Știri
Știri din categoria Companii
OMV își schimbă conducerea executivă de la 1 septembrie, iar mutarea poate influența direcția strategică a grupului care controlează OMV Petrom, în condițiile în care irlandeza Emma Delaney a fost desemnată viitor director general, potrivit Stirile ProTV.
Delaney îi va succeda lui Alfred Stern, după ce OMV a transmis că aceasta a fost „cea mai bună candidată” în urma unui proces internațional de selecție, pe fondul experienței sale profesionale. Mandatul începe la 1 septembrie și este stabilit pentru trei ani, cu posibilitatea unei prelungiri de doi ani, prin acord reciproc.
Numirea nu este încă definitivă: ea are nevoie de aprobarea Consiliului de Supraveghere al OMV la următoarea ședință, a cărei dată nu a fost anunțată.
OMV Aktiengesellschaft deține 51,156% din acțiunile OMV Petrom, în timp ce statul român, prin Ministerul Energiei, are 20,698%, conform datelor afișate de Bursa de Valori București. În acest context, schimbarea CEO-ului la nivel de grup este relevantă pentru investitori și pentru guvernanța companiei cu cea mai mare pondere în sectorul energetic listat local.
Emma Delaney este în prezent membră a consiliului executiv al BP, responsabilă pentru una dintre cele trei divizii globale ale grupului, și conduce o organizație cu peste 50.000 de angajați în aproximativ 50 de țări, a precizat OMV.
Dacă va fi confirmată, Delaney va deveni prima femeie CEO din istoria OMV. Edith Hlawati, vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere, a afirmat în comunicatul companiei:
„Va deveni prima femeie CEO din istoria OMV, oferind companiei o vizibilitate internaţională şi mai mare.”
În același timp, publicația notează că sunt puține mari companii internaționale de petrol și gaze conduse de femei, oferind ca exemple BP (condusă de Meg O’Neill) și Occidental Petroleum (condusă de Vicki Hollub).
Recomandate
Dolce & Gabbana intră într-o fază de refinanțare și posibilă deschidere către investitori , după ce Stefano Gabbana a renunțat la funcția de președinte în plină presiune a datoriilor, potrivit Capital.ro . Mutarea vine în contextul unor negocieri tensionate cu băncile și al unei datorii totale estimate la circa 450 milioane euro (aprox. 2,25 miliarde lei), care împinge grupul să caute capital și să-și ajusteze structura de conducere. Stefano Gabbana, 63 de ani, a renunțat la poziția de președinte în luna decembrie, conform unor documente oficiale. Din ianuarie, rolul a fost preluat de Alfonso Dolce, fratele lui Domenico Dolce și actual CEO al companiei, pe fondul informațiilor apărute în Bloomberg, preluate de publicație. Datoria și condițiile creditorilor: miza imediată Grupul se confruntă cu o datorie totală estimată la aproximativ 450 milioane euro (aprox. 2,25 miliarde lei), iar creditorii cer o injecție de capital de până la 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) ca parte a unui proces mai amplu de refinanțare. În material se indică drept factori de presiune scăderea cererii globale pentru produse de lux și incertitudinile economice asociate conflictului din Orientul Mijlociu, cu efect asupra veniturilor. Pentru a obține fonduri, compania analizează mai multe opțiuni, inclusiv: vânzarea unor active imobiliare; renegocierea și reînnoirea unor licențe comerciale; atragerea de capital extern. În acest proces, Dolce & Gabbana este asistată de Rothschild & Co, firmă de consultanță financiară. Schimbări de guvernanță și semnalul către piață Pe lângă schimbarea președintelui, compania ar pregăti și alte mutări la nivel de management. Potrivit unor surse din industrie citate în articol, Stefano Cantino, fost CEO al Gucci, ar putea fi numit într-o funcție de conducere de top, o mutare care ar putea accelera restructurarea. În paralel, Stefano Gabbana analizează viitorul participației sale de aproximativ 40% în companie, în contextul negocierilor cu băncile. Publicația notează că această decizie ar putea deschide calea pentru intrarea unor investitori sau pentru schimbări mai ample în acționariat. Context: un brand independent, dar vulnerabil Dolce & Gabbana a fost fondată în 1985. Deși Domenico Dolce și Stefano Gabbana s-au despărțit în plan personal în urmă cu peste 20 de ani, au continuat să conducă împreună compania, fiecare cu aproximativ 40% din acțiuni, în timp ce restul participațiilor sunt controlate de familia Dolce, inclusiv de Alfonso și Dorotea. Articolul plasează situația companiei într-un context mai larg al industriei de lux, unde încetinirea cererii împinge brandurile către capital extern, fuziuni sau reorganizări. Ce urmează În funcție de evoluția negocierilor cu băncile și de deciziile privind acționariatul, scenariile menționate includ atragerea de investitori externi, vânzarea de active și accelerarea reorganizării interne. Publicația indică faptul că următoarele luni ar putea fi decisive pentru direcția companiei, pe fondul presiunii financiare și al schimbărilor din piața globală de lux. [...]
