Știri
Știri din categoria Diverse
Amenda antitrust de 4,6 miliarde de euro plătită de Google intră în bugetul UE și poate reduce contribuțiile statelor în 2026, ceea ce ar aduce un răgaz guvernelor cu finanțe publice sub presiune, potrivit Digi24, care citează Politico.
Suma provine din sancțiunea aplicată în 2018 pentru încălcarea regulilor de concurență, după ce Comisia Europeană a concluzionat că Google a impus restricții producătorilor de smartphone-uri care foloseau Android. Curtea Europeană de Justiție a confirmat hotărârea la începutul acestei luni, iar plata amenzii a deschis calea includerii banilor în veniturile UE.
Bugetul Uniunii este alimentat în principal din contribuțiile guvernelor, iar veniturile Comisiei (inclusiv amenzi și taxe vamale) sunt virate automat în fondul comun. În cadrul ciclului bugetar anual, UE și Parlamentul European au convenit anul trecut asupra alocării unui buget de 192 de miliarde de euro pentru 2026.
Pe parcursul anului, Comisia urmează să propună modificări ale bugetului, iar următoarea serie de amendamente — așteptată mai târziu în acest an — va lua în calcul veniturile noi de 4,6 miliarde de euro plătite de Google, a spus un oficial al Comisiei pentru Politico.
„Cu excepția cazului în care autoritatea bugetară [Consiliul și Parlamentul European] decide altfel, acest lucru are ca efect reducerea contribuției la VNB [venitul național brut] datorată de statele membre.”
În termeni practici, includerea amenzii în bugetul comun poate însemna contribuții mai mici ale statelor membre în 2026, într-un moment în care mai multe guverne se confruntă cu bugete naționale restrânse, pe fondul prețurilor mai mari la energie și al unei creșteri economice sub așteptări.
Digi24 notează că amenda ar putea genera economii de 1 miliard de euro pentru Germania, care contribuie cu aproximativ un sfert la fondul total de numerar al UE. Pentru Berlin, reducerea ar conta și în contextul în care raportul dintre PIB și deficit se apropia de limita de 3% stabilită de UE pentru 2026, prag a cărui depășire poate atrage sancțiuni.
Deși veniturile suplimentare pot acoperi nevoi imediate, ele nu rezolvă disputa mai amplă dintre capitale privind viitorul buget pe șapte ani, care ar urma să intre în vigoare în 2028. Pentru finanțarea viitorului fond de 2 trilioane de euro, Franța insistă pentru o taxă pe giganții digitali americani, inclusiv Google, însă ideea este contestată, între altele, de Germania.
Separat, bugetul UE ar putea primi un impuls și dintr-o taxă vamală de 3 euro introdusă în iulie pentru coletele ieftine care intră în Uniune, din care UE colectează 75% din venituri, iar restul revine guvernelor naționale.
Recomandate
Guvernul pregătește o creștere a bugetului pentru legea salarizării unitare , după ce solicitările cumulate ale sindicatelor și instituțiilor ar ajunge la circa 27 de miliarde, mult peste varianta de 8 miliarde publicată în luna mai, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că protestele din sistemul bugetar vizează versiunea din mai a proiectului legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, în condițiile în care noua variantă la care s-a lucrat în ultimele trei luni nu a fost publicată încă. În acest context, sindicatele cer cel puțin o rundă de consultare pe proiectul actualizat, pe măsură ce se apropie termenul de adoptare. În declarații la Euronews România, citate de News.ro, Pîslaru a explicat că, din luna mai până în prezent, ministerul a discutat cu sindicatele și instituțiile și a încercat să integreze solicitările acestora. În paralel, au existat consultări „în permanență”, mai ales în ultima lună, cu Comisia Europeană și cu Ministerul de Finanțe, pentru a „acomoda o creștere de buget” a proiectului. Diferența de cost: de la 8 miliarde la circa 27 de miliarde Potrivit ministrului interimar, varianta publicată în luna mai era construită pe o „anvelopă” de 8 miliarde, în baza unui acord politic. Între timp, cererile puse cap la cap de sindicate și instituții ar fi ajuns la aproximativ 27 de miliarde, ceea ce a impus discuții pentru majorarea bugetului proiectului, astfel încât să poată fi acoperite problemele ridicate, unele dintre ele „extrem de valide”, conform aceleiași surse. „Protecția veniturilor” și principiul „la muncă egală, plată egală” Pîslaru a mai spus că în versiunea finală a legii ar urma să fie „betonat” principiul de protecție a veniturilor, inclusiv prin mecanisme care să evite discriminările între angajați care fac aceeași muncă. Ministrul a susținut că, din perspectiva protecției veniturilor, „tot ceea ce sindicatele au pus ca probleme” este, în acest moment, asigurat. Deocamdată, articolul nu oferă un calendar concret pentru publicarea noii versiuni și nici detalii despre forma finală a bugetului, dincolo de intenția de a crește anvelopa față de varianta din mai. [...]
