această capacitate să poată fi activată rapid, pe baza unei planificări industriale clare şi a unui transfer tehnologic bine controlat”, a declarat Speranţa Munteanu, Administrator Special Romaero. Finanțare: rundă de 4 milioane de euro pentru scalare Pentru a susține etapa de dezvoltare, BraveX Aero este în procesul unei runde de finanțare de 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), adresată investitorilor de private equity și fondurilor de investiții. Compania spune că banii ar urma să fie direcționați către extinderea producției, industrializarea noilor platforme și consolidarea poziției pe piața europeană de apărare. „Construim deliberat un model industrial cu două niveluri. Capacitatea proprie ne oferă control direct asupra tehnologiei, calităţii şi ritmului de dezvoltare, iar colaborarea cu Romaero ne permite să pregătim din timp o rezervă industrială reală. În sectoarele de apărare şi securitate, capacitatea de a creşte producţia rapid nu trebuie improvizată atunci când apare nevoia; ea trebuie proiectată şi planificată în avans”, a declarat Răzvan Costea-Bărluţiu, CEO BraveX Aero. În trimestrul al patrulea, cele două companii vor începe și pregătirea producției pentru BraveX-Delta, descrisă ca noua generație de platforme UAV (vehicule aeriene fără pilot) dezvoltată de BraveX Aero, cu extinderea treptată a gamei fabricate în parteneriat. Contextul invocat este accelerarea investițiilor UE în capacități industriale de apărare, inclusiv prin programul SAFE (Security Action for Europe). [...]