Xiaomi a început vânzarea în China a unui aer condiționat vertical de 3 CP, la 4.299 yuani (aprox. 2.750 lei), mizând pe debit mare de aer și control din aplicație , potrivit ithome.com . Produsul este listat pe platforma JD.com și intră în gama Mi Home („Mijia”), iar specificațiile sugerează o poziționare către încăperi mari, unde contează distribuția aerului pe distanțe mai lungi. Aparatul, denumit „Mi Home Air Conditioner Natural Wind” în variantă verticală de 3 CP, promite un debit de aer de 1.752 m³/h și o acoperire a fluxului pe un unghi de 115 grade. Xiaomi mai indică o distanță de suflare de până la 13 metri, un element relevant pentru spații deschise sau camere cu suprafață mare. Pe partea de utilizare, modelul include funcția „Xiaomi Pengpai Smart Connect” (o soluție de conectare inteligentă în ecosistemul Xiaomi), ceea ce permite operarea prin aplicația Mi Home. În plus, aparatul suportă „vânt blând” pe zone separate sus/jos, descris ca „vânt de tavan” și „vânt de covor”, o abordare care urmărește să reducă disconfortul produs de curenții direcți. Nu sunt menționate în material detalii despre disponibilitatea în afara Chinei sau despre un calendar de lansare pe alte piețe. [...]
Producătorii europeni de alcool avertizează că India riscă blocaje la ambalaje, pe fondul scumpirilor și al capacităților locale reduse , și cer guvernului de la New Delhi să elimine temporar taxa vamală de 10% la importurile de sticle și doze, potrivit Biziday . Federația Afacerilor Europene din India a transmis pe 2 aprilie o scrisoare către autorități în care susține că producătorii locali de sticle și doze „nu funcționează la capacitate normală”, ceea ce perturbă lanțul de aprovizionare. Printre membrii federației se numără Heineken, Carlsberg, Pernod Ricard și Anheuser-Busch InBev. Presiunea vine din creșterea costurilor pentru ambalaje (sticlă, carton, etichete), pe care federația o leagă de conflictul din Orientul Mijlociu. În scrisoare se arată că, din cauza prețurilor mai mari la carton și adezivi, costurile sectorului au urcat cu până la 15%. În plus, în aproximativ două treimi din statele indiene, producătorii nu pot majora prețurile fără aprobarea guvernului, ceea ce limitează transferul costurilor către consumatori. Ce cer companiile și de ce contează Solicitarea centrală este „o scutire temporară de taxe vamale” pentru importurile de ambalaje – sticle și cutii de aluminiu – pentru a evita o criză de aprovizionare. Federația avertizează că găsirea unor surse alternative ar putea crește costurile industriei cu aproximativ 30%. Separat, Asociația Berarilor din India a cerut deja majorări de prețuri în mai multe state, dar autoritățile locale sunt descrise ca fiind reticente să permită transferul scumpirilor către consumatorul final. Riscul imediat: lipsă de doze și sticle din mai O sursă din industria globală a băuturilor alcoolice a declarat pentru Reuters că firmele din India se orientează către importuri din Asia de Sud-Est, pe fondul temerilor că ar putea rămâne fără doze și sticle începând din luna mai. Contextul este o piață indiană a alcoolului evaluată la 65 de miliarde de dolari (aprox. 299 mld. lei), cu o creștere estimată la aproape 8% pe an până în 2033, ceea ce amplifică miza operațională: fără ambalaje, producția și livrările pot fi afectate chiar într-o piață în expansiune. [...]
China Labor Watch acuză BYD de exploatarea unor muncitori chinezi în Ungaria , potrivit Mediafax , care citează un raport al organizației privind condițiile de lucru de pe șantierul fabricii companiei din Ungaria. Conform raportului China Labor Watch (CLW), bazat pe interviuri cu aproximativ 50 de muncitori, zeci de angajați chinezi implicați în construcția complexului ar fi lucrat șapte zile din șapte, câte 12-14 ore pe zi, cu pauze limitate la mese și fără plata orelor suplimentare. Organizația susține, de asemenea, că muncitorilor li s-ar fi cerut să îi inducă în eroare pe inspectori în privința programului real de lucru, în eventualitatea unor controale. Raportul mai indică întârzieri la plata salariilor de până la trei luni și afirmă că angajații nu ar fi putut renunța la contracte fără pierderi financiare, din cauza unor sume achitate în avans pentru recrutare. Totodată, CLW susține că muncitorii ar fi ajuns în Uniunea Europeană cu vize de afaceri, nu cu vize de muncă, ceea ce i-ar fi lăsat fără acces la servicii medicale și protecție socială. Un element central al acuzațiilor este utilizarea unei rețele de subcontractori, prin care muncitorii nu ar fi fost angajați direct de BYD. Mediafax notează că această structură ar permite companiei să invoce lipsa controlului direct asupra condițiilor de muncă, o abordare descrisă în articol drept „negare plauzibilă”. Cazul din Ungaria vine după un precedent în Brazilia: în 2025, BYD a fost acționată în justiție pentru condiții de muncă descrise ca fiind similare „sclaviei moderne”, iar ulterior autoritățile ar fi inclus compania pe o listă neagră, responsabilitatea fiind atribuită atunci subcontractorilor. În plan european, acuzațiile ridică întrebări despre capacitatea autorităților de a verifica respectarea standardelor de muncă în proiecte industriale derulate prin lanțuri complexe de subcontractare. [...]