PNL își leagă votul pe legea salarizării de varianta negociată cu Comisia Europeană , mizând pe respectarea jalonului din PNRR care condiționează accesarea fondurilor europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis după consultările de joi cu principalele confederații sindicale, pe tema proiectului legii salarizării unitare în sistemul bugetar. La discuțiile de la sediul central al PNL au participat președintele partidului, Ilie Bolojan , alături de Dragoș Pîslaru, Robert Sighiartău, Gabriela Horga și Raluca Turcan. Din partea sindicatelor au fost prezenți, între alții, liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, și reprezentanți ai SANITAS, CNSLR Frăția, FSLI, CSDR, CSN Meridian și Agro Propact. Potrivit unui comunicat al PNL citat de Digi24, sindicaliștii au prezentat observații și propuneri pe proiect, invocând preocupările angajaților din sectorul public. Votul PNL, condiționat de forma „agreată” cu Comisia Europeană Ilie Bolojan a afirmat că reforma salarizării este „un angajament asumat de România prin PNRR” și „o condiție importantă pentru accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon”. „Parlamentarii PNL vor vota în Parlament proiectul legii în varianta agreată de România cu Comisia Europeană.” În același context, liderul PNL a indicat ca obiectiv al noii legi construirea unui sistem de salarizare „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea treptată a inechităților existente. Ce a prezentat MIPE: negocieri cu Comisia și „constrângeri bugetare” La întrevedere, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat modificările aduse proiectului în urma dialogului instituțional, negocierile purtate cu Comisia Europeană și constrângerile bugetare care au stat la baza elaborării legii, conform comunicatului PNL. PNL mai susține că dialogul cu partenerii sociali trebuie continuat „în mod responsabil”, astfel încât deciziile să răspundă interesului general. [...]
Dizolvarea Knessetul ui împinge Israelul în alegeri anticipate și prelungește incertitudinea politică , într-un moment în care premierul Benjamin Netanyahu încearcă să-și conserve majoritatea și să-și treacă agenda legislativă, potrivit Stirile Pro TV . Parlamentul israelian s-a dizolvat vineri dimineață, după ce a adoptat mai multe proiecte de lege în ultimele momente ale coaliției de guvernare conduse de Netanyahu. Knessetul urma să intre în vacanța de vară, însă nu se va mai reuni până la alegerile programate pentru 27 octombrie, notează Associated Press, citată de publicație. Miza politică este ridicată pentru Netanyahu pe fondul apropierii de a treia comemorare a atacului din 7 octombrie, care a declanșat aproape trei ani de război. În același timp, sondajele din Israel indică o creștere semnificativă a sprijinului pentru partidele de opoziție, conduse de fostul prim-ministru Naftali Bennett și de un fost șef al armatei, de orientare centristă. Legi controversate, pe final de mandat În ultima săptămână, Knessetul a adoptat mai multe legi controversate în ședințe maraton, în condițiile în care Netanyahu a încercat să forțeze trecerea unor proiecte considerate prioritare. Printre acestea, la începutul săptămânii, parlamentul a adoptat două proiecte de lege care „opresc efectiv” înrolarea bărbaților ultraortodocși în armată, într-o încercare de a asigura aderarea partidelor ultraortodoxe la coaliția lui Netanyahu în viitorul guvern. Separat, au fost adoptate și proiecte de lege legate de încercările premierului de a reforma sistemul judiciar, inclusiv măsuri care sporesc controlul guvernului asupra mass-mediei audiovizuale și slăbesc rolul procurorului general. Procurorul general Gali Baharav-Miara s-a opus reformei și a fost o țintă frecventă a lui Netanyahu și a dreptei israeliene, potrivit aceleiași surse. Un mandat complet, rar în Israel Președintele Knessetului, Amir Ohana, a anunțat dizolvarea legislativului, punctând că mandatul a fost dus la capăt. „Ne încheiem mandatul de patru ani, am adoptat nouă bugete și sute de proiecte de lege; vă mulțumesc pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, datorită căreia am reușit împreună să ducem la bun sfârșit un mandat de patru ani.” Finalizarea unui mandat complet de patru ani este un eveniment rar în istoria Israelului: ultima dată când un guvern a îndeplinit un mandat complet fără alegeri anticipate a fost în 1988. Între 2019 și 2022, israelienii au fost chemați la urne de cinci ori, iar țara organizează alegeri, în medie, la fiecare 2,4 ani, ceea ce o plasează aproape de coada clasamentului OCDE la intervalul dintre alegeri, un indicator al instabilității politice, potrivit Institutului pentru Democrație din Israel, citat în material. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran riscă să tensioneze transportul de petrol prin Golful Oman , după ce Washingtonul a lovit infrastructură în Iran și a intervenit direct asupra unei nave comerciale, potrivit Antena 3 . În materialul video publicat de Antena 3, SUA sunt prezentate ca bombardând poduri în Iran, într-un nou episod de escaladare în regiunea Golfului. În paralel, aceeași sursă relatează confiscarea unui petrolier în Golful Oman, o zonă-cheie pentru rutele maritime din proximitatea Strâmtorii Ormuz . De ce contează pentru economie: risc mai mare pe rutele energetice Combinația dintre lovituri asupra infrastructurii și intervenții asupra navelor comerciale ridică miza pentru operatorii de transport maritim și pentru lanțul de aprovizionare cu energie. În astfel de episoade, riscul perceput crește rapid, iar consecințele tipice pot include costuri mai mari de asigurare și o prudență sporită a companiilor care operează în zonă. Materialul Antena 3 nu oferă detalii despre identitatea petrolierului, pavilion, proprietar, încărcătură sau despre baza legală a confiscării, astfel că amploarea efectului imediat asupra fluxurilor comerciale nu poate fi evaluată din informațiile disponibile. Ce se știe din sursă și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate: SUA ar fi bombardat poduri în Iran; SUA ar fi confiscat un petrolier în Golful Oman. Nu sunt precizate în material data exactă a operațiunilor, amploarea pagubelor, eventuale reacții oficiale ale Iranului sau dacă există victime ori întreruperi confirmate ale traficului maritim. În lipsa acestor elemente, impactul operațional și economic rămâne, deocamdată, la nivel de risc și potențial de escaladare. [...]
Folosirea tot mai frecventă a VAR la Cupa Mondială 2026 schimbă ritmul jocului și modul în care sunt validate golurile , alimentând un conflict operațional între obiectivul FIFA de „corectitudine” și percepția fanilor și a echipelor că meciurile sunt fragmentate, potrivit NPR . Tehnologia VAR (arbitru asistent video) a devenit „ubiquă” la turneul din 2026, iar controversele nu mai țin doar de decizii punctuale, ci de faptul că verificările repetate întrerup jocul și amână momentele-cheie, în special la goluri. În relatarea NPR, experiența tipică a suporterului include celebrarea „cu rezerve”, pentru că reușita poate fi anulată după o revizuire video. De la „corectarea erorilor evidente” la verificări pe detalii milimetrice NPR reamintește că VAR a fost introdus oficial la Cupa Mondială din 2018, după testări anterioare (inclusiv în Major League Soccer, în 2014 și 2015). La început, spune profesorul Chris Davis (Adelphi University), tehnologia era apreciată deoarece „corecta situații clare” și proteja „integritatea jocului”, fiind folosită relativ rar. În 2026, însă, verificările sunt mult mai dese și acoperă inclusiv faze de ofsaid. Publicația punctează complexitatea regulii de ofsaid (veche de peste 150 de ani, cu 45 de clauze), ceea ce face ca interpretările să fie greu de acceptat pentru public atunci când decizia se bazează pe diferențe foarte mici. Exemplele care au amplificat nemulțumirea Materialul NPR indică mai multe episoade care au devenit simbolice pentru criticile la adresa VAR: un gol al Iranului anulat contra Belgiei după ce VAR a stabilit că un jucător era în ofsaid „cu fesierul”; un gol al Columbiei anulat după ce un atacant era în ofsaid „cu vârful pantofului”; meciul Egipt – Argentina, în care un gol al Egiptului a fost anulat după ce VAR a semnalat un fault considerat discutabil în construcția fazei, „departe de poartă”; Argentina a câștigat, iar Egiptul