Știri
Știri din categoria Companii

Intrarea Wulff Works în România adaugă presiune concurențială pe piața de recrutare și leasing de personal, într-un moment în care cererea de forță de muncă rămâne ridicată în mai multe sectoare, potrivit Economedia.
Grupul finlandez Wulff își extinde operațiunile în Europa Centrală și de Est prin înființarea a două companii în România, specializate în servicii de resurse umane și recrutare, conform datelor de la Registrul Comerțului.
Prima entitate, WULFF WORKS STAFFING ROMANIA SRL, a fost înființată la 9 februarie 2026, având ca obiect principal „activități ale agențiilor de plasare temporară a forței de muncă și furnizarea altor resurse umane” (CAEN 7820) — zona asociată, în practică, cu munca temporară și leasingul de personal.
A doua companie, WULFF WORKS RECRUITMENT ROMANIA S.R.L., a fost constituită la 18 martie 2026 și are ca activitate principală agențiile de plasare a forței de muncă (CAEN 7810), adică recrutare.
Cele două entități marchează intrarea oficială a brandului Wulff Works pe piața locală de recrutare și staffing, descrisă ca fiind în creștere pe fondul cererii ridicate de forță de muncă în domenii precum logistică, construcții, retail și servicii.
Wulff Works face parte din grupul finlandez Wulff, cu o tradiție de peste un secol în servicii pentru mediul de lucru și operațiuni în mai multe țări nordice, care și-a extins în ultimii ani portofoliul către servicii integrate de resurse umane și soluții pentru companii.
Recomandate

România a devenit piața-cheie în rețeaua Dr. Max , cu circa 1.000 de farmacii din totalul de 3.300 , adică aproape o treime din unitățile grupului la nivel european, potrivit Ziarul Financiar . Grupul operează în total 3.300 de farmacii în șase țări europene, în special din Europa Centrală și de Est: Cehia, Slovacia, România, Polonia, Italia și Serbia. Datele sunt prezentate ca fiind oferite de companie. De ce contează ponderea României în rețea Faptul că una din trei farmacii Dr. Max este în România indică o concentrare operațională semnificativă pe piața locală, în contextul în care compania descrie perioada curentă drept una mai dificilă pentru industrie și vorbește despre o prudență mai mare în comportamentul de consum. În acest context, CEO-ul Dr. Max România, Cezar Zaharia , leagă apartenența la grup de capacitatea de a traversa perioada actuală: „Contextul actual nu este unul uşor pentru industria noastră şi observăm o prudenţă mai mare în comportamentul de consum decât în ultimii ani. (…) Apartenenţa la cel mai mare lanţ de farmacii din Europa ne oferă stabilitatea şi resursele necesare pentru a traversa această perioadă cu încredere şi responsabilitate.“ Cum a intrat Dr. Max în România Dr. Max a intrat pe piața românească în 2017, prin achiziția grupului A&D Pharma, care deținea lanțurile Sensiblu și Punkt. Ulterior, aceste branduri au fost înlocuite cu Dr. Max, conform informațiilor din articol. [...]