Șefa diviziei de dezvoltatori a Microsoft, Julia Liuson , demisionează , potrivit The Verge , într-un nou episod al schimbărilor de la vârful companiei. Liuson părăsește Microsoft după 34 de ani și a condus în ultimii 12 ani divizia responsabilă de produsele și relația cu dezvoltatorii (DevDiv). Conform publicației, Liuson va rămâne la conducerea DevDiv până la finalul lunii iunie, după care va trece într-un „rol consultativ”, raportând către Jay Parikh, șeful Microsoft CoreAI. Nu este încă stabilit cine o va înlocui și nici dacă echipa DevDiv va ajunge să raporteze direct către Parikh în lunile următoare. Într-un mesaj intern văzut de The Verge, Liuson spune că a discutat încă din ianuarie cu CEO-ul Satya Nadella și cu Jay Parikh despre plecare, apreciind că „momentul este potrivit” pentru acest pas. Ea menționează și poziționarea DevDiv ca echipă orientată către clienți și livrarea de „adevăr despre produs” (o formulare care sugerează feedback direct și necosmetizat din utilizare). Plecarea ei vine la mai puțin de un an după demisia fostului CEO GitHub, Thomas Dohmke. Microsoft nu a mai numit un înlocuitor pentru acest rol, iar conducerea GitHub raportează acum direct către echipa CoreAI; după plecarea lui Dohmke, Liuson a supervizat veniturile, ingineria și suportul GitHub, notează The Verge. În ultimele luni, Microsoft a consemnat și alte plecări la nivel executiv: fostul șef Xbox Phil Spencer și-a anunțat retragerea în februarie, iar Sarah Bond, fost președinte Xbox, a demisionat. Luna trecută, Rajesh Jha, responsabil de zona „experiențe și dispozitive”, și-a anunțat la rândul său retragerea, ceea ce a dus la o simplificare a structurii de management pentru produse precum Windows și Office, astfel încât liderii acestor divizii să raporteze direct către Satya Nadella. Tot luna trecută, compania a numit și un nou responsabil pentru Copilot, în timp ce Mustafa Suleyman , CEO-ul Microsoft AI, și-a mutat accentul către modelele proprii de inteligență artificială ale companiei, mai arată publicația. [...]
Producătorii taiwanezi de cipuri cer stocuri strategice de heliu și GNL , potrivit Tom’s Hardware , pe fondul riscurilor de întrerupere a aprovizionării din Orientul Mijlociu, chiar în momentul în care SUA și Iran au semnat un armistițiu de două săptămâni. Ce solicită TSIA și de ce contează pentru industrie Asociația Industriei Semiconductoarelor din Taiwan (TSIA) cere guvernului de la Taipei să creeze rezerve strategice de heliu și gaz natural lichefiat (GNL), materiale considerate critice pentru funcționarea lanțului de producție din semiconductori. Conform Nikkei Asia , citată de Tom’s Hardware, TSIA solicită Taiwanului să urmeze exemplul Japoniei și al Statelor Unite și să își construiască un inventar strategic pentru aceste resurse. Heliu: folosit în mai multe etape ale fabricației de cipuri, inclusiv la răcire și la procese de „spălare” chimică (curățare cu gaze). GNL: combustibil utilizat de peste 40% dintre centralele electrice ale insulei. Rezerve actuale: Taiwan ar avea aproximativ 11 zile de stocuri strategice de GNL și nu ar avea rezerve de heliu. Contextul geopolitic și riscul de întrerupere a aprovizionării În martie 2026, Iran a blocat Strâmtoarea Hormuz după ce SUA au început o campanie de bombardamente împotriva țării, ceea ce a perturbat fluxul unor materiale importante pentru lanțul global de aprovizionare din semiconductori, inclusiv aluminiu, heliu și GNL, notează Tom’s Hardware. Deși membrii TSIA ar fi avut stocuri pe termen scurt suficiente pentru a acoperi câteva săptămâni, asociația indică faptul că, până în a treia săptămână a războiului, au început să apară deja semne de penurie. „Heliul este folosit în diverse etape ale producției de cipuri, de la răcire la spălarea chimică, și nu are un alt înlocuitor viabil.” În acest context, TSIA avertizează că lipsa heliului ar putea opri efectiv producția în fabricile de semiconductori (fabrici specializate, numite frecvent „fabs”), deoarece procesele tehnologice depind de acest gaz. [...]