a reclamat ulterior că a fost „jefuită”. Felipe Cardenas , senior writer la The Athletic, descrie efectul operațional asupra jocului: întreruperile și așteptarea deciziei VAR „întrerup complet starea jocului”, iar celebrarea golului — unul dintre momentele centrale ale fotbalului — este amânată până la verdict. „Unul dintre cele mai bune și mai speciale momente într-un meci de fotbal este golul și celebrarea lui. Acum sunt momente când jucătorii trebuie să aștepte până când arbitrul ia decizia corectă și primește confirmarea de la VAR.” (Felipe Cardenas, The Athletic) Linia fină dintre ajutor și „prea multă tehnologie” FIFA susține, potrivit NPR, că VAR face jocul mai corect. Criticii invocă însă costul în fluiditate și în acceptarea „erorii umane” ca parte a sportului. Cardenas rezumă această tensiune spunând că, uneori, fanii ar trebui să trăiască și cu greșeli, iar ideea că devine „tabu” ca arbitrul să greșească împinge fotbalul într-o zonă în care tehnologia domină spectacolul. În lipsa unor schimbări de procedură menționate în material, dezbaterea rămâne deschisă: cât de multă revizuire video poate absorbi un meci fără să-i schimbe natura — mai ales într-un turneu în care fiecare gol poate decide calificări și, implicit, mize sportive și comerciale majore. [...]
Un atacator a folosit Gemini CLI ca „agent” pentru operarea unui botnet de opt dispozitive , ceea ce arată cum instrumente de inteligență artificială gândite pentru dezvoltatori pot reduce efortul operațional al atacurilor cibernetice, inclusiv în ținte mici, precum o clinică. Cazul apare într-o analiză citată de TechRadar , pe baza unor loguri de sesiune obținute de cercetători. Potrivit publicației, cercetătorii Trend Micro au analizat 200 de loguri de sesiune asociate unui actor de amenințare vorbitor de rusă, cunoscut drept „bandcampro”. În intervalul 21 aprilie – 19 mai 2026, acesta ar fi folosit Google Gemini CLI (un instrument „open source” de tip linie de comandă, care permite interacțiunea cu modelele Gemini direct din terminal) pentru a executa sarcini legate de administrarea infrastructurii de comandă și control (C2/C&C) și pentru activități curente de atac. Cum a fost „păcălit” instrumentul și ce a făcut efectiv Trend Micro susține că atacatorul a indus în eroare asistentul AI prezentându-se drept „tester de penetrare autorizat” (specialist care testează securitatea cu acordul organizației). Deși instrumentul ar fi refuzat cel puțin o solicitare, în rest a cooperat cu instrucțiunile primite. În cazul investigat, atacatorul ar fi controlat opt dispozitive aparținând unei clinici stomatologice și ar fi urmărit accesul la baza de date OpenDental, conform aceleiași analize. Migrarea infrastructurii C2, automatizată în câteva minute Un element cu impact operațional este viteza cu care AI-ul ar fi ajutat la mutarea infrastructurii botnetului. Atacatorul i-a furnizat un „skill file” (fișier cu instrucțiuni și proceduri) care includea arhitectura, proceduri standard, comenzi pentru persistență și pași de depanare, apoi i-a cerut să „studieze migrarea C2”. Trend Micro afirmă că procesarea ghidului și pregătirea pașilor necesari au durat aproximativ șase minute, timp în care AI-ul ar fi pregătit un „bundle” (arhivă) cu cod de server, „payload-uri” (componente livrate pe sistemele compromise) și fișierul de instrucțiuni, după care ar fi pornit serverul C&C pe un VPS (server virtual) și ar fi ridicat un tunel Cloudflare. De ce contează pentru companii: scade bariera de operare a atacurilor Dincolo de dimensiunea redusă a botnetului, cazul indică o schimbare practică: un atacator poate externaliza către un asistent AI sarcini care, în mod tradițional, cereau mai multă experiență tehnică sau timp (de exemplu, depanare de conectivitate, pregătirea pachetelor de livrare, pași de migrare). În logurile analizate, AI-ul ar fi fost folosit și pentru activități „de zi cu zi”, precum ghicirea parolelor și generarea de variante plauzibile ale unor parole existente pentru portaluri WordPress, potrivit Trend Micro. Materialul menționează că informațiile sunt preluate „via BleepingComputer”, fără a oferi un link în textul furnizat. [...]