Aproape 8 din 10 exportatori români vor să se extindă, dar costurile și regulile vamale le pot încetini planurile , potrivit unei analize citate de Economedia . Studiul comandat de FedEx indică o accelerare a ambițiilor de internaționalizare ale IMM-urilor, însă și o presiune tot mai mare din zona logisticii și a reglementărilor. România rămâne puternic ancorată în exporturile intracomunitare: 98% dintre exportatorii români activi vând în Europa. Totuși, apar semnale de diversificare: în afara Europei, cele mai frecvent menționate destinații sunt SUA (20% dintre respondenți) și Asia (15%). Extinderea dincolo de Europa începe să prindă contur Schimbarea se vede și la companiile care se pregătesc să exporte pentru prima dată. Europa rămâne prima opțiune (72%), dar interesul pentru piețe mai îndepărtate crește: 17% dintre potențialii exportatori iau în calcul SUA, iar 13% Asia ca primă destinație. „Pe măsură ce companiile acumulează experiență în comerțul internațional, interesul pentru destinații mai îndepărtate, inclusiv Asia, este în creștere”, spune Jacek Grzeszak, economist senior la Minds&Roses și coautor al studiului. Motivația: diversificarea veniturilor și a bazei de clienți Comparativ cu alte piețe din regiune, antreprenorii români pun mai mult accent pe diversificarea surselor de venit. 32% dintre companiile care exportă deja spun că au intrat pe piețe externe pentru a-și diversifica veniturile, iar în rândul firmelor care analizează acum exportul procentul urcă la 39% (unul dintre cele mai ridicate din regiune, conform studiului). În același timp, percepția asupra beneficiilor este optimistă: 42% cred că extinderea internațională poate aduce creșteri semnificative ale veniturilor și profiturilor; 39% văd o îmbunătățire a stabilității financiare prin diversificare; 42% indică accesul la noi clienți prin platforme și marketplace-uri internaționale; 34% menționează creșterea notorietății brandului și a produselor. Principalele frâne: transportul, taxele vamale și concurența Pe fondul intențiilor de extindere, companiile indică obstacole operaționale și de reglementare. Pentru firmele care analizează intrarea pe piețe externe, 33% spun că costurile transportului internațional sunt un factor-cheie în decizie (peste media regională de 21%). În plus, 34% menționează impactul taxelor vamale și al reglementărilor influențate de schimbări geopolitice, iar 31% semnalează intensificarea concurenței internaționale . În acest context, studiul subliniază importanța accesului la servicii logistice internaționale, inclusiv soluții integrate de transport și expertiză vamală, pentru a reduce complexitatea operațiunilor transfrontaliere. „Pe măsură ce se extind pe piețe mai complexe și mai îndepărtate, accesul la rețele logistice de încredere și la expertiză globală devine esențial”, afirmă Agata Kaim, Head of Marketing Strategy, Eastern Europe, FedEx. Studiul a fost realizat de Minds&Roses pentru FedEx în perioada septembrie–octombrie 2025, pe un eșantion de 826 de IMM-uri din șase țări din Europa Centrală și de Est (România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Lituania). IMM-urile din România au reprezentat 18,5% din eșantion. [...]

NVIDIA își consolidează poziția în Japonia printr-un acord „mamut” pentru prima „fabrică națională de AI” , mizând nu doar pe tehnologie, ci și pe relația directă cu marii clienți industriali, potrivit Wccftech . În centrul vizitei de la mijlocul lunii iulie a CEO-ului Jensen Huang s-a aflat semnarea unui pachet de livrări descris ca fiind de ordinul „multi-miliardelor de dolari”, destinat să alimenteze prima „fabrică de AI” a Japoniei. Acordul ar include 13.750 de procesoare Vera și 27.500 de GPU-uri Rubin, infrastructura urmând să fie construită în jurul rack-urilor NVIDIA Vera Rubin NVL72 și a rețelisticii Spectrum-X. Ce înseamnă, operațional, acordul pentru „fabrica de AI” Din informațiile prezentate, proiectul ar urma să funcționeze ca o platformă națională de capacitate de calcul pentru aplicații de inteligență artificială, cu implicații directe pentru industria locală. Publicația notează și un angajament al NVIDIA de a susține o inițiativă a Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia (METI), în care puterea de calcul ar sprijini o tranziție către robotică, pe fondul problemelor demografice ale țării. În același context, sunt menționați „grei” japonezi din auto și robotică industrială care și-ar fi exprimat disponibilitatea de a se alătura demersului, fără ca materialul să ofere nume de companii sau termene de implementare. Miza comercială: relații cu industria și semnale către ecosistem Pe lângă componenta contractuală, articolul insistă pe dimensiunea de „vânzare relațională” într-o piață în care deciziile de investiții sunt puternic influențate de încredere și de contactul direct cu managementul de vârf. Wccftech relatează că președintele Sumitomo Electric, Matsumoto, a spus după întâlnire că Huang are „spiritul unui lider de afaceri japonez din era postbelică”, descriindu-l ca fiind foarte implicat social, inclusiv prin gesturi de curtoazie la masă și prin repetarea aprecierii „delicios!”. În timpul vizitei, Huang ar fi avut și apariții publice informale la Tokyo, inclusiv o sesiune scurtă de întrebări și răspunsuri la un eveniment „Build-a-Claw”, unde ar fi reafirmat că „Vera Rubin” evoluează conform planului și ar fi menționat o posibilă oportunitate viitoare legată de Rapidus , fără detalii suplimentare. În lipsa unor termene, valori exacte ale contractelor sau a unei structuri publice a proiectului, rămâne de urmărit cum va fi transformat acest pachet de livrări într-o capacitate operațională și ce rol concret va avea în programele METI pentru robotică. [...]

Samsung taie peste 800 de posturi în operațiunile de electronice de consum din SUA , într-o mișcare descrisă intern drept o „reducere a forței de muncă la nivel de întreprindere”, pe fondul presiunilor de cost și al unei reorganizări care include relocarea sediului, potrivit Wccftech . Cea mai mare parte a reducerilor vizează Samsung Electronics America (SEA) din Englewood Cliffs, New Jersey , unde compania a eliminat 739 de roluri, în contextul pregătirilor pentru mutarea sediului central în Texas. Înainte de această rundă, biroul avea aproximativ 1.200 de angajați, conform publicației. Separat, Samsung ar fi concediat în jur de 100 de angajați din biroul diviziei Mobile din Plano, Texas . În total, aceste măsuri duc la peste 800 de posturi eliminate în operațiunile din SUA asociate segmentului de electronice de consum. Document intern: „enterprise-wide reduction-in-force” Wccftech notează că un document intern SEA, consultat de Reuters, i-a notificat pe unii angajați la 30 iunie despre o „enterprise-wide reduction-in-force” (reducere de personal la nivelul întregii organizații), menționând un „număr semnificativ de impacturi”. Compania susține că majoritatea angajaților afectați au primit oferte de relocare, însă o parte au fost concediați, potrivit informațiilor prezentate. Context: profituri mari în memorie, presiune pe diviziile orientate către consumatori Analiza plasează aceste tăieri într-un contrast mai larg între performanța diviziei de memorii și dificultățile unităților orientate către consumatori. În SUA, Samsung Electronics avea 11.770 de angajați la finalul lui 2025, inclusiv personalul din divizia de cipuri. În paralel, Samsung Mobile ar urma să fie afectată de costuri ridicate legate de memorie și se pregătește să raporteze, potrivit articolului, prima pierdere operațională din istoria sa. Wccftech citează estimări ale Samsung Securities potrivit cărora divizia Mobile, împreună cu Network Business, ar putea înregistra o pierdere operațională de 5,84 trilioane won (aprox. 19,5 miliarde lei) în 2026, echivalentul a aproape 4 miliarde dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). Pentru cititori, miza este că reducerea de personal din SUA sugerează o ajustare operațională mai amplă la Samsung, într-un moment în care diferențele de performanță între divizii și presiunile de cost par să forțeze decizii de reorganizare și reducere a cheltuielilor în segmentele cu marje mai slabe. [...]

Frații Pavăl își întăresc echipa de management la Carrefour România : potrivit HotNews , Carmen Dumitrache a fost recrutată pentru postul de Director Resurse Umane în Carrefour România, într-un pas care indică prioritizarea integrării operaționale după preluarea recentă a lanțului. Numirea vine după ce frații Pavăl, proprietarii Dedeman, au preluat Carrefour România, iar Dumitrache a fost adusă de la rețeaua de magazine de proximitate Froo, deținută de grupul polonez Zabka. Informația este relatată inițial de Profit.ro , citat de HotNews. [...]

Mercedes mută presiunea pe costurile cu personalul , iar pachetul de economii ajunge direct la programul de lucru, plățile speciale și regulile de muncă de acasă, pe fondul unei profitabilități considerate prea mici pentru un producător „premium”, potrivit Focus . Deși Mercedes-Benz „nu este un caz de restructurare”, compania a intrat într-o fază de reducere a costurilor după ce performanța financiară s-a deteriorat: în 2025 a raportat un rezultat operațional de 8,2 miliarde euro (aprox. 41 miliarde lei), iar în primul trimestru din 2026 rezultatul înainte de dobânzi și taxe (EBIT) a coborât la 1,9 miliarde euro (aprox. 9,5 miliarde lei). Marja ajustată a diviziei de autoturisme a ajuns la 4,1%. În același timp, la final de martie, activitatea industrială avea o lichiditate netă de 33,8 miliarde euro (aprox. 169 miliarde lei), semn că problema imediată nu este lipsa banilor, ci randamentul. Ce tăieri sunt discutate în Germania În cadrul programului „ Next Level Performance ”, Mercedes vrea să își micșoreze permanent baza de costuri, inclusiv prin reducerea costurilor de producție pe vehicul cu 10% până în 2027 (față de 2024). Pe zona de personal, compania are în vedere mai puține poziții de management, externalizarea unor activități necentrale și achiziții mai mari din țări cu costuri mai mici. Pentru Germania, Focus enumeră patru măsuri aflate în prim-plan: Plată specială amânată: circa 90.000 de angajați nu vor primi în iulie 2026 „componenta de transformare” prevăzută în contractul colectiv; plata de 18,4% dintr-un salariu lunar este împinsă pentru anul următor. Program de lucru: managementul vrea discuții despre extinderea săptămânii de 35 de ore la 40 de ore , fără creștere salarială corespunzătoare. Muncă de acasă: potrivit informațiilor consiliului angajaților, se analizează revenirea la cinci zile pe săptămână la birou . Locații și funcții: compania verifică noi relocări și vrea să „subțieze” procesele, administrația și structurile de conducere. Argumentul conducerii este că, în comparație internațională, costurile cu forța de muncă sunt ridicate, iar mai multe ore lucrate la același salariu lunar ar reduce „prețul” pe oră. Publicația notează însă că efectul asupra producției nu este garantat și depinde de gradul de încărcare al fabricilor și al zonelor de dezvoltare. Conflictul cu IG Metall și limitele negocierii IG Metall tratează disputa ca pe un atac la drepturi contractuale, iar la începutul lui iulie, potrivit sindicatului, peste 33.000 de angajați au protestat în unități Mercedes din Germania. Șefa IG Metall, Christiane Benner, a criticat distribuția poverii între acționari și angajați: „Salut, management: așa nu merge! În timp ce acționarii profită mai mult decât bine, angajații ar trebui să-și sacrifice drepturile fixate contractual? Nicidecum!” Și consiliul angajaților respinge o prelungire „la grămadă” a timpului de lucru fără bani în plus, invocând inclusiv încărcarea parțial redusă a unor fabrici din Germania. În plus, Focus subliniază o limită importantă: o deteriorare permanentă a timpului de lucru stabilit prin contract colectiv nu poate fi convenită doar la nivel de consiliu al angajaților; sunt necesare sindicatul și asociația patronală. De ce contează: China apasă pe marje, iar rețeaua de producție se rearanjează Tensiunea internă este alimentată de problema economică majoră: China . În trimestrul al doilea din 2026, Mercedes-Benz Cars a vândut 417.800 de vehicule la nivel global, cu 8% mai puțin decât în perioada similară din 2025, iar în China scăderea a fost de 30% . În Europa vânzările au crescut cu 4%, iar în SUA cu 10%, dar nu suficient pentru a compensa reculul din piața chineză, unde competiția vine de la producători care dezvoltă mai rapid, integrează mai puternic software-ul și adesea vând mai ieftin. În paralel, Mercedes își întărește competiția internă între uzine: capacitatea fabricilor de autoturisme din Germania ar urma să fie, „în perspectivă”, în jur de 900.000 de vehicule , în timp ce uzina din Kecskemét (Ungaria) ar putea ajunge la 400.000 de vehicule , avantajată de costuri mai mici și alocări flexibile de modele. În acest context, discuția despre orele de lucru devine și o discuție despre poziția Germaniei în rețeaua de producție. Ce urmează Mercedes va publica pe 28 iulie rezultatele complete pentru trimestrul al doilea, cu atenția pe marja diviziei de autoturisme, fluxul de numerar liber și costurile lansărilor de modele noi. Focus concluzionează că reducerea costurilor poate ajuta pe termen scurt, dar nu rezolvă automat problemele-cheie: revenirea la competitivitate în China, accelerarea lansărilor fără întârzieri și încărcarea uzinelor din Germania — altfel, conflictul cu angajații riscă să continue. [...]